Art 268 Inducerea în eroare a organelor judiciare | Codul Penal
Parte integrantă din Lege 286/2009
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei - Inducerea în eroare a organelor judiciare -
Art. 268. -
(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară, înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale.
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul penal adnotat. Partea specială. Jurisprudenţă naţională 2014-2020
Codul penal adnotat, Volumul II, Partea specială
Practică judiciară în materie penală. Drept penal. Partea specială (Dispoziţiile noului Cod penal)
Noul Cod penal comentat. Partea specială. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită
(1)
Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)
Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. [ Mai mult... ]
Codul penal adnotat, Volumul II, Partea specială
(1)
Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)
Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. [ Mai mult... ]
Practică judiciară în materie penală. Drept penal. Partea specială (Dispoziţiile noului Cod penal)
(1)
Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)
Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal comentat. Partea specială. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită
I.
NOUL COD PENAL ÎN RAPORT CU LEGEA PENALĂ ANTERIOARĂ[885]
Infracţiunea era reglementată în Codul penal anterior în art. 259, sub denumirea marginală "denunţarea calomnioasă". Diferenţe faţă de reglementarea anterioară există în primul rând prin schimbarea denumirii marginale a infracţiunii în "inducerea în eroare a organelor judiciare". Aceasta se datorează introducerii unei variante alternative de comitere a faptei, care nu era prevăzută în reglementarea anterioară, şi anume cea a sesizării neadevărate privind existenţa unei fapte prevăzute de legea penală, necondiţionată de atribuirea acesteia unei anumite persoane, esenţială în reglementarea anterioară. Această variantă alternativă există, în noua reglementare, atât în varianta tip, cât şi în varianta agravată. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal. Note • Corelaţii • Explicaţii, ediţia 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediţia 2
Drept penal. Partea specială II, ediţia 2
Drept penal. Partea specială
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
1. Prezentare comparativă. Infracţiunea era reglementată în C. pen. din 1968 în art. 259, sub denumirea marginală Denunţarea calomnioasă.
Diferenţe faţă de reglementarea anterioară există în primul rând prin schimbarea denumirii marginale a infracţiunii în Inducerea în eroare a organelor judiciare. Aceasta se datorează introducerii unei variante alternative de comitere a faptei, care nu era prevăzută în reglementarea anterioară, anume a sesizării neadevărate privind existenţa unei fapte prevăzute de legea penală, necondiţionată de atribuirea acesteia unei anumite persoane, esenţială în reglementarea anterioară. Această variantă alternativă există, în noua reglementare, atât în varianta tip, cât şi în varianta agravată (V. Dobrinoiu, în Noul Cod penal comentat, vol. II, p. 404). [ Mai mult... ]
Codul penal. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Precedent legislativ. Situaţii tranzitorii. Sub o nouă denumire, infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare are drept corespondent în Codul penal din 1969 infracţiunea de denunţare calomnioasă, care era prevăzută de art. 259. Pe lângă schimbarea denumirii, noua reglementare aduce modificări şi în ceea ce priveşte definirea elementului material al infracţiunii, care constă într-o „sesizare penală”, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire fie la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală, fie în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, în timp ce legea veche reglementa „învinuirea mincinoasă”, făcută tot prin denunţ sau plângere, dar exclusiv cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană. În varianta prevăzută de alin. (2) din text s-a reformulat scopul în care sunt produse sau ticluite probele nereale, acesta fiind cel al dovedirii existenţei unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea ei de către o anumită persoană, spre deosebire de Codul vechi, care menţiona că acţiunile respective sunt comise „în sprijinul unei învinuiri nedrepte”. [ Mai mult... ]
Drept penal. Partea specială II, ediţia 2
Constituţia protejează dreptul fundamental al oricărei persoane de aadresa petiţii autorităţilor statului (art. 51). Acest drept se manifestă în materie penală şi procesual penală prin dreptul de asesiza organele judiciare cu privire la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Totuşi, dreptul nu poate fi exercitat decât cu bună-credinţă, în caz contrar ridicându-se problema infracţiunii de inducere în eroare aorganelor judiciare. [ Mai mult... ]
Drept penal. Partea specială
A. Noţiune. Caracterizare(1101)
Potrivit art. 268 CP, "(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)
Producerea sau ticluirea de probe nereale, cu scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Cu modificări de substanţă întâlnite în chiar denumirea infracţiunii, inducerea în eroare a organelor judiciare înscrisă în art. 268 NCP are corespondent în infracţiunea de denunţare calomnioasă prevăzută la art. 259 CP 1969; în cazul ambelor infracţiuni, în esenţă, este vorba de o acuzaţie mincinoasă prezentată organelor judiciare, cu consecinţa punerii acestor organe ale statului pe o pistă greşită. [ Mai mult... ]