Art 20 Constituirea ca parte civilă | Codul de Procedură Penală
Parte integrantă din Lege 135/2010
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acţiunea civilă - Constituirea ca parte civilă -
Art. 20.
-
(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
(2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
(3) În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
(5) Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate:
a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;
b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor;
c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
(6) În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant, pentru buna desfăşurare a procesului penal, desemnarea poate fi dispusă din oficiu de către organul judiciar.
(7) Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal. Dacă transmiterea acestui drept are loc după constituirea ca parte civilă, acţiunea civilă se disjunge.
(8) Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul de procedură penală adnotat, Volumul I, Partea generală, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită
.....
Codul de procedură penală adnotat, Volumul I, Partea generală, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită
Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea generală. Ediţia a II-a, revăzută şi adaugită
(1)
Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
(2)
Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
(3)
În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere. [ Mai mult... ]
.....
Cererea prin care persoana vătămată a arătat că înţelege să îşi majoreze pretenţiile, solicitând daune morale, nu constituie o majorare, ci o modificare a cererii iniţiale, prin care s-a constituit parte civilă exclusiv pentru prejudiciile materiale cauzate. Din simpla lecturare a plângerii prealabile rezultă că persoana vătămată a solicitat textual şi exclusiv plata sumei reprezentând "despăgubiri civile constând în spitalizare, pansamente, injecţii, medicamente şi transport pe perioada de convalescenţă", fără nicio referire la prejudiciul moral. Nici înscrisul intitulat "plângere" depus la organele de urmărire penală nu poate fi asimilat unei constituiri de parte civilă cu privire la eventuale daune morale, deoarece nu există o manifestare de voinţă neechivocă a persoanei vătămate în acest sens, ea menţionând generic faptul că împuterniceşte apărătorul ales să o reprezinte şi să acţioneze în vederea "obţinerii daunelor materiale, financiare şi morale pe care le-am suferit"; or, o astfel de constituire de parte civilă în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul moral nu a fost formulată nici de apărătorul ales. În contextul în care tardivitatea constituirii de parte civilă în privinţa prejudiciului moral a fost invocată de apărătorul părţii responsabile civilmente chiar la termenul la care a fost depusă, având în vedere dispoziţiile art. 20 alin. (1), (2) şi (4) C. pr. pen., prima instanţă în mod eronat a acordat daune morale. Astfel, constituirea ca parte civilă cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, iar în cazul nerespectării acestor condiţii, persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în procesul penal, putând însă introduce acţiunea la instanţa civilă. Solicitarea persoanei vătămate de a fi despăgubită şi pentru daune morale nu constituie o majorare a întinderii pretenţiilor, în sensul dispoziţiilor prevăzute de art. 20 alin. (5) lit. b) C. pr. pen., astfel încât să poată fi introdusă până la terminarea cercetării judecătoreşti, ci reprezintă o modificare a cererii iniţiale, solicitându-se daune de altă natură, iar nu doar un cuantum mai ridicat pentru daune de aceeaşi natură (C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 379/A din 11 martie 2015, în C 78, p. 190). [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea generală. Ediţia a II-a, revăzută şi adaugită
Momentul până la care se poate face constituirea de parte civilă nu îl mai constituie citirea actului de sesizare, ci începerea cercetării judecătoreşti, adică momentul procesual în care cauza se află în stare de judecată - aşa cum prevede art. 376 alin. (1). Redactarea lasă deschisă posibilitatea constituirii de parte civilă în cursul urmăririi penale.
Textul subliniază însă, în mod corelativ, şi obligaţia organelor judiciare de a aduce la cunoştinţă acest drept persoanei vătămate. Aşa fiind, neîndeplinirea obligaţiei va împiedica organul judiciar să respingă constituirea de parte civilă după începerea cercetării judecătoreşti, deoarece informarea persoanei vătămate asupra dreptului pe care îl are constituie o condiţie prealabilă, iar culpa neîndeplinirii obligaţiei nu aparţine persoanei vătămate. Pe de altă parte, formularea are caracter imperativ. S-ar putea susţine că nu aceeaşi ar fi situaţia în care persoana vătămată a fost informată de către organul de urmărire penală cu privire la acest drept, dar a declarat că înţelege să îl exercite numai în faţa instanţei de judecată. Totuşi, împrejurarea că organul de urmărire şi-a îndeplinit obligaţia de a-i aduce la cunoştinţă persoanei vătămate dreptul de a se constitui parte civilă şi momentul-limită până la care o poate face nu credem că acoperă omisiunea instanţei de a informa persoana cu privire la acest drept. Atâta vreme cât persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, instanţa de judecată are obligaţia ca, după citirea actului de sesizare a instanţei, să-i pună în vedere acesteia că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală adnotat, Volumul I, Partea generală, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită
Cererea prin care persoana vătămată a arătat că înţelege să îşi majoreze pretenţiile, solicitând daune morale, nu constituie o majorare, ci o modificare a cererii iniţiale, prin care s-a constituit parte civilă exclusiv pentru prejudiciile materiale cauzate. Din simpla lecturare a plângerii prealabile rezultă că persoana vătămată a solicitat textual şi exclusiv plata sumei reprezentând "despăgubiri civile constând în spitalizare, pansamente, injecţii, medicamente şi transport pe perioada de convalescenţă", fără nicio referire la prejudiciul moral. Nici înscrisul intitulat "plângere" depus la organele de urmărire penală nu poate fi asimilat unei constituiri de parte civilă cu privire la eventuale daune morale, deoarece nu există o manifestare de voinţă neechivocă a persoanei vătămate în acest sens, ea menţionând generic faptul că împuterniceşte apărătorul ales să o reprezinte şi să acţioneze în vederea "obţinerii daunelor materiale, financiare şi morale pe care le-am suferit"; or, o astfel de constituire de parte civilă în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul moral nu a fost formulată nici de apărătorul ales. În contextul în care tardivitatea constituirii de parte civilă în privinţa prejudiciului moral a fost invocată de apărătorul părţii responsabile civilmente chiar la termenul la care a fost depusă, având în vedere dispoziţiile art. 20 alin. (1), (2) şi (4) C. pr. pen., prima instanţă în mod eronat a acordat daune morale. Astfel, constituirea ca parte civilă cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, iar în cazul nerespectării acestor condiţii, persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în procesul penal, putând însă introduce acţiunea la instanţa civilă. Solicitarea persoanei vătămate de a fi despăgubită şi pentru daune morale nu constituie o majorare a întinderii pretenţiilor, în sensul dispoziţiilor prevăzute de art. 20 alin. (5) lit. b) C. pr. pen., astfel încât să poată fi introdusă până la terminarea cercetării judecătoreşti, ci reprezintă o modificare a cererii iniţiale, solicitându-se daune de altă natură, iar nu doar un cuantum mai ridicat pentru daune de aceeaşi natură (C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 379/A din 11 martie 2015, în C 78, p. 190). [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea generală. Ediţia a II-a, revăzută şi adaugită
Notă Art. 20 alin. (2) :
Textul indică conţinutul minimal pe care trebuie să-l aibă cererea de constituire de parte civilă. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită
Tratat privind răspunderea pentru daune în raporturile de muncă - Legislaţie. Doctrină. Jurisprudenţă
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole. Art. 1-603, ediţia 3
În noua reglementare, constituirea ca parte civilă a fost reglementată într-o modalitate mult mai detaliată, fiind notabile câteva modificări în cuprinsul drepturilor persoanei vătămate.
În vechea reglementare, cercetarea judecătorească începea cu citirea actului de sesizare ainstanţei (art. 322 C. proc. pen. din 1968), acesta fiind şi termenul limită până la care partea vătămată se putea constitui parte civilă. noul C. proc. pen. nu mai raportează termenul limită la citirea actului de sesizare, ci la începerea cercetării judecătoreşti; care, potrivit noii reglementări nu mai este explicit definită. Din interpretarea art. 374 alin. (1) şi (3) noul C. proc. pen., s-ar părea că citirea actului de sesizare s-ar situa înaintea începerii cercetării judecătoreşti. Concluzia rezultă din succesiunea celor două texte, în sensul că mai întâi se dă citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, acelui prin care s-a dispus începerea judecăţii [alin. (1)], după care se pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă [alin. (4)]. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Natura actului de constituire de parte civilă
1.1. Deşi neprevăzută în aceşti termeni, constituirea de parte civilă reprezintă în realitate o cerere adresată organelor judiciare prin care persoana vătămată solicită ca acţiunea civilă pe care doreşte să o exercite împotriva inculpatului sau, după caz, împotriva acestuia şi a părţii responsabile civilmente să fie alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită
25.
Obiectul şi exercitarea acţiunii civile. Potrivit art. 19 alin. (1) CPP, obiectul acţiunii civile este tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. Alături de conflictul de drept penal (raport juridic penal), se poate ivi şi un conflict de drept extrapenal (un raport juridic extrapenal). Când acest raport extrapenal are caracter civil, el poate fi adus în faţa organelor judiciare în vederea obţinerii unei reparaţii pentru vătămare. Mijlocul juridic (instrumentul) care serveşte la aducerea raportului de conflict civil în faţa organelor judiciare este acţiunea în justiţie care poartă denumirea de acţiune civilă. [ Mai mult... ]
Tratat privind răspunderea pentru daune în raporturile de muncă - Legislaţie. Doctrină. Jurisprudenţă
Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Ea se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. Acţiunea civilă în discuţie este scutită de taxa de timbru (art. 20 din C. pr. pen.). [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole. Art. 1-603, ediţia 3
1. Natura actului de constituire de parte civilă
1.1. Deşi neprevăzută în aceşti termeni, constituirea de parte civilă reprezintă în realitate o cerere adresată organelor judiciare prin care persoana vătămată solicită ca acţiunea civilă pe care doreşte să o exercite împotriva inculpatului sau, după caz, împotriva acestuia şi a părţii responsabile civilmente să fie alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal. [ Mai mult... ]