Aspectele speciale privind regimul nulităţii | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Înfiinţarea persoanei juridice - Nulitatea persoanei juridice -
Aspectele speciale privind regimul nulităţii
Art. 197. -
(1) Nulitatea relativă a persoanei juridice poate fi invocată în termen de un an de la data înregistrării sau înfiinţării acesteia, după caz.
(2) Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Comentariile Codului civil Persoana juridică(art. 187-251)
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
Notă Art. 197
Nulitatea absolută poate fi invocată oricând, în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată în termen de un an de la data înregistrării/înfiinţării societăţii. Conform acestui text legal, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe, este permisă acoperirea prin confirmare atât a motivelor nulitate relativă cât şi a celor de nulitate absolută. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1.Diferenţa dintre nulitatea absolută şi cea relativă. În genere, dispoziţiile art. 196 noul C. civ. referitoare la cauzele de nulitate reproduc cazurile de nulitate ale unei societăţi comerciale, cazuri prevăzute de art. 56 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile. Cu toate acestea, în categoria cauzelor de nulitate se face odistincţie (inexistentă în legea societăţilor) între cazurile de nulitate absolută şi cazurile de nulitate relativă, aceasta din urmă având un regim juridic diferit doar din perspectiva termenului în care se poate invoca [un an de la data înregistrării sau înfiinţării persoanei juridice, conform art. 197 alin. (1) noul C. civ.] şi apersoanelor care opot invoca [persoana al cărei interes este ocrotit prin dispoziţia legală încălcată, conform art. 1248 alin. (2) noul C. civ.; nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanţă: art. 1248 alin. (3) noul C. civ.]. În rest, efectele nulităţii sunt identice, inclusiv din perspectiva posibilităţii acoperirii acesteia până la soluţia judiciară definitivă asupra nulităţii. [ Mai mult... ]
Comentariile Codului civil Persoana juridică(art. 187-251)
42.
Cauza de nulitate, reglementată de art. 56 lit. c) din Legea nr. 31/1990, modificată, are în vedere o cauză de nulitate a actului constitutiv, deoarece acţionarii/asociaţii au încălcat, în ceea ce priveşte obiectul de activitate convenit prin actul constitutiv, dispoziţiile imperative ale Legii societăţilor comerciale. În cazul societăţilor comerciale, noţiunea de obiect al contractului de societate (actului constitutiv) desemnează activitatea societăţii pe acţiuni, în cazul de faţă, respectiv faptele de comerţ pe care urmează a le săvârşi societatea comercială. Prin actul constitutiv, acţionarii societăţii pârâte au stabilit, cu respectarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 31/1990, modificată, activităţile care vor fi desfăşurate de societate, activităţi stabilite cu respectarea Nomenclatorului de clasificare a activităţilor din economia naţională - CAEN rev. 2, aprobat prin H.G. nr. 656/1997, revizuit prin Ordinul privind actualizarea clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN al Institutului Naţional de Statistică, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293 din 3 mai 2007. Sub acest aspect s-a constatat că societatea are un obiect de activitate determinat, licit şi moral, care nu face parte din categoria celor interzise societăţilor comerciale sau iniţiativei private. Aşa fiind, Tribunalul a constatat ca nedovedită nerespectarea prevederilor art. 8, art. 46 şi art. 287 din Legea nr. 31/1990, modificată, ale art. 948 raportat la prevederile art. 962 C. civ. 1864, în ceea ce priveşte această condiţie de fond a actului constitutiv - obiectul. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
1.
Cu scopul de a menţine existenţa persoanei juridice şi, implicit, de a fi protejate interesele fondatorilor, asociaţilor şi ale terţilor creditori, legea a stabilit caracterul asanabil, precum şi inopozabilitatea faţă de terţi a nulităţii persoanei juridice.
2.
Conform noului Cod civil, cauza de nulitate absolută sau relativă poate fi înlăturată până la "închiderea dezbaterilor în faţa instanţei primei instanţe", însă, în condiţiile în care nulitatea persoanei juridice pune în pericol investiţia indirectă a fondatorilor şi asociaţilor şi, implicit, dreptul de proprietate al acestora asupra cotei cuvenite din capitalul social, accesul lor la un recurs efectiv nu poate fi ignorat, astfel că textul "până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată" care limitează accesul la procedură doar la nivelul primei instanţe va fi înlăturat prin aplicarea directă a principiului art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, pentru a da posibilitatea celor interesaţi să înlăture cauzele de nulitate până la închiderea dezbaterilor în recurs. [ Mai mult... ]
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
1. Diferenţa dintre nulitatea absolută şi cea relativă. În genere, dispoziţiile art. 196 C. civ. referitoare la cauzele de nulitate reproduc cazurile de nulitate ale unei societăţi comerciale, cazuri prevăzute de art. 56 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată. Cu toate acestea, în categoria cauzelor de nulitate se face o distincţie (inexistentă în Legea societăţilor) între cazurile de nulitate absolută şi cazurile de nulitate relativă, aceasta din urmă având un regim juridic diferit doar din perspectiva termenului în care se poate invoca [un an de la data înregistrării sau înfiinţării persoanei juridice, conform art. 197 alin. (1) C. civ.] şi a persoanelor care o pot invoca [persoana al cărei interes este ocrotit prin dispoziţia legală încălcată, conform art. 1248 alin. (2) C. civ.; nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanţă: art. 1248 alin. (3) C. civ.]. În rest, efectele nulităţii sunt identice, inclusiv din perspectiva posibilităţii acoperirii acesteia până la soluţia judiciară definitivă asupra nulităţii. [ Mai mult... ]