Art 38 Executarea contractului individual de muncă | Codul Muncii
Parte integrantă din Lege 53/2003
Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Contractul individual de muncă - Executarea contractului individual de muncă -
Art. 38.
-
Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul muncii şi Legea dialogului social, Comentarii şi explicaţii
Codul muncii - Legislaţie conexă. Comentarii. Jurisprudenţă
Codul muncii comentat, Noua organizare a muncii
Codul Muncii din 2003 - Comentarii pe articole
1.
Disponibilitatea părţilor, specifică raporturilor contractuale civile, este circumscrisă în dreptul muncii prin prevederile imperative ale art. 38 C. mun. Este un suport notabil pentru autonomia dreptului muncii. Aşadar, dacă salariatul - în necunoştinţă de cauză sau chiar voit - ar accepta o clauză prin care s-ar limita sau ar renunţa la drepturile sale recunoscute prin lege, clauza respectivă este lovită de nulitate absolută. Acelaşi efect se produce dacă salariatul renunţă printr-un act juridic unilateral la drepturi ale sale ori renunţarea se manifestă tacit. [ Mai mult... ]
Codul muncii - Legislaţie conexă. Comentarii. Jurisprudenţă
Prin art. 38, legiuitorul a instituit o măsură de protecţie a salariaţilor, ce constă în interdicţia de a renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de lege. Este vorba, în principal, de drepturile enumerate la art. 39 din acelaşi Cod al muncii.
Cu privire la acest text, Curtea Constituţională[411] a decis că "interdicţia de a renunţa, în tot sau în parte, la drepturile prevăzute de lege în favoarea salariaţilor este o măsură de protecţie a acestora din urmă, menită să asigure exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi al intereselor legitime ce li se cuvin în cadrul raporturilor de muncă, pentru a-i feri de consecinţele unor eventuale abuzuri ori ameninţări din partea angajatorilor. O astfel de măsură de protecţie nu poate fi considerată a fi un privilegiu, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie, atât timp cât ea se justifică în considerarea situaţiei unei anume categorii sociale care reclamă o astfel de protecţie". [ Mai mult... ]
Codul muncii comentat, Noua organizare a muncii
Articolul 6 din Convenţia O.I.M. nr. 95/1949 privind protecţia salariatului (ratificată de România prin Decretul nr. 284/1973) stabileşte că "se interzice celui care angajează să restrângă, în orice fel, libertatea lucrătorului de a dispune după voia sa de propriul salariu".
Drepturile salariaţilor "ce le sunt recunoscute prin lege" şi la care nu pot renunţa sunt atât drepturile prevăzute în Codul muncii şi alte acte normative, cât şi drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil, acestea din urmă fiindu-le recunoscute indiferent dacă au sau nu calitatea de membru al sindicatului care a negociat şi semnat contractul colectiv de muncă. Prin negocierea şi încheierea unui nou contract colectiv de muncă, ca urmare a încetării efectelor contractului colectiv de muncă anterior aplicabil, părţile pot renunţa, total sau parţial, la drepturile anterior câştigate, important fiind ca salariaţii să beneficieze de minimul drepturilor ce le sunt recunoscute de lege. Aşadar, acest articol are în vedere interdicţia renunţării la drepturile recunoscute de lege salariaţilor, ci nu interdicţia renunţării (şi) la drepturile anterior câştigate prin negocieri individuale sau colective. [ Mai mult... ]
Codul Muncii din 2003 - Comentarii pe articole
Aplicarea reglementării în domeniul clauzei penale
Una din aplicaţiile art. 38 este clauza penală în contractele de muncă. Clauza penală este convenţia prin care părţile determină anticipat despăgubirile pe care debitorul le va plăti creditorului, în cazul întârzierii, neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor sale contractuale (art. 1538 din actualul C. civ.). Debitorul se obligă, prin această clauză, ca, în cazul în care nu-şi va achita obligaţiile contractuale, să plătească creditorului o sumă de bani sau o altă valoare patrimonială (sumă fixă, procentuală, forfetară etc. – conform înţelegerii părţilor). O clauză penală poate fi inclusă în contractul individual de muncă numai în sarcina angajatorului, deoarece art. 38 C. muncii interzice tranzacţiile care urmăresc renunţarea sau limitarea drepturilor salariaţilor (O. Ţinca, Unele clauze specifice contractului individual de muncă, în RDC nr. 6/2003). O astfel de clauză penală împotriva salariatului este aşadar ilegală, dar nimic nu o împiedică să fie stipulată contra angajatorului. Desigur, astfel de situaţii sunt rare în practică, dar posibile (mai ales la angajarea de specialişti, manageri de nivel înalt etc., unde sunt negociate primele de performanţă şi de exit, iar o clauză penală împotriva angajatorului care întârzie plata este utilă) [ Mai mult... ]
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Dreptul muncii, ediţia 1
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2016
Codul muncii - Legislaţie conexă. Comentarii. Jurisprudenţă
Contractul individual de muncă este guvernat de principiul libertăţii de voinţă apărţilor (cu respectarea dispoziţiilor art. 11 şi art. 38 Codul muncii). [ Mai mult... ]
Dreptul muncii, ediţia 1
Caracterul imperativ. Marea majoritate a normelor dreptului muncii, în special cele care reglementează drepturi ale salariaţilor, au caracter imperativ. Pentru cea mai mare parte din drepturile salariaţilor, legea stabileşte un nivel minim sau maxim, după caz, de la care părţile nu pot deroga prin negociere.
În acest sens, art. 38 Codul muncii prevede că „salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate”. [ Mai mult... ]
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Contractul individual de muncă este guvernat de principiul libertăţii de voinţă apărţilor (cu respectarea dispoziţiilor art. 11 şi art. 38 Codul muncii). [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2016
Nu se justifică restrângerea drepturilor stabilite prin negociere individuală, în puterea unor acte colective, de vreme ce nu există acordul angajatului în acest sens, exprimat în cuprinsul unui act adiţional la contractul individual de muncă, fiind lipsit de relevanţă juridică faptul că noua activitate nu mai presupune aceleaşi condiţii care au justificat sporurile convenite anterior, de vreme ce angajatorului îi revine obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, contractele colective aplicabile şi contractul individual de muncă, fiind interzisă modificarea unilaterală a contractului individual de muncă. [ Mai mult... ]
Codul muncii - Legislaţie conexă. Comentarii. Jurisprudenţă
Prin art. 38, legiuitorul a instituit o măsură de protecţie a salariaţilor, ce constă în interdicţia de a renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de lege. Este vorba, în principal, de drepturile enumerate la art. 39 din acelaşi Cod al muncii.
Cu privire la acest text, Curtea Constituţională[411] a decis că "interdicţia de a renunţa, în tot sau în parte, la drepturile prevăzute de lege în favoarea salariaţilor este o măsură de protecţie a acestora din urmă, menită să asigure exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi al intereselor legitime ce li se cuvin în cadrul raporturilor de muncă, pentru a-i feri de consecinţele unor eventuale abuzuri ori ameninţări din partea angajatorilor. O astfel de măsură de protecţie nu poate fi considerată a fi un privilegiu, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie, atât timp cât ea se justifică în considerarea situaţiei unei anume categorii sociale care reclamă o astfel de protecţie". [ Mai mult... ]