Art 1295 Temeiul reprezentării | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Reprezentarea - Temeiul reprezentării -
Art. 1.295.
-
Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. II
Codul civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă. Volumul II - art. 953-1.395
BIBLIOGRAFIE: M. Banciu, Reprezentarea în actele juridice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995, passim; Mihaela Cotora, Cristina Popa Nistorescu, Consideraţii privind reprezentarea în materia obligaţiilor, în Revista de Ştiinţe Juridice nr. 1-2/2005, pp. 67-71; EA. Moţiu, Contractele comerciale de intermediere fără reprezentare, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005, passim; Dan Alexandru Sitaru, Consideraţii privind reprezentarea în noul Cod civil român, în RRDP nr. 5/2010, pp. 137-170. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă. Volumul II - art. 953-1.395
DOCTRINĂ
1.
"Reprezentarea convenţională nu se confundă însă cu contractul de mandat. Astfel, contractul de mandat poate fi însoţit de puterea de reprezentare, respectiv de împuternicirea conferită reprezentantului (mandatarului) de a încheia acte juridice în numele şi pe seama reprezentatului (mandantului), caz în care ne aflăm în prezenţa unui mandat cu reprezentare sau a unui mandat propriu-zis. […] Pe de altă parte, există mandat care nu este însoţit de puterea de reprezentare (mandat fără reprezentare), acesta fiind exprimat esenţialmente prin contractul de comision. […] Deşi reprezentarea însoţeşte mandatul, ea nu este o condiţie de esenţa, ci numai de natura mandatului" [D-A. Sitaru, Consideraţii privind reprezentarea în noul Cod civil român, cit. supra, p. 146]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Cartea de contracte. Modele. Comentarii. Explicaţii, ediţia 3
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. II. Art. 953-1649. Moşteniri şi liberalităţi. Obligaţii
Buletinul jurisprudenţei - Culegere de practică judiciară pe anul 2016
După izvorul său, reprezentarea este de trei feluri: legală, convenţională şi judecătorească.
Cu toate că reprezentantul încheie un contract cu un terţ, efectele actului juridic încheiat între aceştia se produc faţă de reprezentat şi terţ. Textul de lege confirmă concluziile doctrinare conform cărora reprezentarea constituie o excepţie aparentă de la principiul efectelor relative ale contractelor (G. Boroi, Drept civil. Partea Generală. Persoanele, ed. a III-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 292). [ Mai mult... ]
Cartea de contracte. Modele. Comentarii. Explicaţii, ediţia 3
Cadrul legal. Procura reprezintă materializarea unui mandat, aşa încât urmează să ise aplice principiile generale ale reprezentării, prevăzute în dispoziţiile art. 1295-1314 C. civ.. şi ale contractului de mandat reglementat de Codul civil care introduce acum expres cele două tipuri de mandat recunoscute de doctrina şi jurisprudenţa anterioară Codului, respectiv mandatul cu reprezentare şi mandatul fără reprezentare (Titlul IX al Cărţii aV-a, art. 2009-2042). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1.Preliminarii. Noţiune. Reprezentarea este reglementată expres în noul Cod civil, ca efect al recunoaşterii utilităţii sale practice deosebite în relaţiile juridice şi acaracterului său indispensabil în anumite situaţii. Fără adefini conceptul, dispoziţiile art. 1295-1314 noul C. civ. consacră autonomia reprezentării şi îi indică mecanismul tipic de funcţionare, clarificând aspectele legate de temeiul, condiţiile şi efectele acesteia. Aceste dispoziţii reglementează, în principal, latura externă, respectiv raporturile între reprezentat sau reprezentant, pe de oparte, şi terţul cu care reprezentantul contractează, pe de altă parte, şi nu latura internă ce ţine de relaţia dintre reprezentat şi reprezentant (care este guvernată, în funcţie de izvorul său, de lege, act juridic sau hotărâre judecătorească). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. II. Art. 953-1649. Moşteniri şi liberalităţi. Obligaţii
1.
Reprezentarea este definită ca operaţiunea juridică prin care una dintre părţi, numită reprezentant, încheie acte juridice în numele şi pe seama celeilalte părţi, numită reprezentat, efectele actului încheiat producându-se în persoana acesteia din urmă.
2.
Izvorul reprezentării îl poate constitui fie legea (ca în cazul minorilor sub 14 ani şi al celor puşi sub interdicţie judecătorească), fie convenţia (prin încheierea unui contract de mandat), fie o hotărâre judecătorească (cum este cazul sechestrului judiciar). [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Culegere de practică judiciară pe anul 2016
Potrivit dispoziţiilor art. 550 alin. (2) C. proc. civ., validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă.
Cu toate acestea, atât contractul, cât şi convenţia de arbitraj trebuie să întrunească, deopotrivă, condiţiile generale de validitate prevăzute cu titlu de drept comun pentru orice contract, şi anume: capacitatea de a contracta, consimţământul părţilor, un obiect determinat şi licit, o cauză licită şi morală [art. 1179 alin. (1) C. civ.]. [ Mai mult... ]