Bănuiala de mărturie mincinoasă | Codul de Procedură Civilă
Parte integrantă din Lege 134/2010
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Proba cu martori - Administrarea probei cu martori -
Bănuiala de mărturie mincinoasă
Art. 325. -
Dacă, din cercetare, reies bănuieli de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului, instanţa va încheia un proces-verbal şi va sesiza organul de urmărire penală competent.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Art. 1-1134, ediţia 3
Textul aduce o precizare foarte importantă în legătură cu dreptul instanţei de judecată de a sesiza organele competente, în toate acele situaţii în care din cercetări reies bănuieli de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului.
noul C. proc. civ. impune judecătorului obligaţia de a întocmi un procesul-verbal constatator al împrejurărilor care lasă să se presupună săvârşirea unei infracţiuni privitoare la declaraţiile martorilor. Legea nu se referă expres la elementele pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal. În cuprinsul său vor trebui înserate menţiuni privitoare la împrejurărilor care generează suspiciuni cu privire la mărturia mincinoasă sau la mituirea martorului. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Termenul utilizat de cod (cercetare) nu se limitează la noţiunea de cercetare a procesului, utilizată în art. 237 şi urm. noul C. proc. civ., şi nici la faza de deliberare. Urmează ca acestui termen să îi fie atribuit un înţeles larg. Astfel, în orice moment al procesului, instanţa poate încheia procesul-verbal menţionat şi sesiza organul de urmărire penală competent, în condiţiile în care există bănuieli (iar nu bănuieli puternice aşa cum era prevăzut în reglementarea anterioară) de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului. Per a contrario, instanţa nu are posibilitatea de a sesiza organul de urmărire penală competent cu privire la o altă persoană implicată în mituirea martorului – posibil parte (instigator, complice sau mituitor), deşi o astfel de abilitare ar fi facilitat activitatea ulterioară de urmărire penală. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455
Bănuielile de mărturie mincinoasă ori de mituire a martorului. Sesizarea organului de urmărire penală. Dacă din cercetare rezultă bănuieli că martorul a dat în faţa instanţei civile o declaraţie mincinoasă ori că a fost mituit, instanţa are obligaţia de sesizare a organului de urmărire penală competent.
Bănuielile de mărturie mincinoasă ori de mituire a martorului pot rezulta în mod serios din date, elemente sau evenimente chiar contemporane audierii martorului, de aceea, intervenţia instanţei este oportun să se producă la acelaşi moment şi să fie justificată, în primul rând, de raţiuni de aflare a adevărului în dosarul civil. În plus, aceasta determină şi pentru parte posibilitatea de a interveni în sensul formulării unei cereri de suplimentare a probatoriului, care să-i asigure atât egalitatea comparativ cu adversarul său, cât şi posibilitatea de a-şi exercita o apărare efectivă. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentarii şi explicaţii, ediţia 1
Mărturia mincinoasă. Termenul utilizat de textul de lege (cercetare) nu se limitează la noţiunea de cercetare a procesului, utilizată în art. 237 şi urm. C. proc. civ.., şi nici la faza de deliberare. Urmează ca acestui termen să îi fie atribuit un înţeles larg. Astfel, în orice moment al procesului, instanţa poate încheia procesul-verbal menţionat şi sesiza organul de urmărire penală competent, în condiţiile în care există bănuieli (iar nu bănuieli puternice aşa cum era prevăzut în reglementarea anterioară) de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului. Per a contrario, instanţa nu are posibilitatea de a sesiza organul de urmărire penală competent cu privire la o altă persoană implicată în mituirea martorului – posibil parte (instigator, complice sau mituitor), deşi o astfel de abilitare ar fi facilitat activitatea ulterioară de urmărire penală, după cum art. 325 C. proc. civ.. nu vizează decât mărturia mincinoasă săvârşită în faţa instanţei de judecată, iar nu în alte împrejurări. [ Mai mult... ]
Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Art. 1-1134, ediţia 3
Textul aduce o precizare foarte importantă în legătură cu dreptul instanţei de judecată de a sesiza organele competente, în toate acele situaţii în care din cercetări reies bănuieli de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului.
Codul de procedură civilă impune judecătorului obligaţia de a întocmi un procesul-verbal constatator al împrejurărilor care lasă să se presupună săvârşirea unei infracţiuni privitoare la declaraţiile martorilor. Legea nu se referă expres la elementele pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal. În cuprinsul său vor trebui înserate menţiuni privitoare la împrejurărilor care generează suspiciuni cu privire la mărturia mincinoasă sau la mituirea martorului. [ Mai mult... ]