Calitatea procesuală | Codul de Procedură Civilă
Parte integrantă din Lege 134/2010
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Dispoziţii generale - Acţiunea civilă -
Calitatea procesuală
Art. 36. -
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
JURISPRUDENŢĂ
JURISPRUDENŢĂ CEDO
Neîncălcarea dreptului de acces la un tribunal în cazul respingerii, pentru lipsa calităţii procesuale active, a unei acţiuni formulate de un angajat, prin care contesta în mod direct în instanţă prevederile unui contract colectiv de muncă. Curtea a reiterat faptul că dreptul la o instanţă nu este unul absolut (Golder c. Regatului Unit, hotărârea din 21 februarie 1975, par. 36), ci presupune limitări permise în mod implicit, inclusiv privind admisibilitatea unei căi de atac, care necesită, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, care are în această privinţă o anumită marjă de apreciere (Ashingdane c. Regatului Unit, hotărârea din 28 mai 1985, par. 57). Aceste limitări nu restrâng accesul deschis unui justiţiabil într-o asemenea manieră încât să fie afectată esenţa dreptului de acces la un tribunal. Ele trebuie să urmărească un scop legitim şi să existe proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele utilizate (a se vedea Fayed c. Regatului Unit, hotărârea din 21 septembrie 1994, par. 65, Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit, hotărârea din 13 iulie 1995, par. 59, şi Bellet c. Franţei, hotărârea din 4 decembrie 1995, par. 31). În această cauză, Curtea reţine că, după ce a constatat inadmisibilitatea acţiunii reclamantului din cauza lipsei dreptului de acţiona în instanţă clauzele unui contract colectiv, instanţele naţionale nu au mai examinat temeinicia argumentelor sale. Prin urmare, situaţia reclamantului poate fi văzută ca o limitare a dreptului de acces la un tribunal, garantat de art. 6 par. 1 din Convenţie. Curtea a constatat că ingerinţa era conformă cu prevederile Legii nr. 130/1996 şi ale Codului civil, astfel cum erau interpretate de instanţele judecătoreşti naţionale, care permiteau doar părţilor semnatare să conteste clauzele contractelor colective de muncă. În ceea ce priveşte scopul acestei limitări, Curtea a reiterat faptul că dreptul la negocieri colective cu angajatorul este unul dintre elementele esenţiale ale dreptului unui angajat de a constitui şi de a se afilia la sindicate, pentru apărarea intereselor sale, astfel cum este prevăzut în art. 11 din Convenţie. Pentru sindicate, negocierea colectivă şi încheierea de contracte colective sunt mijloace esenţiale pentru a promova şi proteja interesele membrilor lor (Demir şi Baykara c. Turciei [MC], nr. 34503/97, par. 154 şi 157). În acest context, Curtea a considerat că, în cazul în care acordurile colective între partenerii sociali ar putea să fie contestate în instanţele de judecată de către angajaţi, în mod individual, şi, prin urmare, să devină astfel inaplicabile, unul dintre elementele inerente ale dreptului de a se angaja în activităţi sindicale, garantat prin art. 11 din Convenţie, ar putea fi mult restrâns sau golit de conţinutul său. În cele din urmă, în ceea ce priveşte proporţionalitatea restrângerii dreptului de acces la o instanţă, Curtea a reţinut că reclamantul nu era lipsit de orice posibilitate de a-şi apăra pe cale judiciară drepturile sale patrimoniale. În această privinţă, Curtea a observat că, în temeiul art. 281 şi următoarele din Codul muncii, reclamantul avea posibilitatea de a introduce o acţiune împotriva angajatorului său, prin care să conteste clauzele contractului individual de muncă, ce ar fi fost, în opinia sa, contrare contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Cu toate acestea, reclamantul a ales să conteste în mod direct contractul colectiv, expunându-se riscului ca acţiunea sa să fie respinsă, fără examinarea fondului. În lumina celor de mai sus, Curtea a considerat că reclamantul nu a suferit o ingerinţă disproporţionată în dreptul său de acces la un tribunal [CEDO, dec. de inadmisibilitate din 3 decembrie 2013, Marinei Costuţ c. României, cererea nr. 41547/08, disponibilă pe www.hotararicedo.ro]. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
Bibliografie: Dominic-Alexandru Gidro, Stanca Gidro, Calitatea procesuală activă şi pasivă în cadrul acţiunii directe în garanţie. Studiu de practică judiciară, în Dreptul nr. 6/2022, pp. 17-34; Dominic-Alexandru Gidro, Este calitatea procesuală activă justificată de interes? O scurtă analiză a practicii judiciare, în Dreptul nr. 11/2022, pp. 66-84; Claudia Roşu, Calitatea procesuală - condiţie pentru exercitarea acţiunii civile, în Teodor Bodoaşcă, Călina Jugastru, Eugen Hurubă, Virgil Lozneanu (coord.), „Liber amicorum Ioan Leş. Contribuţii la studiul dreptului privat”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2017, pp. 241-250; Ribana Murar, Aspecte privind calitatea procesuală în litigiile de muncă şi unele implicaţii ale acesteia, în Teodor Bodoaşcă, Călina Jugastru, Eugen Hurubă, Virgil Lozneanu (coord.), „Liber amicorum Ioan Leş. Contribuţii la studiul dreptului privat”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2017, pp. 515-526; Alin Speriusi-Vlad, Ce faci când trebuie să te judeci şi (aparent) nu ai cu cine?, în RRDJ nr. 2/2016, pp. 170-180; Alin Speriusi-Vlad, Claudia Roşu, Calitatea procesuală a persoanei juridice în procesul civil, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, t. LXVIII/2, Ştiinţe Juridice, 2022, pp. 25-41. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
Proprietate intelectuală şi industrială - Jurisprudenţa relevantă a Curţii de Apel Craiova 2015-2020
Dispoziţia procedurală de mai sus a fost promovată prin Legea nr. 76/2012 şi este destinată soluţionării marilor controverse la care ne-am referit şi în paginile precedente. Avem în vedere, cu deosebire, disputele doctrinare cu privire la natura juridică a acţiunii civile şi la conţinutul legitimării procesuale.
Întrebarea legitimă este aceea dacă o atare dispoziţie normativă este de natură să evite definitiv controversele doctrinare anterioare. Noi avem totuşi serioase rezerve în această privinţă. Iar aceasta deoarece dispoziţiile pe care textul supus exegezei noastre le consacră nu sunt de natură să simplifice lucrurile. În această privinţă, am observat că legiuitorul încearcă o determinare a conţinutului calităţii procesuale, prin raportare la „identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios”. În partea finală a primei teze a textului comentat se face referire la raportul juridic litigios „astfel cum acesta este dedus judecăţii”. Ne putem întreba, în mod justificat, dacă legiuitorul a avut în vedere şi un raport juridic imaginat de reclamant şi nu neapărat unul real? Din modul de redactare a părţii finale a textului şi din sintagma folosită de lege – raport juridic litigios – putem să tragem concluzia că este avut în vedere un raport efectiv litigios, astfel cum a fost imaginat de reclamant, indiferent dacă are la bază un drept subiectiv real sau unul imaginar. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
. A doua condiţie imperativă, impusă de legiuitor pentru exercitarea acţiunii civile, se referă la calitatea procesuală. Ca element de noutate, textul comentat ne oferă o definiţie legală calităţii procesuale.
Introducerea definiţiei calităţii procesuale prin art. 36 noul C. proc. civ. este deosebit de importantă pentru activitatea judiciară, reprezentând o valorificare notabilă a doctrinei relevante în materie. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455
1.
Noţiunea calităţii procesuale. Simbioza existentă între dreptul substanţial şi dreptul procesual este subliniată în noul Cod de procedură civilă şi prin dispoziţiile articolului analizat, calitatea procesuală fiind determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic civil concret dedus judecăţii. De pildă, dacă raportul de drept substanţial este unul obligaţional, ale cărui subiecte de drept sunt creditorul A şi debitorul B, raportul de drept procesual vizând valorificarea dreptului de creanţă respectiv va avea ca părţi pe acelaşi creditor A şi pe acelaşi debitor B. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Conceptul de „calitate procesuală”. Alături de capacitate procesuală, formularea unei pretenţii şi interes, calitatea procesuală este o altă condiţie prevăzută de legiuitor în cuprinsul art. 32 C. proc. civ.. pentru exercitarea acţiunii civile. Ca element de noutate faţă de vechea reglementare, textul comentat ne oferă o definiţie legală a calităţii procesuale, reprezentând o valorificare notabilă a doctrinei relevante în materie. [ Mai mult... ]
Proprietate intelectuală şi industrială - Jurisprudenţa relevantă a Curţii de Apel Craiova 2015-2020
Protecţia conferită de Legea nr. 84/1998 priveşte pe titularii unei mărci înregistrate în România, UE sau a unei mărci înregistrate în baza unor acorduri internaţionale şi care au efect în România sau a unei mărci de notorietate conform art. 6 bis din Convenţia de la Paris iar în cauză marca invocată de către reclamantă a fost înregistrată la Institutul pentru Proprietăţi Intelectuale din Republica Serbia şi nu este marcă internaţională cu ţară desemnată România, astfel încât nu poate fi astfel protejată de legislaţia românească. [ Mai mult... ]