Domeniul de reglementare al Codului de procedură civilă şi principiile fundamentale ale procesului civil - Principiile fundamentale ale procesului civil -
Dreptul la apărare
(1)
Dreptul la apărare este garantat.
(2)
*) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
*)
A se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 462/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.
(3)
Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(4)
Instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Flavius-Antoniu Baias, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Gheorghe-Liviu Zidaru, Consideraţii privind constituţionalitatea dispoziţiilor din noul Cod de procedura civila care stabilesc asistenţa avocaţială obligatorie în recurs, în RRDP nr. 3/2014, pp. 134-148; Alexandru Dumitriu, Dreptul la apărare vs. dreptul la un proces echitabil în termen optim şi previzibil în Noul Cod de procedură civilă, în C. Jud. nr. 9/2012, pp. 515-516; Octavia Rădulescu, Amalia Tudor, Paula Rosenberg, Despre limitele dreptului la apărare şi a libertăţii de exprimare în jurisprudenţă CEDO, în RDC nr. 4/2010, pp. 47-56; Andreea Tabacu, Andrei Soare, Consideraţii asupra dreptului la apărare în noul Cod de procedură civilă, în RRDP nr. 3/2013, pp. 65-86. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
1.Caracterul constituţional. Principiul dreptului la apărare are, în primul rând, ovaloare constituţională, iar necesitatea promovării sale în practică decurge şi din declaraţiile şi pactele adoptate de state în materia drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea, pentru amănunte, T. Vasiliu, Realizarea dreptului de apărare şi unele probleme referitoare la exercitarea profesiei de avocat, R.R.D. nr. 3/1971, p. 13-24; D. Rizeanu, Consideraţii privind garantarea dreptului de apărare în procesul civil, R.R.D. nr. 8/1973, p. 46-51). De aceea, art. 24 alin. (1) din Constituţie dispune că „dreptul la apărare este garantat”. Soluţii asemănătoare sunt prevăzute şi în alte legi fundamentale. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Dreptul la apărare reglementat în art. 13 noul C. proc. civ., deşi garantat [alin. (1)], nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege [alin. (3) teza finală]. În aceste condiţii, exercitarea dreptului la apărare nu trebuie să intre în conflict cu celelalte garanţii procesuale (e.g.:termenul optim şi previzibil). Este adevărat că dreptul la apărare reprezintă principala garanţie a unui proces echitabil, fără de care tranşarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă. Însă, acest drept nu trebuie exercitat în mod abuziv, cum se întâmplă adesea, de exemplu prin solicitarea pârâtului, la prima zi de înfăţişare, a unui termen pentru pregătirea apărării, în condiţiile în care citaţia pentru termenul de judecată a fost primită într-un termen ce permitea angajarea unui apărător. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455 1.
Garantarea dreptului la apărare. Dreptul la apărare reprezintă un principiu constituţional, consacrat în art. 24 din Constituţia României. Astfel, potrivit acestui articol, dreptul la apărare este garantat, iar, în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, aceste prevederi regăsindu-se şi în art. 15 din Legea nr. 304/2004.
Noul Cod de procedură civilă reia dispoziţiile constituţionale în art. 13 alin. (1) şi (2) teza I, oricare parte din proces, independent de poziţia sa procesuală, având garantat dreptul la apărare. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Definiţie. În doctrină dreptul la apărare a fost definit drept ansamblul mijloacelor procedurale de care dispune o parte în procesul civil pentru a-şi ocroti ori realiza propriile drepturi sau interese legitime (I. Deleanu, Noul Cod de procedură civilă, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 48).
Dreptul la apărare reglementat în art. 13 C. proc. civ.., deşi garantat [alin. (1)], nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege [alin. (3) teza finală]. În aceste condiţii, exercitarea dreptului la apărare nu trebuie să intre în conflict cu celelalte garanţii procesuale (e.g.: termenul optim şi previzibil). Este adevărat că dreptul la apărare reprezintă principala garanţie a unui proces echitabil, fără de care tranşarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă. Însă, acest drept nu trebuie exercitat în mod abuziv, cum se întâmplă adesea, de exemplu prin solicitarea pârâtului, la prima zi de înfăţişare, a unui termen pentru pregătirea apărării, în condiţiile în care citaţia pentru termenul de judecată a fost primită într-un termen ce permitea angajarea unui apărător. [ Mai mult... ]
Arbitrajul comercial intern şi internaţional - Doctrină şi jurisprudenţă 2015-2019 II
Aşadar, consideră reclamanta că hotărârea arbitrală a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii şi cu încălcarea ordinii publice. Având în vedere faptul că, în art. 20 Cod procedură civilă, legiuitorul stabileşte obligaţia judecătorului de a respecta principiile fundamentale ale procesului civil, consideră că au fost încălcate prevederileart. 22 - Rolul judecătorului în aflarea adevărului, art. 16 – Nemijlocirea, art. 8 – Egalitatea şi a art. 13 – Dreptul la apărare. [ Mai mult... ]
