Formele reprezentării
(1)
Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(2)
Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.
(3)
Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.
(4)
Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata reprezentării.
(5)
Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Dispoziţiile art. 83 alin. (3) şi art. 84 alin. (2) sunt aplicabile.
Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului
(1)
Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii administrative competente.
(2)
Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanţii minorilor, ai persoanelor puse sub interdicţie şi ai dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
(2)
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Mihail C. Barbu, Discuţii cu privire la interdicţia legală a deputaţilor şi a senatorilor avocaţi de a pleda la judecătorii sau tribunale, în Dreptul nr. 10/2011, pp. 137-144; Lucian Mihai, Categoriile de persoane care au dreptul să acorde asistenţă juridică în materie de proprietate industrială, în Dreptul nr. 5/2006, pp. 33-41; Paul M. Popovici, Avocatul bisericesc, în PR nr. 5/2006, pp. 209-218; Octavian Rădulescu, Paula Rosenberg, Amalia Tudor, Probleme controversate privind procurile, în Dreptul nr. 6/2007, pp. 139-143. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă
Bibliografie: Mihail C. Barbu, Discuţii cu privire la interdicţia legală a deputaţilor şi a senatorilor avocaţi de a pleda la judecătorii sau tribunale, în Dreptul nr. 10/2011, pp. 137-144; Andrea Annamaria Chiş, Călin Viorel Iuga, Câtă nevoie avem de avocaţi? 1. Reprezentarea în persoană - (in)acces la justiţie. 2. Cine sunt avocaţii viitorului?, în Adriana Almăşan, Flavius-Antoniu Baias, Bogdan Dumitrache, Ioana Vârsta, Cristina Elisabeta Zamşa (ed.), „In honorem Corneliu Bîrsan. Ius est ars boni et aequi”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2023, t. II, pp. 204-235; Dana Dumitrescu, Consecinţele inexistenţei unei noi numiri a administratorilor unei societăţi pe acţiuni în condiţiile expirării mandatului vechilor administratori, în Pandectele Săptămânale nr. 10/2015; Bogdan Dumitrache, Decizia RIL nr. 24/2017: mandatul (administratorului) fără de sfârşit, în RRDP nr. 3/2019, pp. 280-311; Gheorghe Florea, Apărarea în procesul civil. Garanţii procesuale, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006; Gheorghe Florea, Aspecte privind reprezentarea şi asistenţa juridică prin avocat în procesul civil, în Traian Cornel Briciu, Marian Nicolae, Paul Pop (ed. coord.), „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu. Dreptul procesual şi dreptul substanţial la începutul mileniului al III-lea”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2023, pp. 541-579; Ioan Leş, Consideraţii în legătură cu modificările aduse noului cod de procedură civilă în materia reprezentării convenţionale, în revista „Universul Juridic” nr. 9/2020, pp. 32-44; Lucian Mihai, Categoriile de persoane care au dreptul să acorde asistenţă juridică în materie de proprietate industrială, în Dreptul nr. 5/2006, pp. 33-41; Ioan Ilieş Neamţ, Articolul 80 alin. (4) din Codul de procedură civilă şi obligaţiile pozitive ale statului în materia procesului echitabil, în RRDP nr. 2/2020, pp. 350-372; Paul M. Popovici, Avocatul bisericesc, în PR nr. 5/2006, pp. 209-218; Cornel Popa, Între decizia de afaceri şi delapidare. Un studiu de caz, în RRDP nr. 3/2019, pp. 438-447; Emilian-Floria Popescu, Controverse în materia reprezentării convenţionale judiciare, în Dreptul nr. 8/2016, pp. 65-74; Octavian Rădulescu, Paula Rosenberg, Amalia Tudor, Probleme controversate privind procurile, în Dreptul nr. 6/2007, pp. 139-143; Radu Rizoiu, Oglinzi paralele: Este puterea de reprezentare o veritabilă putere?, în RRDP nr. 2/2019, pp. 69-134; Al Ajjar Simona, Administratorul de fapt, în RRDA nr. 5/2010; Lucian Săuleanu, Administratorul provizoriu al societăţii, în Revista română de drept comercial nr. 2/2020, pp. 19-29; Irina Sferdian, Efectele expirării mandatului administratorului unei societăţi, în RRDP nr. 2/2019, pp. 135-153; Luminiţa Tuleaşcă, Expirarea (duratei) mandatului administratorului societăţii (comerciale), în RRDA nr. 8/2016, pp. 69-84. [ Mai mult... ]
.....
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
Dreptului avocatului de a formula cererea de chemare în judecată. În ce priveşte faptul că avocatul nu ar fi beneficiat de un mandat special pentru promovarea cererii, Curtea constată că, faţă de art. 84 raportat la art. 81 C. pr. civ., un asemenea mandat nu era necesar, întrucât nu este în discuţie un act de dispoziţie efectuat pe parcursul procedurii, ci învestirea instanţei, respectiv un act de procedură care poate fi făcut numai de o persoană care beneficiază de mandat şi care trebuie să îşi dovedească atare calitate de reprezentant convenţional. Noţiunea de mandat special la care se referă art. 81 C. pr. civ., vizează exclusiv actele de dispoziţie care se pot realiza pe parcursul unei proceduri în curs şi ţine de conţinutul mandatului acordat respectivului reprezentant, însă, apelanta invocă necesitatea unui asemenea mandat special, chiar pentru sesizarea instanţei, deşi are în vedere calitatea de reprezentant. În contextul în care la prima instanţă s-a reţinut existenţa mandatului pentru promovarea cererii de către avocat, Curtea constată că acesta nu trebuia să fie unul special în sensul art. 81 C. pr. civ., actele de procedură care puteau fi îndeplinite în acest sens (formulare, semnare, depunere, susţinere), rezultând din contract şi fiind lăsate la latitudinea exclusivă a părţilor. Aşadar, de vreme ce prima instanţă a reţinut că există dovada calităţii de reprezentant, prin urmare delegaţia avocaţială depusă justifică posibilitatea avocatului de a face actele de procedură respective, nu mai era nevoie şi de un alt mandat, special, pentru promovarea cererii de ordonanţă preşedinţială. [C.A. Piteşti, s. a II-a civ., dec. nr. 386/2021, https://www.rejust.ro/juris/ 378295de]. [ Mai mult... ]
.....
Bibliografie: Sonia Florea, Probleme privind soluţionarea excepţiei lipsei puterii de reprezentare şi a excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant, www.juridice.ro (21 martie 2023).
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1. Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată. Caracterul dilatoriu al excepţiei. Efecte. Potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) C. pr. civ., când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. Excepţia lipsei calităţii de reprezentant este o excepţie dilatorie, ceea ce înseamnă că instanţa este obligată să acorde un termen pentru împlinirea unei atare deficienţe procedurale. Aşadar, doar dacă această cerinţă nu este acoperită până la termenul acordat se va proceda la anularea cererii. În cazul în care instanţa de fond a ignorat caracterul dilatoriu al excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată şi a admis-o pentru considerente nepuse în discuţia părţilor şi fără a da posibilitatea reclamantei să îşi formuleze apărări şi să complinească pretinsele lipsuri ale cererii de chemare în judecată, instanţa de apel, menţinând această soluţie, a nesocotit principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare al reclamantei. Hotărârile astfel pronunţate sunt nelegale, producând reclamantei o vătămare a drepturilor sale procesuale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor întocmite cu nerespectarea cerinţelor legale. [ICCJ, s. a II-a civ., dec. nr. 610/2022, www.scj.ro]. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Noţiunea şi importanţa reprezentării. Reprezentarea nu constituie o instituţie proprie dreptului civil sau altor ramuri ale dreptului privat; Ea este reglementată şi în dreptul procesual (a se vedea, pentru o cercetare monografică, I. Gânfălean, Reprezentarea legală şi convenţională a părţilor în procesul civil, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2003). În dreptul procesual civil instituţia reprezentării este de un mare interes atât pentru părţile litigante, cât şi pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei. Aceasta deoarece, cel mai adesea, părţile litigante nu deţin cunoştinţele juridice necesare pentru a înfrunta cu succes lupta judiciară. De aceea, părţile litigante recurg frecvent la serviciile unor persoane cu pregătire juridică în scopul de a le consilia în acţiunile lor şi a le reprezenta în faţa instanţelor de judecată. O apărare completă şi competentă poate contribui la pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice. Reprezentarea judiciară poate fi impusă uneori şi de starea sau situaţia juridică în care se află unele persoane. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Reglementarea cuprinsă în art. 80 noul C. proc. civ. este diferită de cea din C. proc. civ. din 1865. Aparent este una mai complexă, menită să ofere soluţii pentru o plajă mai largă de probleme ce apar de regulă în practică, dar, astfel cum vom arăta în continuare, noua reglementare este departe de a fi cu mult mai bună.
În plan procedural, reprezentarea semnifică acea instituţie prin care o persoană primeşte mandat pentru a reprezenta în justiţie o altă persoană, prin îndeplinirea actelor procedurale necesare, în numele şi în interesul acesteia din urmă. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455 1.
Noţiunea reprezentării în judecată şi dreptul de a fi reprezentat. În cursul procesului, părţile au obligaţii procedurale de executat şi drepturi procedurale de exercitat.
Legea conferă părţii posibilitatea de a-şi exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Instituţia reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic prin care o persoană, numită reprezentant, îndeplineşte acte de procedură în numele şi pe seama unei părţi din proces, efectele actului îndeplinit producându-se direct faţă de parte. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
1. Formele reprezentării. Reglementarea cuprinsă în art. 80 C. proc. civ.. este diferită de cea din Codul de procedură civilă din 1865. Aparent, este una mai complexă, menită să ofere soluţii pentru o plajă mai largă de probleme ce apar de regulă în practică, dar, astfel cum vom arăta în continuare, noua reglementare este departe de a fi cu mult mai bună. [ Mai mult... ]
DREPT CIVIL - Dreptul familiei - Bunuri - Carte funciară - Obligaţii - Prescripţia extinctivă - Fond funciar
Dispoziţiile legale menţionate reliefează importanţa pe care legiuitorul o acordă ocrotirii interesului superior al copilului şi prin prisma păstrării relaţiilor personale cu bunicii, însă nu acordă mandat altei persoane de a exercita drepturile procesuale în numele bunicilor. Un mandat de reprezentare se poate acorda în condiţiile art. 80-83 C. proc. civ., însă în speţă un astfel de mandat nu s-a acordat. [ Mai mult... ]
