Condiţii | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Încheierea contractului - Cauza -
Condiţii
Art. 1.236. -
(1) Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală.
(2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. II
Codul civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă. Volumul II - art. 953-1.395
BIBLIOGRAFIE: Jean-Michel Marmayou, Dispariţia cauzei din contractul de sponsorizare individual, în RRDP nr. 2/2011, pp. 253-276.
DOCTRINĂ
1.
"Cauza este falsă atunci când există eroare asupra scopului mediat (motivul determinant). Această condiţie a cauzei evidenţiază strânsa legătură dintre admisibilitatea erorii-viciu de consimţământ (error in substantiam şi error in personam) şi «admisibilitatea» motivului determinant ca scop mediat. De asemenea, cauza este falsă şi în cazul în care într-un act juridic există eroare asupra scopului imediat (în special, în cazul actelor nenumite cu privire la natura contraprestaţiei celeilalte părţi)" [G. Florescu, Nulitatea actului juridic, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 131]. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă. Volumul II - art. 953-1.395
Bibliografie: Jean-Michel Marmayou, Dispariţia cauzei din contractul de sponsorizare individual, în RRDP nr.2/2011, pp.253-276.
DOCTRINĂ
1.
"Lipsa cauzei vizează lipsa scopului mediat, a motivului determinant al încheierii actului juridic civil, aceasta nu poate surveni decât în următoarele cazuri: când lipseşte discernământul, deoarece lipsa puterii de reprezentare a consecinţelor juridice ale manifestării de voinţă face ca aceasta să fie lipsită de cauză, de scopul pentru care formal a fost făcută; când actul nu realizează nicio funcţie sau utilitate social-economică, cum se întâmplă atunci când actul este încheiat sub imperiul violenţei, doar pentru a scăpa de o ameninţare care pune în pericol grav viaţa, integritatea sau bunurile personale sau ale altei persoane apropiate, iar nicidecum pentru a procura un anumit folos, fie el şi moral (în cazul actului cu titlu gratuit), victimei violenţei; când există eroare asupra cauzei". [M. Nicolae, Drept civil. Teoria generală, vol. II, Teoria drepturilor subiective civile, cit. supra, nr. 246, p. 431]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod civil. Legea nr. 287/2009. Cartea a V-a. Despre obligaţii (art. 1164-1649). Comentarii şi explicaţii, ediţia 2
Comentariile Codului civil - Contractul de vânzare şi contractul de schimb (art. 1650-1765)
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. II. Art. 953-1649. Moşteniri şi liberalităţi. Obligaţii
Se poate observa că nu se mai regăseşte una dintre condiţiile enumerate pentru valabilitatea cauzei de art. 966 C. civ. din 1864, respectiv ca aceasta să fie reală. Din reglementarea sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor cauzei [art. 1238 alin. (1) teza aII-a noul C. civ.] ar putea rezulta concluzia că s-a urmărit contopirea celor două condiţii, în condiţiile în care oparte adoctrinei susţinea, sub imperiul C. civ. din 1864, că lipsa cauzei se confundă cu ocauză falsă. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Cauza trebuie să existe. Alin. (1) al art. 1236 noul C. civ. enumeră trei condiţii de valabilitate ale cauzei contractului: cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală. Comparativ, în ceea ce priveşte numărul condiţiilor, există o asemănare între actuala şi vechea reglementare, întrucât art. 966 C. civ.. prevedea: „Obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea niciun efect” (s.n.); se remarcă o diferenţă conceptuală în identificarea ca atare a cerinţelor de valabilitate ale cauzei, întrucât noua reglementare nu se referă la cauza falsă, preferând, în acelaşi timp, reţinerea expresă a condiţiei moralităţii. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Legea nr. 287/2009. Cartea a V-a. Despre obligaţii (art. 1164-1649). Comentarii şi explicaţii, ediţia 2
Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să existe;
b) să fie licită;
c) să fie morală.
Condiţia privind existenţa cauzei este primordială, dar nu şi absolută.
Această exigenţă are ca scop protecţia individuală.
În înţelesul de scop imediat, cauza este aceeaşi pentru un anumit tip de contract. De exemplu, pentru contractele cu titlu oneros cauza obligaţiei uneia dintre părţi este întotdeauna prestaţia primită de la cealaltă parte. [ Mai mult... ]
Comentariile Codului civil - Contractul de vânzare şi contractul de schimb (art. 1650-1765)
Existenţa cauzei valabile se prezumă, până la proba contrară. Cauza care nu este prevăzută expres nu condiţionează valabilitatea contractului (art. 1239 NCC).
Lipsa cauzei atrage nulitatea relativă a contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice [art. 1238 alin. (1) NCC]. Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască [art. 1238 alin. (2) NCC]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. II. Art. 953-1649. Moşteniri şi liberalităţi. Obligaţii
1.
Pornind de la cele două elemente ale cauzei, se observă că problema inexistenţei cauzei se poate pune numai cu privire la scopul imediat al consimţământului (D. Cosma, op. cit., p. 229-230). Astfel, de exemplu, într-un contract de vânzare-cumpărare, cumpărătorul are ca scop imediat obţinerea bunului; dacă el se obligă să plătească preţul în vederea obţinerii bunului, fără a şti că în momentul încheierii contractului bunul era pierit total, atunci scopul imediat nu există; obligaţia asumată (de a plăti preţul) este fără cauză. Dar nu este posibil ca, în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul să nu aibă un scop mediat; este absurd ca el să nu urmărească nimic prin încheierea contractului, să lipsească orice cauză (C.T. Ungureanu, op. cit., 2012, p. 176). [ Mai mult... ]