Înscrierea în cartea funciară
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin înscriere în cartea funciară.
(2)
Ipoteca asupra unei universalităţi de bunuri nu grevează bunurile imobile cuprinse în aceasta decât din momentul înscrierii ipotecii în cartea funciară cu privire la fiecare dintre imobile.
Forma contractului
(1)
Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică de către notarul public, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(2)
Ipoteca asupra bunurilor unei persoane juridice poate fi consimţită în virtutea puterilor conferite în urma deliberărilor sau a împuternicirilor întocmite sub semnătură privată, în conformitate cu regulile din actul constitutiv privitoare la reprezentare.
Obiectul ipotecii imobiliare
(1)
Se pot ipoteca:
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
a)
imobilele cu accesoriile lor;
b)
uzufructul acestor imobile şi accesoriile;
c)
cotele-părţi din dreptul asupra imobilelor;
d)
dreptul de superficie.
(2)
Ipoteca ce poartă asupra chiriilor sau arenzilor prezente şi viitoare produse de un imobil, precum şi asupra indemnizaţiilor plătite în temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi se supune regulilor publicităţii imobiliare.
Ipoteca asupra unei construcţii viitoare
Ipoteca asupra unor construcţii viitoare nu poate fi intabulată, ci numai înscrisă provizoriu în cartea funciară, în condiţiile legii.
Înscrierea ipotecii
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Ipoteca se poate înscrie fie numai asupra unui imobil în întregul său, fie numai asupra cotei-părţi din dreptul asupra imobilului.
Extinderea ipotecii asupra amelioraţiunilor
Ipoteca se întinde, fără nicio altă formalitate, asupra construcţiilor, îmbunătăţirilor şi accesoriilor imobilului, chiar dacă acestea sunt ulterioare constituirii ipotecii.
Extinderea ipotecii asupra fructelor imobilului
(1)
Ipoteca se extinde asupra fructelor naturale şi industriale ale imobilului ipotecat produse după notarea începerii urmăririi silite sau, după caz, după notarea deschiderii procedurii insolvenţei.
(2)
Dreptul de ipotecă se extinde de la aceeaşi dată şi asupra chiriilor şi arenzilor imobilului dat în locaţiune. Acest drept este opozabil locatarilor numai din momentul comunicării notării începerii urmăririi silite, respectiv al comunicării notării deschiderii procedurii insolvenţei, în afară de cazul în care acestea au fost cunoscute pe altă cale.
(3)
Actele încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadenţă sau urmărirea acestora de alţi creditori nu sunt opozabile creditorului ipotecar după notarea începerii urmăririi silite, cu excepţia cazului în care aceste acte au fost notate în cartea funciară înainte de notarea începerii urmăririi silite.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. II
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1.
Declaraţii separate ale părţilor. Valabilitate. Părţile pot să încheie contractul de ipotecă şi prin exprimarea separată a acordului de voinţă dacă declaraţiile care conţin acest acord sunt autentificate de notar [C.S.J., s. com., dec. nr. 2901/2000, în Dreptul nr. 10/2002, p. 201].
2.
Promisiune de ipotecă.
1)
Promisiunea de ipotecă constituind o obligaţie de a face, ea e valabilă prin simplul consimţământ al părţilor, o asemenea obligaţie putând fi luată sub orice formă şi chiar în mod verbal, fără forme solemne care se cer numai pentru ipotecă, şi debitorul poate fi constrâns să-şi execute promisiunea sa în cazul în care nu o îndeplineşte de bunăvoie [C.A. Constanţa, dec. nr. 32/1919, în C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. IV, nr. 1, p. 249] [ Mai mult... ]
.....
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1.
Extinderea ipotecii asupra amelioraţiunilor.
1)
Potrivit legii, ipoteca se întinde asupra tuturor amelioraţiunilor survenite în urma constituirii ipotecii, fără a deosebi dacă amelio- raţiunile s-au săvârşit de către însuşi debitorul care a consimţit dreptul de ipotecă sau de un al treilea. Aşadar, şi un succesor al debitorului sau, în general, un detentor al imobilului ipotecat, executând amelioraţiuni pe imobilul ipotecat, este expus a fi urmărit de către creditorul ipotecar, fără ca acesta să fie obligat a-l despăgubi pentru valoarea acelor amelioraţiuni, astfel că constructorul va avea o acţiune în regres doar împotriva debitorului [Cas. I, dec. nr. 62/1889, în C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. IV, nr. 2, p. 288]. [ Mai mult... ]
.....
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1.
Întinderea dreptului de ipotecă asupra fructelor. Ipoteca grevează imobilul şi se întinde şi asupra fructelor ce le produce atât timp cât sunt prinse de rădăcini, fără ca această extensiune să împiedice exploatarea solului, întrucât ea nu ridică proprietarului debitor dreptul de a se folosi de bunul ipotecat şi de a consuma sau înstrăina recoltele. Înstrăinarea fructelor ridică dreptul creditorului asupra lor, căci lucrurile mobile nu pot fi ipotecate. Acest principiu se aplică tuturor fructelor solului, oricare ar fi valoarea lor [C.A. Bucureşti, s. I, dec. nr. 193/1923, în C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, vol. IV, nr. 15, p. 249]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Ipoteca imobiliară se consideră constituită de la momentul înscrierii sale în cartea funciară. Această condiţie ulterioară momentului încheierii contractului de ipotecă este aplicabilă şi în situaţia ipotecii asupra unei universalităţi de bunuri, cu privire la imobilele din aceasta. [ Mai mult... ]
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediţia 1
Astfel de acte juridice civile sunt fiducia
Potrivit art. 774 alin. (1), „fiducia este stabilită prin lege sau prin contract încheiat în formă autentică. Ea trebuie să fie expresă”. Fiducia este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc omasă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor (art. 773 noul C. civ.)., donaţia
Art. 1011 alin. (1) noul C. civ. stabileşte că donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute., testamentul ordinar
Conform art. 1040 noul C. civ., „testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic”. A se vedea şi art. 1043-1044 noul C. civ.., vânzarea unei moşteniri
Art. 1747 alin. (2) noul C. civ. dispune că „sub sancţiunea nulităţii absolute acontractului, vânzarea unei moşteniri se încheie în formă autentică”., contractul de întreţinere
Art. 2255 stabileşte în privinţa contractului de întreţinere, că acesta „se încheie în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute”., contractul de ipotecă
Art. 2377 noul C. civ. impune, sub sancţiunea nulităţii absolute forma autentică acontractului de ipotecă imobiliară. În schimb, contractul prin care se constituie oipotecă mobiliară se încheie în formă autentică sau sub semnătură privată, iarăşi sub sancţiunea nulităţii absolute (art. 2388 noul C. civ.). Astfel, şi contractul de ipotecă mobiliară este un contract solemn, dar forma acestui contract poate să fie şi înscrisul sub semnătură privată.etc. De asemenea, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează afi înscrise în cartea funciară
Art. 1244 noul C. civ... [ Mai mult... ]
Cartea de contracte. Modele. Comentarii. Explicaţii, ediţia 3
Cadrul legal. Ipoteca este reglementată în art. 2343-2376 C. civ.., ce conţin dispoziţii generale aplicabile atât ipotecilor mobiliare, cât şi ipotecilor imobiliare, precum şi în art. 2377-2386 C. civ.., care constituie cadrul legal special aplicabil acestui contract. Art. 2378 C. civ.. prevede că ipoteca imobiliară convenţională poate fi constituită în mod valabil numai prin act autentic, respectiv printr-un contract de ipotecă autentificat de notarul public. Lipsa formei autentice atrage nulitatea absolută acontractului de ipotecă imobiliară. [ Mai mult... ]
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiaţia, ediţia 5
748 Ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executării unei obligaţii – este definiţia dată de art. 2343 C. civ.. Din punct de vedere finalist, ipoteca este un drept real accesoriu cu funcţie de garanţie, care aparţine creditorului în favoarea căruia a fost constituită ipoteca (creditor ipotecar); din punct de vedere substanţial, ipoteca este un drept real asupra bunului altuia (ius in re alieni), care nu comportă deposedarea constituitorului de bunul său (P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţii, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 153). Gajul este contractul real prin care se remite creditorului un bun mobil sau, după caz, acesta rămâne în păstrarea creditorului, cu scopul de a se garanta plata creanţei sale (P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţii, op. cit., p. 185). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Noţiune. Noul cod civil (re)introduce în materie imobiliară efectul constitutiv al înscrierilor în cartea funciară [reamintim că potrivit art. 17 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 115/1938, „Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă şi cel care primeşte dreptul este acord de voinţă asupra constituirii sau strămutării, în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară. Drepturile reale se vor stinge numai dacă radierea s-a înscris în cartea funciară cu consimţământul titularului; consimţământul nu va fi de trebuinţă dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere sau prin moartea titularului”. Prevederile Decretului s-au aplicat în teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea habsburgică şi apoi austro-ungară, respectiv Transilvania, Banat, Crişana, Satu Mare şi Bucovina de Sud. Celelalte zone ale „vechiului Regat” au rămas supuse sistemului de transcripţiuni şi inscripţiuni până la adoptarea Legii nr. 7/1996 – a se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliară, vol. I, p. 362]. Acest lucru presupune că înscrierile în cartea funciară a imobilului nu vor mai reprezenta simple formalităţi de publicitate ce aveau ca efect asigurarea opozabilităţii dreptului faţă de terţi, ci un efect constitutiv, ce va avea drept scop asigurarea a însăşi transmiterii valabile a dreptului, atât inter partes, cât şi erga omnes. Fiind un drept real accesoriu şi ipoteca imobiliară se va supune aceloraşi formalităţi pentru a fi constituită, modificată ori stinsă în mod valabil. Introducerea sistemului cu caracter constitutiv presupune renunţarea la caracterul (tradiţional) translativ inter partes al actelor de dispoziţie în dreptul civil român. Astfel, dreptul creditorului ipotecar nu se va naşte decât dacă debitorul consimte la acest lucru printr-o manifestare expresă de voinţă, aşa-numita clausula intabulandi. [ Mai mult... ]
