Obiectul şi scopul Codului de procedură civilă

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabileşte regulile de competenţă şi de judecare a cauzelor civile, precum şi cele de executare a hotărârilor instanţelor şi a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiţiei în materie civilă.
(2)
În înfăptuirea justiţiei, instanţele judecătoreşti îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, aplicarea legii şi garantarea supremaţiei acesteia.
Aplicabilitatea generală a Codului de procedură civilă
(1)
Dispoziţiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă.
(2)
De asemenea, dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.
Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privitoare la drepturile omului
(1)
În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2)
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.
Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene
În materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părţilor.
Îndatoriri privind primirea şi soluţionarea cererilor
(1)
Judecătorii au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii.
(2)
Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
(3)
În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.
(4)
Este interzis judecătorului să stabilească dispoziţii general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunţă în cauzele ce îi sunt supuse judecăţii.

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Dreptul la un proces echitabil, în termen optim şi previzibil
(1)
Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită de lege. În acest scop, instanţa este datoare să dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecăţii.
(2)
Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în faza executării silite.
Legalitatea
(1)
Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii.
(2)
Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces.
Egalitatea
În procesul civil părţilor le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal şi fără discriminări.
Dreptul de dispoziţie al părţilor
(1)
Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, în cazurile anume prevăzute de lege, la cererea altei persoane, organizaţii ori a unei autorităţi sau instituţii publice ori de interes public.
(2)
Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.
(3)
În condiţiile legii, partea poate, după caz, renunţa la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuşi dreptul pretins, poate recunoaşte pretenţiile părţii adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunţa la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege.
Obligaţiile părţilor în desfăşurarea procesului
(1)
Părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
(2)
Dacă o parte deţine un mijloc de probă, judecătorul poate, la cererea celeilalte părţi sau din oficiu, să dispună înfăţişarea acestuia, sub sancţiunea plăţii unei amenzi judiciare.

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Obligaţiile terţilor în desfăşurarea procesului
Orice persoană este obligată, în condiţiile legii, să sprijine realizarea justiţiei. Cel care, fără motiv legitim, se sustrage de la îndeplinirea acestei obligaţii poate fi constrâns să o execute sub sancţiunea plăţii unei amenzi judiciare şi, dacă este cazul, a unor daune-interese.
Buna-credinţă
(1)
Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi.
(2)
Partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare.
(3)
De asemenea, partea care nu îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiile procesuale răspunde potrivit alin. (2).
Dreptul la apărare
(1)
Dreptul la apărare este garantat.
(2)
*) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.
*)
A se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 462/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.
(3)
Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(4)
Instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.
Contradictorialitatea
(1)
Instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, dacă legea nu prevede altfel.
(2)
Părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.
(3)
Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părţile au obligaţia de a expune un punct de vedere propriu faţă de afirmaţiile părţii adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză.

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(4)
Părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din oficiu.
(5)
Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate.
(6)
Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.
Oralitatea
Procesele se dezbat oral, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel sau când părţile solicită expres instanţei ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar.
Nemijlocirea
Probele se administrează de către instanţa care judecă procesul, cu excepţia cazurilor în care legea stabileşte altfel.
Publicitatea
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Limba desfăşurării procesului
(1)
Procesul civil se desfăşoară în limba română.
(2)
Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.
(3)
Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel.
(4)
Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
Continuitatea

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice, în condiţiile legii.
Respectarea principiilor fundamentale
Judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea şi să respecte el însuşi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancţiunile prevăzute de lege.
Încercarea de împăcare a părţilor
(1)
Judecătorul va recomanda părţilor soluţionarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.
(2)
În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii.
Rolul judecătorului în aflarea adevărului
(1)
Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.
(2)
Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc.
(3)
Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunţa la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretenţiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie.
(4)
Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă.
(5)
Cu toate acestea, judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părţile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora au înţeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora.
(6)
Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
(7)
Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să ţină seama de toate circumstanţele cauzei, judecătorul va ţine seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerinţele echităţii şi de buna-credinţă.
Respectul cuvenit justiţiei
(1)
Cei prezenţi la şedinţa de judecată sunt datori să manifeste respectul cuvenit faţă de instanţă şi să nu tulbure buna desfăşurare a şedinţei de judecată.

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(2)
Preşedintele veghează ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate, putând lua în acest scop orice măsură prevăzută de lege.
Legea aplicabilă proceselor noi
Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Legea aplicabilă proceselor în curs
(1)
Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
(2)
Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.
(3)
În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
Legea aplicabilă mijloacelor de probă
(1)
Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii.
(2)
Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Legea aplicabilă hotărârilor
Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Teritorialitatea legii de procedură

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Dispoziţiile legii de procedură se aplică tuturor proceselor care se judecă de către instanţele române, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare.
(2)
În cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedură aplicabile se face potrivit normelor cuprinse în cartea a VII-a.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Violeta Belegante, Decebal-Adrian Ghinoiu, Succintă prezentare a sistemului şi soluţiilor legislative preconizate de Proiectul noului Cod de procedură civilă, în Dreptul nr. 2/2010, pp. 11-35; Viorel Mihai Ciobanu, Dialog: Procedura civilă în contextul noului Cod, în RRDA nr. 5/2013, pp. 23-32; Viorel Mihai Ciobanu, Editorial: Implicaţii ale intrării separate în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă. Este nevoie ca acesta din urmă să intre în vigoare?, în RRDJ nr. 2/2012, pp. 17-24; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-115; Viorel Mihai Ciobanu, Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi noul Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 6/2013, pp. 50-65; Ion Deleanu, Avatarurile punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 5/2012, pp. 13-26; Ion Deleanu, Consideraţii generale şi unele observaţii cu privire la Proiectul Codului de procedură civilă, în RRDP nr. 2/2009, pp. 25-52; Ion Deleanu, Privire asupra Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în PR nr. 9/2010, pp. 15-30; Ion Deleanu, Observaţii generale şi speciale cu privire la noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), în Dreptul nr. 11/2010, p. 11 şi urm.; Ion Deleanu, Repere ale controlului de convenţionalitate, ale controlului de constituţionalitate şi ale controlului judiciar asupra conceptelor juridice "vagi" în materie procesual-civilă, în RRDP nr. 5/2014, pp. 9-33; Dumitru Dobrev, Observaţii şi propuneri la Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în PR nr. 1/2012, pp. 41-49; Sebastian Spinei, Stadiul procedurii civile române în perspectiva adoptării noului Cod, în RRDP nr. 1/2010; Liviu-Alexandru Viorel, Avram-Alexandru Oană, Mod,ficările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009. Soluţii preconizate în noul Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 1/2012, pp. 248-266; Gheorghe-Liviu Zidaru, Noul Cod de procedură civilă - între creaţie şi aplicare, în RRDA nr. 4/2013, pp. 21-30. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
Bibliografie: Violeta Belegante, Decebal-Adrian Ghinoiu, Succintă prezentare a sistemului şi soluţiilor legislative preconizate de Proiectul noului Cod de procedură civilă, în Dreptul nr. 2/2010, pp. 11-35; Traian Cornel Briciu, Mirela Stancu, Claudiu Constantin Dinu, Gheorghe-Liviu Zidaru şi Paul Pop, Comentarii asupra modificării noului Cod de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018. Între dorinţa de funcţionalitate şi tendinţa de restauraţie, www.juridice.ro (8 februarie 2019); Gheorghe Buta, Elemente de noutate în Codul de procedură civilă actual în raport cu cel anterior, în Studii şi cercetări juridice - serie nouă nr. 3/2018, pp. 99-137; Sevastian Cercel, Daniel Ghiţă, Reflecţii asupra unor elemente de reformă ale procesului civil, în Teodor Bodoaşcă, Călina Jugastru, Eugen Hurubă, Virgil Lozneanu (coord.), „Liber amicorum Ioan Leş. Contribuţii la studiul dreptului privat”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2017, pp. 61-71; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-114; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Impactul noului cod civil asupra unor instituţii de drept procesual civil, în RRDP nr. 1/2012, pp. 76-122; Viorel Mihai Ciobanu, Din nou despre obstrucţionarea justiţiei, intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi rolul Curţii Constituţionale, în RRDP nr. 3/2012, pp. 23-29; Viorel Mihai Ciobanu, Dialog: Procedura civilă în contextul noului Cod, în RRDA nr. 5/2013, pp. 23-32; Viorel Mihai Ciobanu, Editorial: Implicaţii ale intrării separate în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă. Este nevoie ca acesta din urmă să intre în vigoare?, în RRDJ nr. 2/2012, pp. 17-24; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-115; Viorel Mihai Ciobanu, Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi noul Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 6/2013, pp. 50-65; Mircea Criste, Ioan Gânfălean, Consideraţii privind procedura în contenciosul constituţional, în Teodor Bodoaşcă, Călina Jugastru, Eugen Hurubă, Virgil Lozneanu (coord.), „Liber amicorum Ioan Leş. Contribuţii la studiul dreptului privat”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2017, pp. 79-94; Ion Deleanu, Avatarurile punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 5/2012, pp. 13-26; Ion Deleanu, Consideraţii generale şi unele observaţii cu privire la Proiectul Codului de procedură civilă, în RRDP nr. 2/2009, pp. 25-52; Ion Deleanu, Privire asupra Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în PR nr. 9/2010, pp. 15-30; Ion Deleanu, Observaţii generale şi speciale cu privire la noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), în Dreptul nr. 11/2010, p. 11 şi urm.; Ion Deleanu, Dialogul judecătorilor. Forme şi implicaţii ale dialogului judecătorilor, în RRDP nr. 3/2014, pp. 9-36; Ion Deleanu, Repere ale controlului de convenţionalitate, ale controlului de constituţionalitate şi ale controlului judiciar asupra conceptelor juridice „vagi” în materie procesual-civilă, în RRDP nr. 5/2014, pp. 9-33; Claudiu Constantin Dinu, Noul Cod de procedură civilă - între tradiţie şi noutate, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 66-79; Dumitru Dobrev, Observaţii şi propuneri la Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în PR nr. 1/2012, pp. 41-49; Ioan Leş, Curtea Constituţională şi noul Cod de procedură civilă, în Dan Andrei Popescu, Ionuţ-Florin Popa, Sergiu Golub şi Marius Harosa (dir.), In Honorem Dan Chirică. Între dogmatica dreptului şi raţiunea practică, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2018, pp. 519-528; Octavia Spineanu-Matei, Câteva diferenţe semnificative între Codul de procedură civilă şi Regulamentele de procedură ale Curţii de Justiţie şi, respectiv, Tribunalului Uniunii Europene, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 1159-1170; Constantin Pintilie, Aplicarea Constituţiei de către instanţele judecătoreşti, în Monica Gheorghe, Sebastian Spinei (coord.), Conferinţa studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în drept, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2022, pp. 428-439; Sebastian Spinei, Stadiul procedurii civile române în perspectiva adoptării noului Cod, în RRDP nr. 1/2010; Verginia Vedinaş, Interferenţa dreptului administrativ cu dreptul procesual civil. Privire specială asupra contenciosului administrativ, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 976-981; Liviu-Alexandru Viorel, Avram-Alexandru Oană, Modificările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009. Soluţii preconizate în noul Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 1/2012, pp. 248-266; Gheorghe-Liviu Zidaru, Noul Cod de procedură civilă - între creaţie şi aplicare, în RRDA nr. 4/2013, pp. 21-30. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Violeta Belegante, Decebal-Adrian Ghinoiu, Succintă prezentare a sistemului şi soluţiilor legislative preconizate de Proiectul noului Cod de procedură civilă, în Dreptul nr. 2/2010, pp. 11-35; Viorel Mihai Ciobanu, Dialog: Procedura civilă în contextul noului Cod, în RRDA nr. 5/2013, pp. 23-32; Viorel Mihai Ciobanu, Editorial: Implicaţii ale intrării separate în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă. Este nevoie ca acesta din urmă să intre în vigoare?, în RRDJ nr. 2/2012, pp. 17-24; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-115; Viorel Mihai Ciobanu, Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi noul Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 6/2013, pp. 50-65; Ion Deleanu, Avatarurile punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 5/2012, pp. 13-26; Ion Deleanu, Consideraţii generale şi unele observaţii cu privire la Proiectul Codului de procedură civilă, în RRDP nr. 2/2009, pp. 25-52; Ion Deleanu, Privire asupra Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în PR nr. 9/2010, pp. 15-30; Ion Deleanu, Observaţii generale şi speciale cu privire la noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), în Dreptul nr. 11/2010, p. 11 şi urm.; Ion Deleanu, Repere ale controlului de convenţionalitate, ale controlului de constituţionalitate şi ale controlului judiciar asupra conceptelor juridice "vagi" în materie procesual-civilă, în RRDP nr. 5/2014, pp. 9-33; Dumitru Dobrev, Observaţii şi propuneri la Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în PR nr. 1/2012, pp. 41-49; Sebastian Spinei, Stadiul procedurii civile române în perspectiva adoptării noului Cod, în RRDP nr. 1/2010; Liviu-Alexandru Viorel, Avram-Alexandru Oană, Mod,ficările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009. Soluţii preconizate în noul Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 1/2012, pp. 248-266; Gheorghe-Liviu Zidaru, Noul Cod de procedură civilă - între creaţie şi aplicare, în RRDA nr. 4/2013, pp. 21-30. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
Bibliografie: Violeta Belegante, Decebal-Adrian Ghinoiu, Succintă prezentare a sistemului şi soluţiilor legislative preconizate de Proiectul noului Cod de procedură civilă, în Dreptul nr. 2/2010, pp. 11-35; Traian Cornel Briciu, Mirela Stancu, Claudiu Constantin Dinu, Gheorghe-Liviu Zidaru şi Paul Pop, Comentarii asupra modificării noului Cod de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018. Între dorinţa de funcţionalitate şi tendinţa de restauraţie, www.juridice.ro (8 februarie 2019); Gheorghe Buta, Elemente de noutate în Codul de procedură civilă actual în raport cu cel anterior, în Studii şi cercetări juridice - serie nouă nr. 3/2018, pp. 99-137; Sevastian Cercel, Daniel Ghiţă, Reflecţii asupra unor elemente de reformă ale procesului civil, în Teodor Bodoaşcă, Călina Jugastru, Eugen Hurubă, Virgil Lozneanu (coord.), „Liber amicorum Ioan Leş. Contribuţii la studiul dreptului privat”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2017, pp. 61-71; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-114; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Impactul noului cod civil asupra unor instituţii de drept procesual civil, în RRDP nr. 1/2012, pp. 76-122; Viorel Mihai Ciobanu, Din nou despre obstrucţionarea justiţiei, intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi rolul Curţii Constituţionale, în RRDP nr. 3/2012, pp. 23-29; Viorel Mihai Ciobanu, Dialog: Procedura civilă în contextul noului Cod, în RRDA nr. 5/2013, pp. 23-32; Viorel Mihai Ciobanu, Editorial: Implicaţii ale intrării separate în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă. Este nevoie ca acesta din urmă să intre în vigoare?, în RRDJ nr. 2/2012, pp. 17-24; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-115; Viorel Mihai Ciobanu, Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi noul Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 6/2013, pp. 50-65; Mircea Criste, Ioan Gânfălean, Consideraţii privind procedura în contenciosul constituţional, în Teodor Bodoaşcă, Călina Jugastru, Eugen Hurubă, Virgil Lozneanu (coord.), „Liber amicorum Ioan Leş. Contribuţii la studiul dreptului privat”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2017, pp. 79-94; Ion Deleanu, Avatarurile punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 5/2012, pp. 13-26; Ion Deleanu, Consideraţii generale şi unele observaţii cu privire la Proiectul Codului de procedură civilă, în RRDP nr. 2/2009, pp. 25-52; Ion Deleanu, Privire asupra Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în PR nr. 9/2010, pp. 15-30; Ion Deleanu, Observaţii generale şi speciale cu privire la noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), în Dreptul nr. 11/2010, p. 11 şi urm.; Ion Deleanu, Dialogul judecătorilor. Forme şi implicaţii ale dialogului judecătorilor, în RRDP nr. 3/2014, pp. 9-36; Ion Deleanu, Repere ale controlului de convenţionalitate, ale controlului de constituţionalitate şi ale controlului judiciar asupra conceptelor juridice „vagi” în materie procesual-civilă, în RRDP nr. 5/2014, pp. 9-33; Claudiu Constantin Dinu, Noul Cod de procedură civilă - între tradiţie şi noutate, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 66-79; Dumitru Dobrev, Observaţii şi propuneri la Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în PR nr. 1/2012, pp. 41-49; Ioan Leş, Curtea Constituţională şi noul Cod de procedură civilă, în Dan Andrei Popescu, Ionuţ-Florin Popa, Sergiu Golub şi Marius Harosa (dir.), In Honorem Dan Chirică. Între dogmatica dreptului şi raţiunea practică, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2018, pp. 519-528; Octavia Spineanu-Matei, Câteva diferenţe semnificative între Codul de procedură civilă şi Regulamentele de procedură ale Curţii de Justiţie şi, respectiv, Tribunalului Uniunii Europene, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 1159-1170; Constantin Pintilie, Aplicarea Constituţiei de către instanţele judecătoreşti, în Monica Gheorghe, Sebastian Spinei (coord.), Conferinţa studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în drept, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2022, pp. 428-439; Sebastian Spinei, Stadiul procedurii civile române în perspectiva adoptării noului Cod, în RRDP nr. 1/2010; Verginia Vedinaş, Interferenţa dreptului administrativ cu dreptul procesual civil. Privire specială asupra contenciosului administrativ, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 976-981; Liviu-Alexandru Viorel, Avram-Alexandru Oană, Modificările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009. Soluţii preconizate în noul Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 1/2012, pp. 248-266; Gheorghe-Liviu Zidaru, Noul Cod de procedură civilă - între creaţie şi aplicare, în RRDA nr. 4/2013, pp. 21-30. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Violeta Belegante, Decebal-Adrian Ghinoiu, Succintă prezentare a sistemului şi soluţiilor legislative preconizate de Proiectul noului Cod de procedură civilă, în Dreptul nr. 2/2010, pp. 11-35; Viorel Mihai Ciobanu, Dialog: Procedura civilă în contextul noului Cod, în RRDA nr. 5/2013, pp. 23-32; Viorel Mihai Ciobanu, Editorial: Implicaţii ale intrării separate în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă. Este nevoie ca acesta din urmă să intre în vigoare?, în RRDJ nr. 2/2012, pp. 17-24; Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Câteva reflecţii în legătură cu soluţiile din doctrină şi jurisprudenţă privind unele probleme ivite în aplicarea noului Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 4/2014, pp. 87-115; Viorel Mihai Ciobanu, Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi noul Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 6/2013, pp. 50-65; Ion Deleanu, Avatarurile punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 5/2012, pp. 13-26; Ion Deleanu, Consideraţii generale şi unele observaţii cu privire la Proiectul Codului de procedură civilă, în RRDP nr. 2/2009, pp. 25-52; Ion Deleanu, Privire asupra Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, în PR nr. 9/2010, pp. 15-30; Ion Deleanu, Observaţii generale şi speciale cu privire la noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), în Dreptul nr. 11/2010, p. 11 şi urm.; Ion Deleanu, Repere ale controlului de convenţionalitate, ale controlului de constituţionalitate şi ale controlului judiciar asupra conceptelor juridice "vagi" în materie procesual-civilă, în RRDP nr. 5/2014, pp. 9-33; Dumitru Dobrev, Observaţii şi propuneri la Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în PR nr. 1/2012, pp. 41-49; Sebastian Spinei, Stadiul procedurii civile române în perspectiva adoptării noului Cod, în RRDP nr. 1/2010; Liviu-Alexandru Viorel, Avram-Alexandru Oană, Mod,ficările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009. Soluţii preconizate în noul Cod de procedură civilă, în RRDJ nr. 1/2012, pp. 248-266; Gheorghe-Liviu Zidaru, Noul Cod de procedură civilă - între creaţie şi aplicare, în RRDA nr. 4/2013, pp. 21-30. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Domeniul de reglementare. Primul articol al noul C. proc. civ. nu se limitează doar la determinarea domeniului său de reglementare, ci evocă şi rolul instanţelor judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei. Acest rol este subliniat în mod deosebit prin cel de-al doilea alineat al textului comentat.
Domeniul de reglementare al noul C. proc. civ. este determinat prin sintagme de maximă generalitate, dar sugestive în a acoperi întreg „spaţiul” de acţiune al noii reglementări procesuale. Observăm, în primul rând, că noul C. proc. civ. se referă la reglementarea regulilor de competenţă fără nicio distincţie. Prin urmare, sunt vizate de noul C. proc. civ. atât normele de competenţă generală, cât şi cele de competenţă jurisdicţională. De asemenea, legiuitorul are în vedere nu doar regulile de distribuire a competenţei între instanţele de acelaşi grad, cât şi între instanţele de grad diferit. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Termenul procedură provine din verbul latin procedere care, literalmente, înseamnă a merge înainte, evocând, practic, o mişcare pentru a atinge un rezultat (I. Deleanu Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Wolters Kluwer, 2010, p. 41). Art. 1 noul C. proc. civ. stabileşte domeniile de aplicare ale noul C. proc. civ., reglementând materiile în care prevederile sale sunt aplicabile: competenţa şi judecata propriu-zisă a cauzelor civile, precum şi punerea în executare a titlurilor executorii. Competenţa reglementată de noul C. proc. civ. nu o vizează exclusiv pe cea generală a instanţelor de judecată, ci şi pe cea a altor organe cu activitate jurisdicţională (e.g.: instanţele arbitrale). Judecarea cauzelor civile acoperă incidenţa tuturor regulilor şi a normelor după care se procedează la soluţionarea unui proces civil, indiferent de forma acestuia – contencios, necontencios, arbitral, jurisdicţional (I. Leş, Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011, www.legalis.ro). Executarea silită acoperă atât punerea în executare a hotărârilor instanţelor judecătoreşti, a altor organe cu activitate jurisdicţională, cât şi a titlurilor care, deşi nu emană de la instanţele de judecată, au, în virtutea legii, caracter executoriu. Printre acestea, putem enumera, cu titlu de exemplu, contractul de leasing, contractul de credit bancar, ipoteca (mobiliară sau imobiliară) etc. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455 1.
Noul Cod de procedură civilă - necesitatea adoptării şi intrarea sa în vigoare. Integrarea României în Uniunea Europeană, ce a declanşat întrepătrunderea unor sisteme de drept diferite, precum şi noile realităţi sociale şi economice existente în plan intern şi extern au determinat necesitatea corelării şi transformării legislaţiei române pentru a corespunde exigenţelor actuale.
În acest context, prin Legea nr. 287/2009(1) a fost adoptat noul Cod civil, iar condiţionarea reciprocă de esenţă dintre norma de drept substanţial şi norma de drept formal a impus crearea unui nou instrument juridic care să asigure valorificarea corespunzătoare a acestuia pe cale procesuală. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Domeniu de aplicare. Termenul procedură provine din verbul latin procedere care, literalmente, înseamnă a merge înainte, evocând, practic, o mişcare pentru a atinge un rezultat (I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2010, p. 41). Art. 1 C. proc. civ.. stabileşte domeniile de aplicare ale Codului de procedură civilă, reglementând materiile în care prevederile sale sunt aplicabile: competenţa şi judecata propriu-zisă a cauzelor civile, precum şi punerea în executare a titlurilor executorii. Competenţa reglementată de Codul de procedură civilă nu o vizează exclusiv pe cea generală a instanţelor de judecată, ci şi pe cea a altor organe cu activitate jurisdicţională (e.g.: instanţele arbitrale). Judecarea cauzelor civile acoperă incidenţa tuturor regulilor şi a normelor după care se procedează la soluţionarea unui proces civil, indiferent de forma acestuia – contencios, necontencios, arbitral, jurisdicţional [I. Leş, Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011 (www.legalis.ro)]. Executarea silită acoperă atât punerea în executare a hotărârilor instanţelor judecătoreşti, a altor organe cu activitate jurisdicţională, cât şi a titlurilor care, deşi nu emană de la instanţele de judecată, au, în virtutea legii, caracter executoriu. Printre acestea, putem enumera, cu titlu de exemplu, contractul de leasing, contractul de credit bancar, ipoteca (mobiliară sau imobiliară) etc. Practic, dreptul la un tribunal semnifică nu doar posibilitatea efectivă de a te adresa unui tribunal pentru soluţionarea unui diferend, ci şi dreptul de a obţine executarea silită a hotărârii judecătoreşti astfel obţinute [V.M. Ciobanu, M. Nicolae (coord.), Noul Cod de procedură civilă. Comentat şi adnotat, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 3]. [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2015
(Decizia civilă nr. 363/A din 4 august 2015, definitivă)
Încheierea atacată a fost pronunţată în cadrul dosarului constituit ca urmare a cererii de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a V-a civilă la data de 21 noiembrie 2014, sub nr. … prin care reclamanta V.C.R. i-a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin MFP, MADR şi Ministerul Public – PÎCCJ – DNA, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate inopozabilitatea sentinţei penale nr. 701 din 26 septembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală şi a deciziei penale nr. 888/A din 8 august 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală în dosarul nr. (…) faţă de reclamantă. [ Mai mult... ]