Art 862 Limitele exercitării dreptului de proprietate publică | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Dispoziţii generale - Limitele exercitării dreptului de proprietate publică -
Art. 862.
-
(1) Dreptul de proprietate publică este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privată, în măsura în care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate.
(2) Incompatibilitatea se constată prin acordul dintre titularul proprietăţii publice şi persoana interesată sau, în caz de divergenţă, pe cale judecătorească.
(3) În aceste cazuri, persoana interesată are dreptul la o justă şi promptă despăgubire din partea titularului proprietăţii publice.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: A.V. Farcaş, Dreptul de acces la imobilele proprietate publică aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Delimitare faţă de drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice şi faţă de dreptul de trecere pentru utilităţi reglementat de noul Cod civil, în PR nr. 9/2016, pp. 36-41.
Legislaţie: H.G. nr. 715/2017 de aprobare a Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică (M. Of. nr. 812 din 13 octombrie 2017). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Drept administrativ, Vol II, ediţia 4
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
Articolul 862 noul C. civ. stabileşte că dreptul de proprietate publică, asemeni dreptului de proprietate privată poate suferi anumite limitări, însă numai în măsura în care astfel de limitări sunt compatibile cu uzul sau interesul public. Dat fiind faptul că bunurile proprietate publică sunt inalienabile, acestea nu pot fi dezmembrate, pentru ase constitui drepturi reale de uz, uzufruct, habitaţie sau superficie în favoarea unor alte persoane. Cu toate acestea, art. 13 din Legea nr. 213/1998 recunoaşte posibilitatea constituirii de servituţi asupra bunurilor din domeniul public, însă numai în măsura în care aceste servituţi sunt compatibile cu uzul sau interesul public şi, de asemenea, se recunosc efectele servituţilor valabil constituite anterior intrării bunului în domeniul public. [ Mai mult... ]
Drept administrativ, Vol II, ediţia 4
Art. 862 din noul Cod civil consacră limitele exercitării dreptului de proprietate publică astfel: „(1) Dreptul de proprietate publică este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de prezentul Cod pentru dreptul de proprietate privată, în măsura în care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate. (2) Incompatibilitatea se constată prin acordul dintre titularul proprietăţii publice şi persoana interesată sau, în caz de divergenţă, pe cale judecătorească (3) În aceste cazuri, persoana interesată are dreptul la ojustă şi promptă despăgubire din partea titularului proprietăţii publice”. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1.Precizări introductive. În continuarea principiului din art. 554 alin. (2) noul C. civ., care dispune că, dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile dreptului de proprietate privată se aplică şi dreptului de proprietate publică, în măsura în care sunt compatibile cu acesta, art. 862 alin. (1) noul C. civ. arată că dreptul de proprietate publică este susceptibil de limitele prevăzute de lege pentru dreptul de proprietate privată, dar numai în măsura în care sunt compatibile cu uzul sau interesul public cărora bunurile le sunt destinate. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
1.
Acest text este, în opinia noastră, o încercare neinspirată de generalizare - la toate limitele dreptului de proprietate privată reglementate de art. 602-630 NCC - a prevederii legale de la art. 13 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică în materie de servituţi (abrogat prin Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil): acestea nu supravieţuiesc (în ipoteza în care fondul aservit este proprietate publică) decât în situaţia în care sunt compatibile cu uzul sau interesul public. Încercarea de generalizare este neinspirată în primul rând pentru că încearcă să răstoarne principiul priorităţii interesului public faţă de interesele private, recunoscut unanim în dreptul administrativ. În realitate, textul art. 862 alin. (1) NCC ar fi trebuit formulat exact invers: ca regulă, dreptul de proprietate publică nu este susceptibil de limitările specifice dreptului de proprietate privată, cu excepţia acelor limitări şi acelor situaţii în care există compatibilitate între uzul sau interesul public şi respectivele limite. Pentru că, până la urmă, ca regim juridic, dreptul de proprietate publică este altceva şi, numai în mod excepţional, acestuia ar trebui să i se aplice reguli specifice proprietăţii private. [ Mai mult... ]
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
1. Precizări introductive. În continuarea principiului din art. 554 alin. (2) C. civ., care dispune că, dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile dreptului de proprietate privată se aplică şi dreptului de proprietate publică, în măsura în care sunt compatibile cu acesta, art. 862 alin. (1) C. civ. arată că dreptul de proprietate publică este susceptibil de limitele prevăzute de lege pentru dreptul de proprietate privată, dar numai în măsura în care sunt compatibile cu uzul sau interesul public cărora bunurile le sunt destinate. Limitele dreptului de proprietate privată sunt materiale şi juridice, cele juridice fiind, la rândul lor, legale, convenţionale şi judiciare (a se vedea, de exemplu, C. Bîrsan, Drepturile reale, 2020, p. 71). [ Mai mult... ]