Apelul incident | Codul de Procedură Civilă
Parte integrantă din Lege 134/2010
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Căile de atac - Apelul -
Apelul incident
Art. 472. -
(1) Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.
(2) Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
Distincţie între apel principal şi apel incident. Conform art. 472 NCPC, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Acesta este apelul incident reglementat de noul Cod de procedură civilă. Apelul principal este cel prevăzut de art. 470 NCPC, prin care partea tinde în mod direct şi autonom de alte cereri ale altor părţi fie la schimbarea hotărârii primei instanţe, fie la anularea sa, fie la schimbarea doar a considerentelor hotărârii primei instanţe. Deşi pârâţii au intitulat calea de atac ca fiind apel incident apelului principal promovat de reclamantă, totuşi apelul lor vizează doar schimbarea unora dintre considerentele primei instanţe, iar nu schimbarea hotărârii primei instanţe asupra dispozitivului său. Curtea apreciază că, în raport cu dispoziţiile art. 472 alin. (1), art. 470 şi art. 461 NCPC, apelul pârâţilor nu este unul incident, ci un apel principal, care vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept. Astfel calificat, apelul pârâţilor se supune tuturor cerinţelor legale referitoare la promovarea apelului principal. Printre aceste cerinţe se află şi aceea a declarării apelului în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă, potrivit art. 468 alin. (1) NCPC [C.A. Timişoara, s. a II-a civ., dec. nr. 515/2014, în PS nr. 12/2014]. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
Bibliografie: Gabriel Lefter, Caracterul accesoriu şi obiectul apelului incident, www.juridice.ro (16 iunie 2020).
MINUTE DE PRACTICĂ UNITARĂ
Este necesară declararea unui apel incident de către părintele la care s-a stabilit locuinţa minorului prin sentinţa primei instanţe, fiindu-i respinsă cererea de stabilire a programului de legături personale cu minorul ca rămasă fără obiect, în ipoteza în care apelul declarat de celălalt părinte este fondat, astfel că se impune stabilirea locuinţei minorului la acesta, în vederea soluţionării cererii de stabilire a programului de legături personale cu minorul formulate de celălalt părinte de către instanţa de apel? Nu este necesară declararea unui apel incident de către părintele la care s-a stabilit locuinţa minorului prin sentinţa primei instanţe, fiind respinsă cererea de stabilire a programului de legături personale cu minorul în favoarea sa, cerere formulată în subsidiar, ca rămasă fără obiect, în ipoteza în care apelul este fondat şi se impune stabilirea locuinţei minorului la celălalt părinte, în vederea soluţionării cererii de stabilire a programului de legături personale cu minorul de către instanţa de apel. În temeiul art. 477 alin. (1) C. pr. civ., instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului şi în ceea ce priveşte cererea de stabilire a programului de legături personale cu minorul. [Minuta întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţilor de Apel, Craiova, 26-27 mai 2022, pp. 41 şi urm.]. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noul Cod de procedură civilă Comentariu pe articole Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită Vol. II. Art. 456-1134
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2018 – Volumul II
1. Reglementare şi fundament. Apelul incident nu este o instituţie procedurală inedită. Ea a fost cunoscută şi în perioada antebelică, fiind reglementat mai întâi în procedura ardeleană având ca finalitate menţinerea unui echilibru în situaţia juridică a părţilor (a se vedea V. Cădere, op. cit., p. 393; a se vedea, de asemenea, I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. II, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p. 142). Apelul incident a fost reintrodus în Codul de procedură civilă din 1865 prin O.U.G. nr. 138/2000 (a se vedea, pe larg, cu privire la aderarea la apel: I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. II, ed. a 2-a, 2007, p. 142-150; I. Deleanu, Aderarea la apel în procesul civil, Dreptul nr. 2/2000, p. 42-52; K. Geza, Drept procesual civil II, p. 115-117; V.M. Ciobanu, G. Boroi, M. Nicolae, loc. cit., p. 11-12). noul C. proc. civ. a adus şi el unele inovaţii importante în materie. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
O astfel de situaţie în care intimatul ar avea interes să formuleze apelul incident ar putea fi întâlnită în ipoteza admiterii parţiale a cererii de chemare în judecată de către prima instanţă, soluţie la care intimatul a achiesat tacit prin neformularea apelului principal în termenul legal. Un astfel de compromis este frecvent întâlnit în practică, justiţiabilii respectivi anticipând un probabil comportament identic din partea adversarilor; aceste calcule se pot dovedi însă eronate, dar legea îi dă posibilitatea intimatului să formuleze apelul incident după expirarea termenului legal. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă Comentariu pe articole Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită Vol. II. Art. 456-1134
1.
Titularul apelului incident. Condiţii de formă. Dacă intimatul tinde la schimbarea hotărârii primei instanţe, acesta este în drept să formuleze în scris apel incident după împlinirea termenului de apel, în cadrul procesului în care se judecă apelul principal făcut de partea potrivnică.
Spre deosebire de reglementarea anterioară (art. 293 CPC 1865), textul indică obligaţia formulării în scris a apelului incident, ceea ce se circumscrie normei generale prevăzute de art. 148 NCPC cu privire la forma cererilor adresate instanţei de judecată, apelul incident urmând să aibă conţinutul prevăzut de lege pentru apelul principal (de art. 470 NCPC). [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Subiectele apelului incident. Din textul alin. (1) al art. 472 C. proc. civ.. reiese că legitimarea procesuală este recunoscută numai intimatului şi numai după expirarea termenului prevăzut pentru exercitarea apelului principal.
2. Obiectul apelului incident. La fel ca în cazul apelul principal, de regulă, obiectul apelului incident este reprezentat de hotărârile pronunţate în primă instanţă. De altfel, textul art. 472 alin. (1) este clar în sensul în care intimatul trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2018 – Volumul II
Prima instanţă nu a nesocotit existenţa unor reglementări interne ale pârâtei apelante R. SA, ci a constatat că o parte dintre acestea au fost aplicate nelegal, prin acte de administrare a societăţii care au determinat modificarea pe cale unilaterală a contractului individual de muncă, în condiţiile în care nici contractul colectiv de muncă, nici cel individual nu prevedeau dispoziţii suplimentare pentru acordarea acestor sporuri. Nu se pot încălca drepturi deja stabilite în favoarea salariatului prin proceduri administrative interne. [ Mai mult... ]