Drept Civil (HAMANGIU)
Răspunderea extracontractuală în reglementarea Codului civil şi în legislaţia conexă, Editura Hamangiu, 2023, ISBN 978-606-27-2143-5
de Monna-Lisa Belu Magdo
04 ianuarie 2023În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Belu-Magdo, Monna-Lisa Răspunderea extracontractuală în reglementarea Codului civil şi în legislaţia conexă / Monna-Lisa Belu Magdo.- Bucureşti : Editura Hamangiu, 2023 Conţine bibliografie ISBN 978-606-27-2143-5 34 |
Prof. univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Răspunderea extracontractuală în reglementarea Codului civil şi în legislaţia conexă
Premii şi distincţii: Premiul Paul C. Vlachide acordat de revista "PalatuI de Justiţie" în anul 1999 şi premiul I. L. Georgescu acordat de Uniunea Juriştilor din România pentru lucrarea Teoria contractului, apărută în anul 2021; Ordinul pentru Merit în Grad de Ofiţer, acordat de Preşedintele României în anul 2000; Medalia Aniversară "50 ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului"; Diploma "Meritul judiciar" în clasa I pentru rezultate meritorii în activitate, acordată de Preşedinţia Ro [ Mai mult... ]
alin. | - | alineatul | |
art. | - | articolul | |
B.J. | - | Buletinul Jurisprudenţei | |
C.A. | - | Curtea de apel | |
C.C.R. | - | Curtea Constituţională a României | |
C. civ. | - | Codul civil (Legea nr. 287/2009) | |
C. civ. 1864 | - | Codul civil din 1864 | |
C. civ. it. | - | Codul civil italian | |
C. civ. fr. | - | Codul civil francez | |
C. com. | - | Codul comercial | |
C. D. | - | culegere de decizii | |
C. muncii | - | Codul muncii | |
C. pen. | - | Codul penal | |
C. pen. 1936 | - | Codul penal din 1936 | |
C. proc. civ. | - | Codul de procedură civilă | |
C. proc. pen. | - | Codul de procedură penală | |
C. proc. pen. 1968 | - | Codul de procedură penală din 1968 | |
C.E.D.O. | - | Curtea Europeană a Drepturilor Omului | |
C.J.U.E. | - | Curtea de Justiţie a Uniunii Europene | |
C.S.J. | - | Curtea Supremă de Justiţie | |
compl. DCD | - | Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept | |
compl. RIL | - | Completul competent să judece recursul în interesul legii | |
dec. | - | decizia | |
dec. civ. | - | decizia civilă | |
dec. îndr. | - | decizia de îndrumare | |
Dreptul | - | revista Dreptul | |
ed. | - | ediţia | |
Ed. | - | Editura | |
H. G. | - | Hotărârea Guvernului | |
I.C.C.J. | - | Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie | |
J. N. | - | Justiţia Nouă | |
Jud. | - | Judecătoria | |
LGDJ | - | Librairie générale de droit et de jurisprudence | |
lit. | - | litera | |
M. Of. | - | Monitorul Oficial al României, Partea I | |
n.a. | - | nota autoarei | |
nr. | - | numărul | |
O.G. | - | Ordonanţa Guvernului | |
O.U.G. | - | Ordonanţa de urgenţă a Guvernului | |
op. cit. | - | opera citată | |
p. | - | pagina | |
parag. | - | paragraful | |
pct. | - | punctul | |
P. R. | - | Pandectele Române | |
PUF | - | Presses Universitaires de France | |
R.D.C. | - | Revista de drept comercial | |
R.R.D. | - | Revista română de drept | |
R.R.D.P. | - | Revista română de drept privat | |
R.S.J. | - | Revista de Ştiinţe Juridice | |
s. | - | secţia | |
s. civ. | - | secţia civilă | |
s. civ. şi de propr. int. | - | secţia civilă şi de proprietate intelectuală | |
s.com. | - | secţia comercială | |
s.a. | - | sublinierea autoarei | |
s. pen. | - | secţia penală | |
Trib. | - | Tribunalul | |
T.S. | - | Tribunalul Suprem | |
T.J. | - | Tribunalul judeţean | |
vol. | - | volumul |
Restituirea este supusă regulilor generale ale dreptului de restituire, reglementat de art. 1635-1649 coroborate cu reglementările proprii speciale ale îmbogăţirii fără justă cauză, derogatorii de la regimul comun al restituirii. Regulile generale sunt subordonate dublei limitări a restituirii şi raportării acesteia la momentul introducerii acţiunii în justiţie a însărăcitului. Ca urmare, aplicabilitatea regulilor generale ale restituirii de care este legată răspunderea îmbogăţitului vor fi supu [ Mai mult... ]
Monna-Lisa Belu Magdo [ Mai mult... ]
CAPITOLUL I RĂSPUNDEREA JURIDICĂ
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Secţiunea 1. Conceptul de răspundere juridică
Executarea voluntară a sancţiunii de către subiectul pasiv, prin care este evitată exercitarea potenţială a constrângerii statale, reprezintă o modalitate de realizare a răspunderii, prin care se dă satisfacţie nu numai intereselor victimei, dar se realizează şi restabilirea ordinii de drept, prin suportarea de către subiectul pasiv a consecinţelor negative prevăzute de lege. În ultimă instanţă, direct sau indirect, răspunderea juridică este o răspundere faţă de stat. Trebuie însă precizat că măsura constrângerii nu este totdeauna precedată sau justificată de o răspundere, mai ales de o răspundere decurgând dintr-un delict. Măsura constrângerii poate interveni pur şi simplu pentru respectarea sau realizarea unui drept, fără vreo implicaţie în domeniul răspunderii[6]. [ Mai mult... ]
Secţiunea a 2-a. Răspunderea civilă
Extensia conceptului de răspundere civilă este fundamentată pe drepturile de natură constituţională, la viaţă, sănătate, la mediul înconjurător, care trebuie protejate, cât şi pe existenţa Regulamentului CE nr. 864/2007al Parlamentului European şi al Consiliului privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (denumit Roma II), potrivit căruia noţiunea de fapte cauzatoare de prejudicii cuprinde şi acele fapte în urma cărora se pot produce prejudicii, iar noţiunea de prejudicii conţine şi pr [ Mai mult... ]
Secţiunea a 3-a. Răspunderea preventivă
Răspunderea preventivă fără prejudiciu cert, ca şi componentă a răspunderii civile alături de răspunderea reparatorie, întemeiată pe un prejudiciu cert, ca existenţă şi întindere, conferă răspunderii civile un caracter mai larg, mai cuprinzător. Răspunderea preventivă nu va înlocui şi nici nu va putea umbri răspunderea reparatorie, fiecare dintre aceste forme ale răspunderii civile, având propria funcţie şi finalitate. [ Mai mult... ]
Secţiunea a 4-a. Particularităţile răspunderii civile în raport de alte sancţiuni de drept civil
Acţiunea în restituire are un caracter subsidiar în raport cu alte acţiuni, în cazul în care reclamantul poate primi direct satisfacţie pe calea acelei acţiuni. Răspunderea civilă care presupune un fapt ilicit şi culpabil, cauzator de prejudicii, diferă de celelalte sancţiuni, care se întemeiază pe acte voluntare şi licite. Această deosebire marchează şi distincţia dintre acţiunea în despăgubire în care cuantumul daunelor se stabileşte încât să repare integral prejudiciul creat şi instituţia acţ [ Mai mult... ]
Secţiunea a 5-a. Răspunderea juridică şi răspunderea morală
- pe de altă parte, răspunderea civilă nu implică în toate cazurile o activitate necesarmente reprobabilă, socialmente condamnabilă. În cazul oricărei activităţi cauzatoare a prejudiciului, cerinţa ocrotirii victimei duce la aplicarea constrângerii, chiar în cazul în care nu se face apel la ideea de condamnare socială, deoarece în raportul dintre victimă şi autor este normal ca acesta din urmă să suporte repararea prejudiciului. Astfel, art. 1372 C. civ. reprezintă temeiul legal [ Mai mult... ]
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Secţiunea a 6-a. Evoluţia istorică a instituţiei răspunderii civile
Spre deosebire de formele de asigurare, fondurile de garantare au un caracter indemnitar şi tot astfel în cazurile asigurărilor de persoane, deoarece, în acest caz, asiguratorul nu se obligă să acopere paguba, ci, în schimbul primelor, se obligă să plătească la realizarea riscului suma asigurată, independent de orice idee de prejudiciu. Cauza plăţii nu o constituie dauna pricinuită prin vătămarea sănătăţii sau integrităţii trupeşti ori morale a celui asigurat, ci primele primite de asigurător. A [ Mai mult... ]
Secţiunea a 7-a. Delimitarea şi corelaţia dintre răspunderea civilă delictuală şi răspunderea penală
Relaţia de dependenţă a răspunderii civile faţă de aceea penală se manifestă şi în planul prescripţiei. Deşi termenul de prescripţie a răspunderii penale este mai larg decât acela al răspunderii civile şi operează dintr-un alt moment, totuşi, atunci când prejudiciul derivă dintr-un fapt supus legii penale, art. 1394 C. civ. prevede o aşa-zisă prorogare a răspunderii civile delictuale, în sensul că termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiune î [ Mai mult... ]
Secţiunea a 8-a. Raportul dintre răspunderea contractuală şi răspunderea delictuală
b) Spre deosebire de această opinie, care cantonează neexecutarea intenţionată sau dolosivă a contractului pe tărâmul delictual, într-o altă opinie[72] răspunderea pentru neexecutarea intenţionată sau dolosivă a obligaţiilor contractuale nu este scoasă din câmpul contractual. Se consideră că, în acest caz al neexecutării intenţionate, dolosive a obligaţiilor contractuale, legiuitorul extinde o parte din reglementarea răspunderii civile delictuale şi în cazul neexecutării unei obligaţii contractuale, însă această extindere este cantonată numai la nivelul reparării prejudiciului. În acest caz, cele două forme ale răspunderii se întrepătrund, deoarece răspunderea contractuală a cărei vinovăţie îmbracă forma intenţiei sau culpei grave, rămâne fundamentată contractual şi numai regimul juridic al despăgubirilor este generat de regulile răspunderii delictuale. Calificarea componentei subiective a neexecutării contractului nu poate ignora izvorul său obligaţional şi, ca urmare, acţiunea creditorului îşi găseşte suportul în contract, chiar dacă despăgubirile sunt acordate potrivit regulilor răspunderii civile delictuale[73]. [ Mai mult... ]
CAPITOLUL AL II-LEA FUNDAMENTELE ETICO-FILOZOFICE ALE RĂSPUNDERII CIVILE
Secţiunea 1. Evoluţia fundamentelor etico-filozofice ale răspunderii civile
Răspunderea subiectivă şi obiectivă, integrate teoriei mixte şi care fundamentează răspunderea civilă, nu derivă din principii diferite, ci reprezintă unităţi de măsură ale aceloraşi principii, doi poli ai răspunderii civile, între care se află o seamă de ipoteze intermediare. [ Mai mult... ]
Secţiunea a 2-a. Sensul extins al fundamentelor răspunderii civile
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Dacă precauţia constă într-un comportament care se obiectivează în luarea unor măsuri pentru diminuarea sau evitarea unui risc puţin cunoscut sau necunoscut, prevenţia se concretizează într-o acţiune sau nonacţiune de un anumit fel ori orientată spre evitarea unui eveniment sau fenomen plauzibil, despre care nu se ştie sigur că se va produce şi care ar reprezenta un risc pentru viaţa, sănătatea oamenilor ori pentru mediul înconjurător[94]. [ Mai mult... ]
Secţiunea a 3-a. Construcţia şi evoluţia răspunderii civile în dreptul român
Răspunderea civilă contractuală se întemeiază conform art. 1547-1548, de regulă, pe vinovăţia sau culpa prezumată relativ de lege, pe seama debitorului. Această prezumţie relativă operează numai în cazul obligaţiilor contractuale de rezultat. În ipoteza obligaţiilor contractuale de mijloace, de diligenţă sau prudenţă, vinovăţia debitorului trebuie probată, pentru a se obţine obligarea acestuia la repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiilor contractuale. [ Mai mult... ]
CAPITOLUL AL III-LEA CADRUL DE REGLEMENTARE AL RĂSPUNDERII DELICTUALE ÎN VECHEA ŞI ACTUALA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL
Secţiunea 1. Reglementarea răspunderii delictuale în vechiul Cod civil
Efectele răspunderii civile delictuale sau elementele de specificitate ale acestor efecte nu au fost reglementate de vechiul Cod civil, motiv pentru care s-a recurs la prevederile art. 1073-1090 aplicate răspunderii contractuale, referitoare la stabilirea pe cale judiciară a daunelor-interese şi a răspunderii în general. [ Mai mult... ]
Secţiunea a 2-a. Reglementarea actualului Cod civil în materia răspunderii delictuale
Pe lângă textele de mai sus, destinate raporturilor obligaţionale cu etiologie delictuală, actualul Cod civil încorporează şi alte materii, texte aparţinând sistemului răspunderii delictuale. Astfel, Cartea a III-a "Despre lucruri", Titlul II "Proprietatea privată", Capitolul III "Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată", Secţiunea a III-a "Limitele juridice" reglementează în art. 630 C. civ. o ipoteză particulară de răspundere delictuală pentru prejudiciul cauzat în cazul raportu [ Mai mult... ]
Secţiunea a 3-a. Conceptualizarea răspunderii extracontractuale
Răspunderea extracontractuală obiectivă. Aceasta se referă la răspunderea pentru fapta altuia, pentru prejudiciile cauzate de lucruri, animale sau ruina edificiului, fiind angajată fără condiţia vinovăţiei dovedite sau prezumate a persoanei răspunzătoare. Caracterul obiectiv al răspunderii se fundamentează pe ideea de garanţie, având ca suport riscul de autoritate şi respectiv de activitate. La ideea de garanţie se alătură uneori şi principiul echităţii, legat de răspunderea extracontractuală pr [ Mai mult... ]
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
CAPITOLUL AL IV-LEA RĂSPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE PRIN FAPTA PROPRIE
Secţiunea 1. Condiţiile generale ale răspunderii
Condiţiile generale ale răspunderii extracontractuale trebuie probate de victima prejudiciului, care se adresează instanţei, în temeiul art. 249 C. proc. civ. Caracterul obiectiv material al faptei ilicite cauzatoare a prejudiciului, al raportului de cauzalitate a prejudiciului, integrate faptelor juridice, permite, în temeiul art. 250 C. proc. civ., dovada cu orice mijloc de probă. Dovada vinovăţiei întâmpină însă unele dificultăţi, deoarece caracterul intern subiectiv nu permite dovada sa dire [ Mai mult... ]
Secţiunea a 2-a. Prejudiciul
Sumele plătite de casele de pensii cu titlul de pensie de invaliditate sau pensie de urmaş victimelor directe, prejudiciate prin vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii ori victimelor prin ricoşeu au caracterul de despăgubiri, ceea ce înseamnă că aceste sume se impută asupra valorii integrale a prejudiciului cauzat. Ca urmare, persoanele care încasează aceste sume cu titlul de pensie de invaliditate sau pensie de urmaş au dreptul de a pretinde şi de a obţine de la autorul faptei prejudici [ Mai mult... ]