Formele reprezentării
(1)
Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(2)
Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.
(3)
Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.
(4)
Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata reprezentării.
(5)
Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Dispoziţiile art. 83 alin. (3) şi art. 84 alin. (2) sunt aplicabile.
Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului
(1)
Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii administrative competente.
(2)
Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanţii minorilor, ai persoanelor puse sub interdicţie şi ai dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
(2)
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Mihail C. Barbu, Discuţii cu privire la interdicţia legală a deputaţilor şi a senatorilor avocaţi de a pleda la judecătorii sau tribunale, în Dreptul nr. 10/2011, pp. 137-144; Lucian Mihai, Categoriile de persoane care au dreptul să acorde asistenţă juridică în materie de proprietate industrială, în Dreptul nr. 5/2006, pp. 33-41; Paul M. Popovici, Avocatul bisericesc, în PR nr. 5/2006, pp. 209-218; Octavian Rădulescu, Paula Rosenberg, Amalia Tudor, Probleme controversate privind procurile, în Dreptul nr. 6/2007, pp. 139-143. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Noţiunea şi importanţa reprezentării. Reprezentarea nu constituie o instituţie proprie dreptului civil sau altor ramuri ale dreptului privat; Ea este reglementată şi în dreptul procesual (a se vedea, pentru o cercetare monografică, I. Gânfălean, Reprezentarea legală şi convenţională a părţilor în procesul civil, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2003). În dreptul procesual civil instituţia reprezentării este de un mare interes atât pentru părţile litigante, cât şi pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei. Aceasta deoarece, cel mai adesea, părţile litigante nu deţin cunoştinţele juridice necesare pentru a înfrunta cu succes lupta judiciară. De aceea, părţile litigante recurg frecvent la serviciile unor persoane cu pregătire juridică în scopul de a le consilia în acţiunile lor şi a le reprezenta în faţa instanţelor de judecată. O apărare completă şi competentă poate contribui la pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice. Reprezentarea judiciară poate fi impusă uneori şi de starea sau situaţia juridică în care se află unele persoane. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Reglementarea cuprinsă în art. 80 noul C. proc. civ. este diferită de cea din C. proc. civ. din 1865. Aparent este una mai complexă, menită să ofere soluţii pentru o plajă mai largă de probleme ce apar de regulă în practică, dar, astfel cum vom arăta în continuare, noua reglementare este departe de a fi cu mult mai bună.
În plan procedural, reprezentarea semnifică acea instituţie prin care o persoană primeşte mandat pentru a reprezenta în justiţie o altă persoană, prin îndeplinirea actelor procedurale necesare, în numele şi în interesul acesteia din urmă. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455 1.
Noţiunea reprezentării în judecată şi dreptul de a fi reprezentat. În cursul procesului, părţile au obligaţii procedurale de executat şi drepturi procedurale de exercitat.
Legea conferă părţii posibilitatea de a-şi exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Instituţia reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic prin care o persoană, numită reprezentant, îndeplineşte acte de procedură în numele şi pe seama unei părţi din proces, efectele actului îndeplinit producându-se direct faţă de parte. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Formele reprezentării. Reglementarea cuprinsă în art. 80 C. proc. civ.. este diferită de cea din Codul de procedură civilă din 1865. Aparent, este una mai complexă, menită să ofere soluţii pentru o plajă mai largă de probleme ce apar de regulă în practică, dar, astfel cum vom arăta în continuare, noua reglementare este departe de a fi cu mult mai bună. [ Mai mult... ]
DREPT CIVIL - Dreptul familiei - Bunuri - Carte funciară - Obligaţii - Prescripţia extinctivă - Fond funciar
Dispoziţiile legale menţionate reliefează importanţa pe care legiuitorul o acordă ocrotirii interesului superior al copilului şi prin prisma păstrării relaţiilor personale cu bunicii, însă nu acordă mandat altei persoane de a exercita drepturile procesuale în numele bunicilor. Un mandat de reprezentare se poate acorda în condiţiile art. 80-83 C. proc. civ., însă în speţă un astfel de mandat nu s-a acordat. [ Mai mult... ]
