(1)
Procurorul poate porni orice acţiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2)
Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor.
(3)
În cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii.
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(4)
Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu a pornit acţiunea civilă, precum şi atunci când a participat la judecată, în condiţiile legii.
(5)
Procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
(6)
În toate cazurile, Ministerul Public nu datorează taxe de timbru şi nici cauţiune. Puneri în aplicare (1)
Acesta este un fragment din Codul de procedură civilă din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură civilă adnotat - Include doctrină şi jurisprudenţă
BIBLIOGRAFIE: Ion Deleanu, Participarea procurorului în procesul civil. Disecţia prevederilor art. 92, art. 216 şi art. 394 C. proc. civ., în RRDJ nr. 5/2013, pp. 13-27; Gabriela Cristina Frenţiu, Obligativitatea participării procurorului în unele dintre litigiile izvorâte din aplicarea Legii nr. 221/2009, în Dreptul nr. 1/2011, pp. 203-208.
DOCTRINĂ
1.
"Procurorul nu este pur şi simplu o «parte» în proces, asemănătoare celorlalte părţi. El are în procesul civil un statut procesual distinct: el nu participă în orice proces civil; întrucât nu a avut calitatea de subiect în raportul substanţial, el nu are toate drepturile care îndeobşte revin «părţii» din raportul procesual - formă de «transfigurare» a raportului substanţial devenit conflictual; efectele hotărârii obţinute, în procesul la care procurorul a participat, nu se răsfrâng asupra acestuia; după exercitarea acţiunii de către procuror, el îşi transformă calitatea - tradiţional vorbind - din «parte principală» în «parte alăturată»; unele dintre formele de participare a procurorului în procesul civil nu sunt în mod necesar condiţionate de calitatea lui de «parte»; chiar atunci când participă în procesul civil, el acţionează «în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia», independent de instanţă şi de părţi, potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic" [Ion Deleanu, cp. cit., p. 15]. [ Mai mult... ]
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Şi procurorul poate exercita calea de atac arecursului, însă în condiţiile prevăzute de art. 92 C. proc. civ.., şi anume, împotriva hotărârilor pronunţate în cauzele în care poate porni acţiunea civilă, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. În aceste situaţii, procurorul poate formula recurs chiar dacă nu apornit acţiunea civilă. De asemenea, procurorul poate declara recurs atunci când aparticipat la judecată, în condiţiile legii. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Rolul procurorului în procesul civil. Marginal textul este consacrat modalităţilor de participare a Ministerului Public în procesul civil. Ministerul Public este o instituţie reglementată în majoritatea legislaţiilor procesuale din spaţiul euroatlantic şi nu numai. El are o misiune esenţială în apărarea intereselor generale ale societăţii, precum şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură civilă. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită. Vol. I. Art. 1-455 1.
Poziţia procesuală a procurorului în procesul civil. Procurorul nu este un reprezentant al părţilor în procesul civil, întrucât nu se poate admite ca acestea să aibă un reprezentant comun, în condiţiile în care interesele lor sunt contrare, precum şi din cauza faptului că procurorul are o poziţie independentă în proces, activitatea sa procesuală nefiind subordonată intereselor vreuneia dintre părţi, cum se întâmplă în cazul instituţiei reprezentării. [ Mai mult... ]
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Şi procurorul poate exercita calea de atac arecursului, însă în condiţiile prevăzute de art. 92 C. proc. civ.., şi anume, împotriva hotărârilor pronunţate în cauzele în care poate porni acţiunea civilă, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. În aceste situaţii, procurorul poate formula recurs chiar dacă nu apornit acţiunea civilă. De asemenea, procurorul poate declara recurs atunci când aparticipat la judecată, în condiţiile legii. [ Mai mult... ]
