
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Izvoarele dreptului civil
(1)
Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanţele şi principiile generale ale dreptului.
(2)
În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului.
(3)
În materiile reglementate prin lege, uzanţele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea.
(4)
Numai uzanţele conforme ordinii publice şi bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.
(5)
Partea interesată trebuie să facă dovada existenţei şi a conţinutului uzanţelor. Uzanţele publicate în culegeri elaborate de către entităţile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară.
(6)
În sensul prezentului cod, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma) şi uzurile profesionale.
Obiectul şi conţinutul Codului civil
(1)
Dispoziţiile prezentului cod reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.
(2)
Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale.
Aplicarea generală a Codului civil
(1)
Dispoziţiile prezentului cod se aplică şi raporturilor dintre profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil.
(2)
Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere.
(3)
Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una ori mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii, indiferent dacă are ori nu un scop lucrativ.
Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privind drepturile omului

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte.
(2)
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.
Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene
În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor.
Aplicarea în timp a legii civile
(1)
Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
(2)
Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
(3)
Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi.
(4)
Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
(5)
Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
(6)
Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
Teritorialitatea legii civile
(1)
Actele normative adoptate de autorităţile şi instituţiile publice centrale se aplică pe întreg teritoriul ţării, afară de cazul în care se prevede altfel.
(2)
Actele normative adoptate, în condiţiile legii, de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale se aplică numai în raza lor de competenţă teritorială.
Extrateritorialitatea legii civile

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
În cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face ţinându-se seama de normele de drept internaţional privat cuprinse în cartea a VII-a din prezentul cod.
Interpretarea legii
(1)
Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă şi interpretarea ei oficială.
(2)
Norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor.
(3)
Interpretarea legii de către instanţă se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii.
Interzicerea analogiei
Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri
Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri.
Libertatea de a dispune
(1)
Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
(2)
Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil.
Renunţarea la drept

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Renunţarea la un drept nu se prezumă.
Buna-credinţă
(1)
Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri.
(2)
Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară.
Abuzul de drept
Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.
Vinovăţia
(1)
Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele sale săvârşite cu intenţie sau din culpă.
(2)
Fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat.
(3)
Fapta este săvârşită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deşi trebuia să îl prevadă. Culpa este gravă atunci când autorul a acţionat cu o neglijenţă sau imprudenţă pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o faţă de propriile interese.
(4)
Atunci când legea condiţionează efectele juridice ale unei fapte de săvârşirea sa din culpă, condiţia este îndeplinită şi dacă fapta a fost săvârşită cu intenţie.
Eroarea comună şi invincibilă
(1)
Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuşi.
(2)
Cu toate acestea, când cineva, împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă, a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanţa judecătorească, ţinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, faţă de cel aflat în eroare, aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil, afară de cazul în care desfiinţarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu.
(3)
Eroarea comună şi invincibilă nu se prezumă.
(4)
Dispoziţiile prezentului articol nu sunt aplicabile în materie de carte funciară şi nici în alte materii în care legea reglementează un sistem de publicitate.

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Obiectul publicităţii şi modalităţile de realizare
(1)
Drepturile, actele şi faptele privitoare la starea şi capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurile care aparţin acestora, precum şi orice alte raporturi juridice sunt supuse publicităţii în cazurile expres prevăzute de lege.
(2)
Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul prezentului cod şi arhivă, prin registrul comerţului, precum şi prin alte forme de publicitate prevăzute de lege.
Condiţiile de publicitate
(1)
Procedura şi condiţiile de publicitate se stabilesc prin lege.
(2)
Îndeplinirea formalităţii de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exerciţiu.
(3)
Orice renunţare sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum şi orice clauză penală sau altă sancţiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise.
(4)
Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.
Efectele publicităţii
(1)
Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii, stabileşte rangul acestora şi, dacă legea prevede în mod expres, condiţionează constituirea sau efectele lor juridice.
(2)
Între părţi sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum şi orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar dacă nu au fost îndeplinite formalităţile de publicitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.
(3)
Publicitatea nu validează dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege, ea poate produce efecte achizitive în favoarea terţilor dobânditori de bună-credinţă.
(4)
Publicitatea nu întrerupe cursul prescripţiei extinctive, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.
Prezumţiile

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condiţiile legii.
(2)
În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există.
Lipsa publicităţii. Sancţiuni
(1)
Dacă formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicităţii sunt inopozabile terţilor, afară de cazul în care se dovedeşte că aceştia le-au cunoscut pe altă cale.
(2)
Atunci când legea prevede că simpla cunoaştere de fapt nu suplineşte lipsa de publicitate, absenţa acesteia poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de terţul care a cunoscut, pe altă cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicităţii.
(3)
În toate cazurile însă, simpla cunoaştere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu suplineşte lipsa de publicitate faţă de alte persoane decât terţul care, în fapt, le-a cunoscut.
Concursul dintre formele de publicitate
Dacă un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus în acelaşi timp unor formalităţi de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinţe de publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alteia.
Consultarea registrelor publice
Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în condiţiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situaţie juridică şi să obţină extrase sau copii certificate de pe acestea.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Marius Andreescu, Principiile dreptului. O abordare filosofică, în PR nr. 2/2013; Nicolae Brânzan, Rolul normelor non-juridice în societate, în Analele Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, seria Ştiinţe Juridice nr. 1/2009, pp. 157-162, disponibil la http://www.uigjiu.ro/revista/ jur/paf/2009-01/12_BRANZAN_NICOLAE.pafi Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar, în PR nr. 3/2011, pp. 113-139; Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (II), în PR nr. 4/2011, pp. 119-137; Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (III), în PR nr. 5/2011, pp. 125-181; Pavel Perju, Consideraţii generale asupra noului Cod civil (titlul preliminar, persoane, familie, bunuri), în Dreptul nr. 9/2009; Titu lonaşcu, noul Cod civil şi soluţiile sale legislative, în Analele Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, seria Ştiinţe Juridice nr. 1/2009, pp. 93-100, disponibil la http://www.utgjiu.ro/revista/jur/paf/2009-01/8_IONASCU_TITU.paf, lonuţ-Florin Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, în RRDP nr. 3/2013, pp. 51-65. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: R.G. Albăstroiu, Noul Cod civil român - lucrare juridică adaptată "peisajului" legislativ european, Pandectele Române, nr. 1/2013, pp. 29-49; C. Alunaru, Consideraţii privind importanţa Codului civil general austriac pentru evoluţia sistemului de drept civil român, în vol. "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat român în contextul federalismului juridic european", Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, pp. 23-49; M. Andreescu, Principiile dreptului. O abordare filosofică, în PR nr. 2/2013, pp. 51-64; M. Andreescu, C. Andreescu, Contribuie jurisprudenţa Curţii Constituţionale la construcţia unor principii ale dreptului?, în Dreptul nr. 7/2020, pp. 96-110; M. D. Bob, În căutarea rădăcinilor dreptului civil român modern, în D.A. Popescu, I.F. Popa (coord.), Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat român în contextul federalismului juridic european, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, pp. 85-99; B. Ionescu: Jurisprudenţa străină - reper fundamental al Noului Cod civil român, Curierul Judiciar nr. 6/2012, pp. 323-324; D. Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar, în PR nr. 3/2011, pp. 113-139; D. Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (II), în PR nr. 4/2011, pp. 119-137; D. Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (III), în PR nr. 5/2011, pp. 125-181; I. Deleanu, Gh. Buta, Forţa normativă a adagiilor juridice, în Dreptul nr. 1/2012, pp. 135-150; L.M. Harosa, Raporturile dintre norma canonică şi norma civilă în domeniul patrimonial. Subsidiaritate şi canonizarea legii civile, în RRDP nr. 3/2009, pp. 134-149; T. Lazăr, Unele consideraţii teoretice şi practice privind respectarea normelor juridice, în RRDP nr. 2/2014, pp. 148-167; M. St. Minea, A. M. Georoceanu, L'impacte de la jurisprudence de la Cour constitutionnelle de la Roumanie sur le droit privé, în SUBB nr. 4/2014, pp. 25-41; I. Muraru, Câteva consideraţii teoretice privind efectele juridice ale unor decizii date în contencios constituţional, în RRDP nr. 2/2011, pp. 171-193; S. Neculaescu: Noul Cod civil, între tradiţie şi modernitate în ceea ce priveşte terminologia juridică normativă, în Dreptul nr. 12/2010, pp. 11-41; D. Peicu, Efectele juridice ale deciziilor prin care Curtea Constituţională respinge excepţiile de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţelor judecătoreşti, în Dreptul nr. 10/2020, pp. 193-195; P. Perju: Consideraţii generale asupra noului Cod civil (titlul preliminar, persoane, familie, bunuri), în Dreptul nr. 9/2009, pp. 13-30; P. Perju: Consideraţii referitoare la Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, Dreptul nr. 11/2011, pp. 11-18; I.-Fl. Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, în RRDP nr. 3/2013, pp. 51-65; M. Saflta, K. Benke, Obligativitatea considerentelor deciziilor Curţii Constituţionale, în Dreptul nr. 9/2020, pp. 28-55; A. Varga, Forţa normativă a unor decizii ale Curţii Constituţionale a României - o nouă dimensiune a izvoarelor formale de drept, în RRDJ nr. 4/2018, pp. 127-137; I. Vida, Codul civil (Legea nr. 287/2009) şi principiile generale ale dreptului, în Dreptul nr. 8/2012, pp. 11-27. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Marius Andreescu, Principiile dreptului. O abordare filosofică, în PR nr. 2/2013; Nicolae Brânzan, Rolul normelor non-juridice în societate, în Analele Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, seria Ştiinţe Juridice nr. 1/2009, pp. 157-162, disponibil la http://www.uigjiu.ro/revista/ jur/paf/2009-01/12_BRANZAN_NICOLAE.pafi Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar, în PR nr. 3/2011, pp. 113-139; Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (II), în PR nr. 4/2011, pp. 119-137; Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (III), în PR nr. 5/2011, pp. 125-181; Pavel Perju, Consideraţii generale asupra noului Cod civil (titlul preliminar, persoane, familie, bunuri), în Dreptul nr. 9/2009; Titu lonaşcu, noul Cod civil şi soluţiile sale legislative, în Analele Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, seria Ştiinţe Juridice nr. 1/2009, pp. 93-100, disponibil la http://www.utgjiu.ro/revista/jur/paf/2009-01/8_IONASCU_TITU.paf, lonuţ-Florin Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, în RRDP nr. 3/2013, pp. 51-65. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: R.G. Albăstroiu, Noul Cod civil român - lucrare juridică adaptată "peisajului" legislativ european, Pandectele Române, nr. 1/2013, pp. 29-49; C. Alunaru, Consideraţii privind importanţa Codului civil general austriac pentru evoluţia sistemului de drept civil român, în vol. "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat român în contextul federalismului juridic european", Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, pp. 23-49; M. Andreescu, Principiile dreptului. O abordare filosofică, în PR nr. 2/2013, pp. 51-64; M. Andreescu, C. Andreescu, Contribuie jurisprudenţa Curţii Constituţionale la construcţia unor principii ale dreptului?, în Dreptul nr. 7/2020, pp. 96-110; M. D. Bob, În căutarea rădăcinilor dreptului civil român modern, în D.A. Popescu, I.F. Popa (coord.), Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat român în contextul federalismului juridic european, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, pp. 85-99; B. Ionescu: Jurisprudenţa străină - reper fundamental al Noului Cod civil român, Curierul Judiciar nr. 6/2012, pp. 323-324; D. Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar, în PR nr. 3/2011, pp. 113-139; D. Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (II), în PR nr. 4/2011, pp. 119-137; D. Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (III), în PR nr. 5/2011, pp. 125-181; I. Deleanu, Gh. Buta, Forţa normativă a adagiilor juridice, în Dreptul nr. 1/2012, pp. 135-150; L.M. Harosa, Raporturile dintre norma canonică şi norma civilă în domeniul patrimonial. Subsidiaritate şi canonizarea legii civile, în RRDP nr. 3/2009, pp. 134-149; T. Lazăr, Unele consideraţii teoretice şi practice privind respectarea normelor juridice, în RRDP nr. 2/2014, pp. 148-167; M. St. Minea, A. M. Georoceanu, L'impacte de la jurisprudence de la Cour constitutionnelle de la Roumanie sur le droit privé, în SUBB nr. 4/2014, pp. 25-41; I. Muraru, Câteva consideraţii teoretice privind efectele juridice ale unor decizii date în contencios constituţional, în RRDP nr. 2/2011, pp. 171-193; S. Neculaescu: Noul Cod civil, între tradiţie şi modernitate în ceea ce priveşte terminologia juridică normativă, în Dreptul nr. 12/2010, pp. 11-41; D. Peicu, Efectele juridice ale deciziilor prin care Curtea Constituţională respinge excepţiile de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţelor judecătoreşti, în Dreptul nr. 10/2020, pp. 193-195; P. Perju: Consideraţii generale asupra noului Cod civil (titlul preliminar, persoane, familie, bunuri), în Dreptul nr. 9/2009, pp. 13-30; P. Perju: Consideraţii referitoare la Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, Dreptul nr. 11/2011, pp. 11-18; I.-Fl. Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, în RRDP nr. 3/2013, pp. 51-65; M. Saflta, K. Benke, Obligativitatea considerentelor deciziilor Curţii Constituţionale, în Dreptul nr. 9/2020, pp. 28-55; A. Varga, Forţa normativă a unor decizii ale Curţii Constituţionale a României - o nouă dimensiune a izvoarelor formale de drept, în RRDJ nr. 4/2018, pp. 127-137; I. Vida, Codul civil (Legea nr. 287/2009) şi principiile generale ale dreptului, în Dreptul nr. 8/2012, pp. 11-27. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Marius Andreescu, Principiile dreptului. O abordare filosofică, în PR nr. 2/2013; Nicolae Brânzan, Rolul normelor non-juridice în societate, în Analele Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, seria Ştiinţe Juridice nr. 1/2009, pp. 157-162, disponibil la http://www.uigjiu.ro/revista/ jur/paf/2009-01/12_BRANZAN_NICOLAE.pafi Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar, în PR nr. 3/2011, pp. 113-139; Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (II), în PR nr. 4/2011, pp. 119-137; Dan Chirică, O privire asupra Noului Cod civil, Titlul preliminar (III), în PR nr. 5/2011, pp. 125-181; Pavel Perju, Consideraţii generale asupra noului Cod civil (titlul preliminar, persoane, familie, bunuri), în Dreptul nr. 9/2009; Titu lonaşcu, noul Cod civil şi soluţiile sale legislative, în Analele Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, seria Ştiinţe Juridice nr. 1/2009, pp. 93-100, disponibil la http://www.utgjiu.ro/revista/jur/paf/2009-01/8_IONASCU_TITU.paf, lonuţ-Florin Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, în RRDP nr. 3/2013, pp. 51-65. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Prin acest articol este reglementată ierarhia izvoarelor dreptului civil. Izvorul primordial este legea. În cazul în care legea nu reglementează situaţiile deduse judecăţii vor fi aplicate uzanţele, iar acolo unde acestea nu există vor fi aplicate dispoziţiile legale privitoare la situaţiile asemănătoare, fiind permisă, în acest fel, aplicarea legii prin analogie. Dacă nu există nici reglementări asemănătoare, se vor aplica principiile generale ale dreptului (principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului, principiul libertăţii şi al legalităţii, principiul responsabilităţii, principiul echităţii şi al justiţiei). Noua reglementare nu mai foloseşte noţiunea de obicei, ci pe cea de uzanţă. Aceste uzanţe nu vor putea fi aplicate în materiile reglementate prin lege decât dacă aceasta face trimitere în mod expres la uzanţe. [ Mai mult... ]
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediţia 1
Noţiunea de izvor al dreptului civil poate fi definită ca forma specifică de exprimare aregulilor de conduită cuprinse în normele juridice civile. În cadrul normelor de conduită sociale (morale, religioase, politice, sportive etc.) care definesc relaţiile dintre oameni sau dintre aceştia şi societate, un loc important îl ocupă normele de drept
A se vedea I. Urs, Drept civil român. Teoria generală,Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001, p. 56.. Formele specifice de exprimare anormelor de drept civil constituie izvoare ale dreptului civil. Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului civil reprezintă formele în care sunt exprimate regulile de conduită generale, abstracte şi impersonale, de aplicabilitate repetată, care privesc comportarea părţilor raporturilor juridice civile. Concret, conform prevederilor art. 1 noul C. civ., izvoarele dreptului civil (regulile de conduită generale, abstracte şi impersonale) sunt legea, uzanţele şi principiile generale ale dreptului, în această ordine de preferinţă imperativă. Noul Cod civil acordă prioritate legii, ca izvor de drept, şi numai în cazurile neprevăzute de lege se vor aplica uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului. În materiile reglementate de lege, uzanţele se aplică numai dacă legea face trimitere la acestea. Totodată, aceste uzanţe trebuie să fie conforme ordinii publice şi bunelor moravuri. Partea interesată trebuie să facă dovada existenţei şi aconţinutului uzanţelor. Cele publicate în culegeri elaborate de către entităţile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară. În sensul noului Cod civil, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma) şi uzurile profesionale
A se vedea art. 1 alin. (1)-(6) noul C. civ... [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Noţiunea de izvor al dreptului. Norma juridică (regula de conduită) reprezintă forma internă a dreptului. Formularea normei juridice constituie forma de exprimare exterioară a dreptului, denumită izvor propriu-zis de drept sau sursă creatoare nemijlocită de drept (a se vedea Y. Eminescu, Izvoarele dreptului civil, în T. Ionaşcu ş.a., Tratat de drept civil, vol. I, p. 53; N. Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. 161 şi urm.). Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului civil reprezintă formele în care sunt exprimate regulile de conduită generale, abstracte şi impersonale, de aplicabilitate repetată, care privesc comportarea părţilor raporturilor juridice civile (E. Lupan, Drept civil, p. 36). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile 1.
În Codul civil din 1864 nu exista un text care să precizeze izvoarele dreptului civil. Acestea au reprezentat o creaţie a doctrinei şi practicii judiciare, valorificată în noul Cod civil.
2.
Noţiunea de izvor de drept civil are un sens formal şi un sens material. În sens formal, prin izvor de drept civil se înţelege forma specifică de exprimare a normelor juridice civile. În sens material, izvorul de drept civil reprezintă condiţiile materiale de existenţă care generează normele ramurii dreptului civil (O. Ungureanu, Drept civil. Introducere, ed. a 6-a, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2002, p. 30). [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei 2018
În temeiul principiului consacrat de art. 1 C. civ. şi art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit căruia lege dispune numai pentru viitor, neavând putere retroactivă, procedura specială privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate reglementată prin Legea nr. 554/2004, este aplicabilă numai actelor administrative adoptate sau emise după intrarea în vigoare a acestei legi. [ Mai mult... ]