Executarea silită directă - Predarea silită a bunurilor imobile -
Vânzarea bunurilor lăsate în depozit
(1)
Dacă debitorul nu ridică bunurile în termenul arătat în procesul-verbal prevăzut la art. 900 şi acestea au valoare de piaţă, ele vor fi scoase în vânzare, inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura lor, potrivit regulilor din materia vânzării bunurilor mobile urmăribile.
(2)
Preţul bunurilor vândute, după deducerea cheltuielilor de executare silită, inclusiv a cheltuielilor de vânzare şi a remuneraţiei administratorului-sechestru, va fi consemnat pe numele debitorului, care va fi înştiinţat despre aceasta potrivit dispoziţiilor privitoare la comunicarea şi înmânarea citaţiilor. Dispoziţiile art. 900 se aplică în mod corespunzător.

Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
Bunurile care nu au valoare de piaţă sunt declarate abandonate. De asemenea, la cererea creditorului, executorul judecătoresc poate declara abandonate bunurile mobile care au valoare de piaţă şi nu au fost revendicate de debitor sau de altă persoană care ar dovedi calitatea de proprietar, în termen de 4 luni de la data încheierii procesului-verbal de predare silită.
(4)
Despre toate acestea va fi înştiinţat şi debitorul, potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi organul financiar local pentru a prelua bunurile abandonate. Dispoziţiile art. 780 se aplică în mod corespunzător.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Vânzarea bunurilor mobile. Lăsarea bunurilor mobile în păstrarea creditorului sau a altei persoane nu poate fi un scop în sine, ea reprezentând doar o măsură temporară în cadrul procedurii de realizare efectivă a predării bunurilor imobile. De aceea, textul de mai sus consacră principiul potrivit căruia după trecerea unui termen de o lună de la lăsarea bunurilor mobile în depozit, executorul judecătoresc va dispune scoaterea la vânzare a acelor bunuri. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă Comentariu pe articole Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită Vol. II. Art. 456-1134 1.
Termen de executare. Articolul 896 NCPC instituie un mecanism de protecţie a debitorului obligaţiei de a preda un bun imobil, care constituie singura lui locuinţă corespunzătoare, susceptibilă de a fi folosită de către acesta şi familia sa la momentul respectiv. Dispoziţiile alin. (1) ale articolului menţionat nu sunt aplicabile în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuinţă, şi nici celor care au fost evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică. De asemenea, prevederile de protecţie nu sunt aplicabile imobilelor care au o altă destinaţie decât aceea de locuinţă. De acestea nu beneficiază nici debitorul care are o locuinţă corespunzătoare, în care s-ar putea muta de îndată. [ Mai mult... ]
Executarea silită în Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole 1.
Bunuri care au valoare pe piaţă. În ipoteza în care debitorul nu ridică bunurile în termenul stabilit de către executor şi acestea au valoare de piaţă, potrivit art. 901 C. proc. civ., acestea vor fi scoase în vânzare, inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura lor, potrivit regulilor din materia vânzării bunurilor mobile urmăribile. Dacă se reuşeşte vânzarea acestora, din preţul rezultat în urma vânzării vor fi reţinute în primul rând cheltuielile de executare, inclusiv cele efectuate cu vânzarea bunurilor şi remuneraţia administratorului-sechestru. Dacă după reţinerea acestor cheltuieli există un rest, el va fi consemnat pe numele debitorului, care va fi înştiinţat potrivit dispoziţiilor privitoare la comunicarea şi înmânarea citaţiilor. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Conţinut. Textul de lege supus prezentei analize vizează ipoteza în care bunurile lăsate în depozit potrivit procedurii descrise la art. 899 C. proc. civ.. nu sunt revendicate de proprietar (debitorul obligaţiei de evacuare a imobilului). În acest caz, întrucât nu este posibilă menţinerea depozitului sine die, legiuitorul a reglementat un mecanism prin intermediul căruia, într-un termen rezonabil, depozitul să înceteze. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Art. 1-1134, ediţia 3
1. Vânzarea bunurilor mobile. Lăsarea bunurilor mobile în păstrarea creditorului sau a altei persoane nu poate fi un scop în sine, ea reprezentând doar o măsură temporară în cadrul procedurii de realizare efectivă a predării bunurilor imobile. De aceea, textul de mai sus consacră principiul potrivit căruia după trecerea unui termen de o lună de la lăsarea bunurilor mobile în depozit, executorul judecătoresc va dispune scoaterea la vânzare a acelor bunuri. [ Mai mult... ]