Testamentul reciproc | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Testamentul - Dispoziţii generale -
Testamentul reciproc
Art. 1.036. -
Sub sancţiunea nulităţii absolute a testamentului, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
Codul civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă. Volumul II - art. 953-1.395
BIBLIOGRAFIE: loan Popa, Liberalităţi reciproce, în RRDP nr. 2/2013, pp. 91-114.
DOCTRINĂ
"Testamentul nu este conjunctiv când, deşi două persoane au testat pe aceeaşi foaie, este vorba de dispoziţii testamentare distincte semnate separat sau când testamentul unei persoane este semnat nu numai de aceasta, ci şi de beneficiarul liberalităţii sau de un terţ, caz în care este vorba de un singur testament, iar nu de două contopite într-unul singur. Testamentul este conjunctiv doar atunci când nu numai material, ci şi intelectual se contopesc două asemenea acte într-unul singur" [D. Chirică, op. cit., p. 184]. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă. Volumul II - art. 953-1.395
Bibliografie: Juanita Goicovici, Consideraţii cu privire la nulitatea testamentului conjunctiv, în Analele Universităţii Timişoara nr. 1/2016, pp. 27-38; Ioan Popa, Liberalităţi reciproce, în RRDP nr. 2/2013, pp. 91-114.
DOCTRINĂ
1.
"Interdicţia testamentelor conjunctive este centrată pe o condiţie de formă, având incidenţă ori de câte ori doi sau mai mulţi testatori utilizează acelaşi instrumentum (element material), pentru inserarea de dispoziţii reciproce ori simetrice (în favoarea aceluiaşi terţ) care devin astfel inseparabile intelectual (element substanţial). În schimb, dispoziţia testamentară reciprocă (prin care doi soţi, de pildă, dispun reciproc unul în favoarea celuilalt sau în favoarea unui terţ comun, cum ar fi unul dintre copiii acestora) este valabilă dacă a fost exteriorizată în cuprinsul a două testamente distincte". [J. Goicovici, Consideraţii cu privire la nulitatea testamentului conjunctiv, cit. supra, pp. 30-31]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediţia 1
Drept civil. Moştenirea. Liberalităţile Conform Noului Cod civil, ediţia 1
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiaţia, ediţia 5
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Notă Art. 1036
Aceste dispoziţii se regăsesc în art. 857 C. civ. din 1864, singura deosebire constând în precizarea în mod expres afelului nulităţii, de care era afectat actul şi anterior. [ Mai mult... ]
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediţia 1
b) Prohibitive, care interzic categoric şi expres oanumită conduită. Astfel, de exemplu, art. 1036 noul C. civ. cu privire la testamentul reciproc stabileşte că: „Sub sancţiunea nulităţii absolute atestamentului, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ”. [ Mai mult... ]
Drept civil. Moştenirea. Liberalităţile Conform Noului Cod civil, ediţia 1
Strâns legat de problematica consimţământului testatorului, trebuie analizată şi interdicţia legală care priveşte testamentul conjunctiv. Sub sancţiunea nulităţii absolute atestamentului, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ [art. 1036 noul C. civ.]. În acest mod, se garantează caracterul personal, unilateral şi revocabil al testamentului.124 Altfel, testamentul ar dobândi caracter contractual. Nimic nu împiedică, însă, de exemplu, pe doi soţi să dispună unul în favoarea celuilalt, dar prin testamente diferite. De asemenea, s-a considerat că testamentul nu este conjunctiv dacă două persoane au testat pe aceeaşi foaie, dar actul cuprinde dispoziţii testamentare distincte, semnate separat (testamentele nefiind contopite intelectual, ci doar material).125 De asemenea, nu suntem în prezenţa unui testament conjunctiv când testamentul unei persoane este semnat nu numai de aceasta, ci şi de beneficiarul liberalităţii (de exemplu, în cazul unei liberalităţi cu sarcină). Această semnătură însă nu are valoare de acceptare alegatului cu sarcină (ar constitui un act privind moştenirea nedeschisă), legatarul putând refuza legatul după deschiderea succesiunii.
124 I. Genoiu, op. cit., p. 155.
125 D. Chirică, op. cit., p. 184.
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiaţia, ediţia 5
Mărturisirea testamentară afiliaţiei, materne sau paterne, se distinge de toate celelalte dispoziţii testamentare datorită câtorva particularităţi. Astfel, deşi testamentul este un act juridic esenţialmente revocabil, mărturisirea de filiaţie în general, chiar dacă afost făcută prin testament, este irevocabilă [art. 416 alin. (3) C. civ..]. În eventualitatea revocării testamentului conţinând şi orecunoaştere de filiaţie, nu se va aduce atingere relaţiei de rudenie astfel stabilite, pentru că, aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, „înăuntrul testamentului pot coexista acte juridice deosebite, fiecare păstrându-şi individualitatea şi independenţa, în sensul că rămâne supus propriului său regim”810. Propriu-zis, dispoziţiile cu obiect extrapatrimonial din cuprinsul unui testament sunt „oportuniste”, folosesc testamentul ca suport al exteriorizării, fără ca prin aceasta să dobândească natură testamentară, de aceea testamentul nu are repercusiuni asupra condiţiei lor juridice811. Pe cale de consecinţă, validitatea testamentului nu este condiţie avalabilităţii recunoaşterii de filiaţie. De exemplu, cu toate că testamentul este nul pentru că în cuprinsul său două sau mai multe persoane dispun una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ (aşa-numitul testament „reciproc”, art. 1036 C. civ..), recunoaşterea de filiaţie din acelaşi testament, autentic, va fi producătoare de efecte juridice deoarece afost exprimată printr-un înscris autentic.
810 M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei în dreptul Republicii Socialiste România,Ed. Academiei, Bucureşti, 1966, p. 201.
811 D. Chirică, Tratat de drept civil. Succesiunile şi liberalităţile, op. cit., p. 240, nr. 569.
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Respectul caracterului individual şi revocabil al dispoziţiilor mortis causa este asigurat de noul Cod civil într-o manieră hotărâtă, prin aplicarea sancţiunii nulităţii absolute testamentelor reciproce. Sub această nouă terminologie, este menţinută prohibiţia testamentelor conjunctive (unite, legate), care presupun îndeplinirea cumulativă a două condiţii: a) testamentele sunt întocmite în cadrul aceluiaşi act şi semnătura testatorilor se regăseşte pe acelaşi document; b) dispoziţiile mortis causa reprezintă rezultatul unei voinţe comune, formând o unică operaţie juridică. Este irelevant dacă intenţia liberală se concretizează între dispunători sau faţă de terţe persoane. Testamentul conjunctiv afectează libertatea de a testa prin aceea că determină o relaţie de dependenţă a dispoziţiilor mortis causa ale unei persoane de menţinerea aleatorie a voinţei exprimate de o altă persoană, tot în calitate de testator (a se vedea D. Chirică, Succesiuni, p. 182-184).
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]