Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane
(1)
Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(2)
Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei.
Interzicerea practicii eugenice
(1)
Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
(2)
Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la organizarea selecţiei persoanelor.
Intervenţiile asupra caracterelor genetice
(1)
Sunt interzise orice intervenţii medicale asupra caracterelor genetice având drept scop modificarea descendenţei persoanei, cu excepţia celor care privesc prevenirea şi tratamentul maladiilor genetice.
(2)
Este interzisă orice intervenţie având drept scop crearea unei fiinţe umane genetic identice unei alte fiinţe umane vii sau moarte, precum şi crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare.
(3)
Utilizarea tehnicilor de reproducere umană asistată medical nu este admisă pentru alegerea sexului viitorului copil decât în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Inviolabilitatea corpului uman
(1)
Corpul uman este inviolabil.
(2)
Orice persoană are dreptul la integritatea sa fizică şi psihică. Nu se poate aduce atingere integrităţii fiinţei umane decât în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Examenul caracteristicilor genetice
(1)
Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi întreprins decât în scopuri medicale sau de cercetare ştiinţifică, efectuate în condiţiile legii.
(2)
Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuată decât în cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, după caz, sau în scopuri medicale ori de cercetare ştiinţifică, efectuate în condiţiile legii.
Interzicerea unor acte patrimoniale
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolută, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
Intervenţiile medicale asupra unei persoane
Nicio persoană nu poate fi supusă experienţelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor intervenţii în scop terapeutic ori în scop de cercetare ştiinţifică decât în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Prelevarea şi transplantul de la persoanele în viaţă
(1)
Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres al acestora şi numai după ce au fost informaţi, în prealabil, asupra riscurilor intervenţiei. În toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimţământului dat, până în momentul prelevării.
(2)
Se interzice prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la minori, precum şi de la persoanele aflate în viaţă, lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, în afara cazurilor expres prevăzute de lege.
Sesizarea instanţei judecătoreşti
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
La cererea persoanei interesate, instanţa poate lua toate măsurile necesare pentru a împiedica sau a face să înceteze orice atingere ilicită adusă integrităţii corpului uman, precum şi pentru a dispune repararea, în condiţiile prevăzute la art. 252-256, a daunelor materiale şi morale suferite.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Violeta Elena Georgescu, Libertatea sexuală în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 6/2009; Răzvan-Horaţiu Radu, Bogdan Cristea, Consideraţii referitoare la dreptul la mediu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 7/2009, pp. 217-223; M.-M. Pivniceru, Florin Dorian Dăscălescu, Deplasarea protecţiei dreptului la mediu din sfera drepturilor colective în cea a drepturilor individuale ale omului, în CJ nr. 2/2005, pp. 94-107. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: D. Cimpoieru, Regimul juridic al folosirii medicamentelor de uz uman în tratamentele de ultimă instanţă ("compassionate use") în România. Propuneri de lege ferenda, în PR nr. 1/2017, pp. 52-70; D. Cimpoieru, Unele particularităţi privind regimul juridic al medicamentelor biologice şi biosimilare, în PR nr. 3-2017, pp. 101-116; C. Ionescu, Dreptul la viaţă. O perspectiva constituţională, în Dreptul nr. 9/2016, pp. 80-96; V.E. Georgescu, Libertatea sexuală în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 6/2009; R.-H. Radu, B. Cristea, Consideraţii referitoare la dreptul la mediu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 7/2009, pp. 217-223; F. Pavel, Dreptul la viaţă, la sănătate şi la integritatea fizică şi psihică a persoanei fizice, în M. Uliescu (coord.), "Noul Cod civil. Studii şi comentarii", vol. I, Cartea I şi Cartea a II-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, pp. 243-260; M.-M. Pivniceru, Fl. D. Dăscălescu, Deplasarea protecţiei dreptului la mediu din sfera drepturilor colective în cea a drepturilor individuale ale omului, în CJ nr. 2/2005, pp. 94-107; V.-Gh. Toduţă, Dreptul la viaţă. Momentul de la care viaţa începe să curgă, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi impactul acesteia asupra legislaţiei penale româneşti, în Dreptul nr. 8/2017, pp. 76-87; M. Udroiu, N. Miulescu, O. Predescu, Obligaţiile substanţiale ale statului în materia dreptului la viaţă, în Dreptul nr. 7/2010; E. Tăvală, Este o datorie să mori în Europa? Dacă nu acum, atunci când? Eutanasia şi sinuciderea asistată medical din perspectivă juridică, în RRDP nr. 4/2017, pp. 222-233. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Violeta Elena Georgescu, Libertatea sexuală în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 6/2009; Răzvan-Horaţiu Radu, Bogdan Cristea, Consideraţii referitoare la dreptul la mediu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 7/2009, pp. 217-223; M.-M. Pivniceru, Florin Dorian Dăscălescu, Deplasarea protecţiei dreptului la mediu din sfera drepturilor colective în cea a drepturilor individuale ale omului, în CJ nr. 2/2005, pp. 94-107. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: D. Cimpoieru, Regimul juridic al folosirii medicamentelor de uz uman în tratamentele de ultimă instanţă ("compassionate use") în România. Propuneri de lege ferenda, în PR nr. 1/2017, pp. 52-70; D. Cimpoieru, Unele particularităţi privind regimul juridic al medicamentelor biologice şi biosimilare, în PR nr. 3-2017, pp. 101-116; C. Ionescu, Dreptul la viaţă. O perspectiva constituţională, în Dreptul nr. 9/2016, pp. 80-96; V.E. Georgescu, Libertatea sexuală în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 6/2009; R.-H. Radu, B. Cristea, Consideraţii referitoare la dreptul la mediu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 7/2009, pp. 217-223; F. Pavel, Dreptul la viaţă, la sănătate şi la integritatea fizică şi psihică a persoanei fizice, în M. Uliescu (coord.), "Noul Cod civil. Studii şi comentarii", vol. I, Cartea I şi Cartea a II-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, pp. 243-260; M.-M. Pivniceru, Fl. D. Dăscălescu, Deplasarea protecţiei dreptului la mediu din sfera drepturilor colective în cea a drepturilor individuale ale omului, în CJ nr. 2/2005, pp. 94-107; V.-Gh. Toduţă, Dreptul la viaţă. Momentul de la care viaţa începe să curgă, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi impactul acesteia asupra legislaţiei penale româneşti, în Dreptul nr. 8/2017, pp. 76-87; M. Udroiu, N. Miulescu, O. Predescu, Obligaţiile substanţiale ale statului în materia dreptului la viaţă, în Dreptul nr. 7/2010; E. Tăvală, Este o datorie să mori în Europa? Dacă nu acum, atunci când? Eutanasia şi sinuciderea asistată medical din perspectivă juridică, în RRDP nr. 4/2017, pp. 222-233. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Violeta Elena Georgescu, Libertatea sexuală în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 6/2009; Răzvan-Horaţiu Radu, Bogdan Cristea, Consideraţii referitoare la dreptul la mediu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 7/2009, pp. 217-223; M.-M. Pivniceru, Florin Dorian Dăscălescu, Deplasarea protecţiei dreptului la mediu din sfera drepturilor colective în cea a drepturilor individuale ale omului, în CJ nr. 2/2005, pp. 94-107. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
În alin. (1) este reluată şi precizată prevederea din art. 22 alin. (1) din Constituţie.
Alineatul (2) reia prevederile art. 2 din Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi ademnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinii, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, ratificată prin Legea nr. 17/2001. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Drepturi inerente persoanei. Noul Cod civil foloseşte sintagma „drepturi inerente persoanei” pentru a desemna doar acele drepturi ale personalităţii care privesc viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a persoanei.
Primul alineat, potrivit căruia aceste drepturi sunt garantate şi ocrotite prin lege, face aplicaţia principiului inviolabilităţii corpului uman (a se vedea şi art. 64 noul C. civ.), având în vedere că orice atingere adusă acestuia se poate materializa într-un atentat la viaţa, sănătatea sau integritatea fizică ori psihică apersoanei. [ Mai mult... ]
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediţia 4
Reglementările noului Cod civil au un fundament teoretic similar, recunoscând că fiecare este stăpânul propriului corp, dar asigurându-se în acelaşi timp ca acesta să fie protejat chiar şi contra acţiunilor vătămătoare asupra sa însăşi pe care omul ar fi dispus să le săvârşească sau să le accepte. Afirmaţiile noaste se sprijină îndeosebi pe modul în care afost reglementat dreptul de adispune de sine însuşi (art. 60 C. civ..) şi pe conţinutul dispoziţiilor consacrate drepturilor la viaţă, sănătate şi integritate ale persoanei fizice (art. 61-69 C. civ..). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile 1.
Dreptul la viaţă este un atribut suprem al fiinţei umane, a cărui respectare este însăşi condiţia exercitării celorlalte drepturi. Conform art. 2 parag. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, dreptul la viaţă este protejat de lege. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în această privinţă a evidenţiat că statele au atât obligaţii negative, cât şi obligaţii pozitive: trebuie să se abţină de la a provoca moartea în mod intenţionat, dar şi să ia măsurile necesare pentru protecţia vieţii (B. Selejan-Guţan, Protecţia europeană a drepturilor omului, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 81). Şi Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, consacră expressis verbis dreptul la viaţă al omului: "Dreptul la viaţă este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar". [ Mai mult... ]
Drept civil. Persoanele, ediţia 5
Reglementările noului Cod civil au un fundament teoretic similar, recunoscând că fiecare este stăpânul propriului corp, dar asigurându-se în acelaşi timp ca acesta să fie protejat chiar şi contra acţiunilor vătămătoare asupra sa însăşi pe care omul ar fi dispus să le săvârşească sau să le accepte. Afirmaţiile noaste se sprijină îndeosebi pe modul în care a fost reglementat dreptul de a dispune de sine însuşi (art. 60 C. civ..) şi pe conţinutul dispoziţiilor consacrate drepturilor la viaţă, sănătate şi integritate ale persoanei fizice (art. 61-69 C. civ..). [ Mai mult... ]
