Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.
(1)
Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei:
a)
interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
b)
încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;
c)
constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
(2)
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
a)
obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;
b)
orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.
(4)
De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.
(1)
Cel al cărui nume este contestat poate să ceară instanţei judecătoreşti recunoaşterea dreptului său la acel nume.
(2)
De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, în tot sau în parte, a numelui său poate să ceară oricând instanţei judecătoreşti să dispună încetarea acestei atingeri nelegitime.
(3)
Dispoziţiile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, şi apărării dreptului la pseudonim, ales în condiţiile legii.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(1)
Dacă persoana care se consideră lezată face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii.
(2)
Instanţa judecătorească poate să dispună în special:
a)
interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;
b)
luarea măsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
(3)
În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanţa judecătorească nu poate să dispună încetarea, cu titlu provizoriu, a acţiunii prejudiciabile decât dacă prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dacă acţiunea nu este în mod evident justificată, potrivit art. 75, şi dacă măsura luată de instanţă nu apare ca fiind disproporţionată în raport cu prejudiciile cauzate. Dispoziţiile art. 253 alin. (2) rămân aplicabile.
(4)
Instanţa soluţionează cererea potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care cererea este formulată înainte de introducerea acţiunii de fond, prin hotărârea prin care s-a dispus măsura provizorie se va fixa şi termenul în care acţiunea în fond trebuie să fie introdusă, sub sancţiunea încetării de drept a acelei măsuri. Dispoziţiile alin. (6) sunt aplicabile.
(5)
Dacă măsurile luate sunt de natură să producă un prejudiciu părţii adverse, instanţa îl poate obliga pe reclamant să dea o cauţiune în cuantumul fixat de aceasta, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii dispuse.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(6)
Măsurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii acţiunii în justiţie pentru apărarea dreptului nepatrimonial încălcat încetează de drept, dacă reclamantul nu a sesizat instanţa în termenul fixat de aceasta, dar nu mai târziu de 30 de zile de la luarea acestora.
(7)
Reclamantul este ţinut să repare, la cererea părţii interesate, prejudiciul cauzat prin măsurile provizorii luate, dacă acţiunea de fond este respinsă ca neîntemeiată. Cu toate acestea, dacă reclamantul nu a fost în culpă ori a avut o culpă uşoară, instanţa, în raport cu circumstanţele concrete, poate fie să refuze obligarea sa la despăgubirile cerute de partea adversă, fie să dispună reducerea acestora.
(8)
Dacă partea adversă nu solicită daune-interese, instanţa va dispune eliberarea cauţiunii, la cererea reclamantului, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Cererea se judecă potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care pârâtul se opune la eliberarea cauţiunii, instanţa va fixa un termen în vederea introducerii acţiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cauţiune.
(1)
Acţiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial încălcat poate fi continuată sau pornită, după moartea persoanei vătămate, de către soţul supravieţuitor, de oricare dintre rudele în linie dreaptă ale persoanei decedate, precum şi de oricare dintre rudele sale colaterale până la gradul al patrulea inclusiv.
(2)
Acţiunea pentru restabilirea integrităţii memoriei unei persoane decedate poate fi pornită de cei prevăzuţi la alin. (1).
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Dispoziţiile prezentului titlu se aplică prin asemănare şi drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Comentarii expert:
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Ovidiu Ungureanu, Protecţia drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalităţii în concepţia Codului civil (Legea nr. 287/2009, republicată), în "Culegere de studii in honorem Alexandru Bacaci", pp. 46-62; Cornelia Munteanu, Drepturile personalităţii. Caractere şi limite, în RRDP nr. 6/2011, pp. 124-137.
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
Daune morale. Lezarea dreptului la viaţă prin sistarea acordării indemnizaţiei de şomaj. Daunele/despăgubirile morale sunt menite să acopere prejudiciul cauzat părţii prin încălcarea unor drepturi şi/sau valori nepatrimoniale cum sunt: onoarea, demnitatea, suferinţa psihică invocată etc. Practica judiciară şi literatura de specialitate au evidenţiat că nu există criterii precise pentru cuantificarea daunelor morale, problema stabilirii acestui tip de despăgubiri impunându-se a fi privită ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanţelor de judecată. Sub acest aspect, prin decizii de speţă, I.C.C.J. - secţia civilă a reţinut că, "(...) chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare, iar instanţa de judecată are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea şi gravitatea lor şi să dispună repararea prejudiciului moral produs" (dec. nr. 1534/2011); că "scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacţii morale pentru suferinţe de acelaşi ordin, iar nu a unei satisfacţii patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate şi păstrând principiul proporţionalităţii şi justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului şi caracterul patrimonial al despăgubirii. Faptul că reparaţia trebuie să fie una echitabilă presupune că nu se poate ignora natura valorilor nesocotite, dar şi că ea nu se poate constitui în temei al îmbogăţirii, întrucât, în caz contrar, s-ar deturna finalitatea acordării unor astfel de daune, care, aşa cum s-a menţionat, trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv şi moral" (dec. nr. 5567/2011). În speţă, contestatorul nu a arătat la prima instanţă, în concret, în ce mod i s-a "interzis" dreptul la viaţă prin sistarea indemnizaţiei de şomaj. împrejurarea că indemnizaţia calculată iniţial, de 1330 lei, i-a fost sistată în totalitate în luna octombrie 2011, în raport şi de circumstanţele care au condus la luarea acestei măsuri, privită singular, ca lipsă a venitului bănesc, în lipsa şi a altor elemente, nu conduce la concluzia că dreptul la viaţă, ca drept nepatrimonial, ar fi fost astfel lezat. Argumentele redate în dezvoltarea motivelor de apel, privind faptul că perioada reţinerilor a coincis cu cea a sărbătorilor de iarnă (luna decembrie 2011), în care se fac diverse cadouri şi cheltuielile sunt, de regulă, mai mari, nu pot fi primite din două considerente: pe de o parte, acestea nu au format obiect de analiză la instanţa de fond, fiind formulate pentru prima dată în recurs, iar, pe de altă parte, acestea converg în a susţine caracterul patrimonial, material al prejudiciului [C.A. Suceava, s. civ., dec. nr. 2054/2012, în Monitorul Jurisprudenţei nr. 5/2013, în CASBJ 2012, IV, p. 10, şi în BCA nr. 4/2013 (supliment Online)]. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Art. 19 LPA - Dispoziţiile art. 252-257 din Codul civil se aplică faptelor săvârşite după intrarea în vigoare a acestuia.
Bibliografie: O. Ungureanu, Protecţia drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalităţii în concepţia Codului civil (legea nr. 287/2009, republicată), în "Culegere de Studii In honorem Alexandru Bacaci", pp. 46-62; C. Munteanu, Drepturile personalităţii. Caractere şi limite, în RRDP nr. 6/2011, pp. 124-137; O. Ungureanu, C. Munteanu, Protecţia drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalităţii în concepţia Codului civil, în RRDP nr. 3/2016, pp. 9-28. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: Ovidiu Ungureanu, Protecţia drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalităţii în concepţia Codului civil (Legea nr. 287/2009, republicată), în "Culegere de studii in honorem Alexandru Bacaci", pp. 46-62; Cornelia Munteanu, Drepturile personalităţii. Caractere şi limite, în RRDP nr. 6/2011, pp. 124-137.
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
Daune morale. Lezarea dreptului la viaţă prin sistarea acordării indemnizaţiei de şomaj. Daunele/despăgubirile morale sunt menite să acopere prejudiciul cauzat părţii prin încălcarea unor drepturi şi/sau valori nepatrimoniale cum sunt: onoarea, demnitatea, suferinţa psihică invocată etc. Practica judiciară şi literatura de specialitate au evidenţiat că nu există criterii precise pentru cuantificarea daunelor morale, problema stabilirii acestui tip de despăgubiri impunându-se a fi privită ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanţelor de judecată. Sub acest aspect, prin decizii de speţă, I.C.C.J. - secţia civilă a reţinut că, "(...) chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare, iar instanţa de judecată are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea şi gravitatea lor şi să dispună repararea prejudiciului moral produs" (dec. nr. 1534/2011); că "scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacţii morale pentru suferinţe de acelaşi ordin, iar nu a unei satisfacţii patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate şi păstrând principiul proporţionalităţii şi justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului şi caracterul patrimonial al despăgubirii. Faptul că reparaţia trebuie să fie una echitabilă presupune că nu se poate ignora natura valorilor nesocotite, dar şi că ea nu se poate constitui în temei al îmbogăţirii, întrucât, în caz contrar, s-ar deturna finalitatea acordării unor astfel de daune, care, aşa cum s-a menţionat, trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv şi moral" (dec. nr. 5567/2011). În speţă, contestatorul nu a arătat la prima instanţă, în concret, în ce mod i s-a "interzis" dreptul la viaţă prin sistarea indemnizaţiei de şomaj. împrejurarea că indemnizaţia calculată iniţial, de 1330 lei, i-a fost sistată în totalitate în luna octombrie 2011, în raport şi de circumstanţele care au condus la luarea acestei măsuri, privită singular, ca lipsă a venitului bănesc, în lipsa şi a altor elemente, nu conduce la concluzia că dreptul la viaţă, ca drept nepatrimonial, ar fi fost astfel lezat. Argumentele redate în dezvoltarea motivelor de apel, privind faptul că perioada reţinerilor a coincis cu cea a sărbătorilor de iarnă (luna decembrie 2011), în care se fac diverse cadouri şi cheltuielile sunt, de regulă, mai mari, nu pot fi primite din două considerente: pe de o parte, acestea nu au format obiect de analiză la instanţa de fond, fiind formulate pentru prima dată în recurs, iar, pe de altă parte, acestea converg în a susţine caracterul patrimonial, material al prejudiciului [C.A. Suceava, s. civ., dec. nr. 2054/2012, în Monitorul Jurisprudenţei nr. 5/2013, în CASBJ 2012, IV, p. 10, şi în BCA nr. 4/2013 (supliment Online)]. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Art. 19 LPA - Dispoziţiile art. 252-257 din Codul civil se aplică faptelor săvârşite după intrarea în vigoare a acestuia.
Bibliografie: O. Ungureanu, Protecţia drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalităţii în concepţia Codului civil (legea nr. 287/2009, republicată), în "Culegere de Studii In honorem Alexandru Bacaci", pp. 46-62; C. Munteanu, Drepturile personalităţii. Caractere şi limite, în RRDP nr. 6/2011, pp. 124-137; O. Ungureanu, C. Munteanu, Protecţia drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalităţii în concepţia Codului civil, în RRDP nr. 3/2016, pp. 9-28. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1.Drepturi personale nepatrimoniale. Încetarea săvârşirii faptei ilicite. Cel care a suferit o atingere a unor asemenea drepturi va putea să ceară instanţei judecătoreşti să-l oblige pe autorul faptei săvârşite fără drept să îndeplinească orice măsuri socotite necesare, spre a se ajunge la restabilirea dreptului pretins. Este adevărat că în cazul drepturilor personale nepatrimoniale aducerea la îndeplinire a obligaţiei de a repara prejudiciul - de a obliga persoana vinovată să înceteze orice acte de agresiune fizică ori morală care lezează respectivul drept personal nepatrimonial - nu se poate realiza printr-o constrângere fizică, întrucât într-o atare situaţie s-ar pune în joc libertatea persoanei autorului, dar nu este mai puţin adevărat că legea prevede un sistem aparte de realizare a constrângerii împotriva celui obligat la reparaţii. Astfel, dacă autorul faptei săvârşite iară drept nu îndeplineşte în termenul stabilit prin hotărâre - ori refuză pur şi simplu îndeplinirea obligaţiei impuse în sarcina sa prin respectiva hotărâre judecătorească - faptele menite să restabilească dreptul personal nepatrimonial atins ori încălcat, instanţa judecătorească va putea să-l oblige pe autorul faptei ilicite la plata în folosul statului a unei amenzi pentru fiecare zi de întârziere de la data expirării termenului de mai sus [C.A. Cluj, s. civ., dec. nr. 930/2007, în C.A.Cl.B.J. 2007, nr. 3, p. 33]. [ Mai mult... ]
Doctrină:
Drept civil. Obligaţiile. Faptul juridic, ediţia 1
Desigur, putem vorbi de reparaţie în natură, atipică şi parţială şi în cazul prejudiciilor nepatrimoniale, morale, care vizează personalitatea umană, aspecte reglementate expres de Noul Cod civil în dispoziţiile art. 252 - 257, respectiv în Titlul V, Cartea I, „Despre persoane”. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Recunoaşterea drepturilor care aparţin personalităţii umane, adreptului de afi protejate implică şi oferirea unor mijloace pentru afi apărate. Aceasta se putea realiza şi până în prezent potrivit dreptului comun, reglementările privind răspunderea civilă delictuală, coroborate cu prevederile art. 54 şi urm. din Decretul nr. 31/1954.
Pentru a se asigura o mai eficientă apărare a acestora s-au reglementat dispoziţii speciale în această materie. [ Mai mult... ]
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediţia 1
Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi subiective civile care nu au un conţinut economic, nu sunt evaluabile în bani. Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică
A se vedea Titlul V. „Apărarea drepturilor patrimoniale” din Cartea I anoului Cod civil, art. 252-257.. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1.Consideraţii preliminare. Reglementările anterioare noului Cod civil în materia apărării drepturilor personale nepatrimoniale se regăseau, în principal, în art. 54-56 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, abrogat prin art. 230 lit. n) LPA.
Aceste norme trebuie privite însă în legătură cu alte dispoziţii ale noului Cod civil care privesc fie respectul fiinţei umane şi adrepturilor ei inerente (art. 58-81 noul C. civ.), fie cadrul general al răspunderii civile delictuale (art. 1349 noul C. civ.) ori, după caz, executarea silită în natură sau prin echivalent aobligaţiilor (art. 1527-1548 noul C. civ.). Dispoziţiile menţionate, stabilind cadrul general al protecţiei drepturilor persoanei, precum şi al răspunderii civile delictuale, respectiv al executării silite aobligaţiilor, trebuie privite împreună cu normele de protecţie specială adrepturilor nepatrimoniale cuprinse la art. 252-257 noul C. civ. (Prelegere – prof. univ. dr. Lucian Mihai). [ Mai mult... ]
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediţia 4
Prin intrarea în vigoare anoului Cod civil afost creat un sistem mai bine închegat de protecţie adrepturilor personalităţii. Avem în vedere, pe de oparte, reglementările conţinute de noul Cod şi de legislaţia conexă, care sunt special consacrate protecţiei drepturilor personalităţii şi pe de altă parte, dispoziţiile generale, conţinute de art. 252-256 C. civ.., care fac parte din Titlul Val Cărţii I, intitulat „Apărarea drepturilor nepatrimoniale”. Prevederile acestui titlu au fost inspirate din Codul civil elveţian. [ Mai mult... ]
Gestionarea consimțământului pentru utilizarea datelor personale
Protejăm confidențialitatea ta și ne angajăm să respectăm standardele de securitate și transparență.
Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru a asigura funcționarea corectă a site-ului nostru și pentru a îmbunătăți experiența ta de navigare. Aceste tehnologii ne permit să colectăm informații despre vizitele și interacțiunile tale cu site-ul nostru, pentru a putea oferi conținut personalizat, reclame relevante și statistici pentru analiză.
Ce sunt cookie-urile?
Cookie-urile sunt fișiere mici de text stocate pe dispozitivul utilizatorului (cum ar fi un computer, telefon mobil sau tabletă) atunci când vizitează un website. Aceste fișiere conțin informații despre activitatea utilizatorului pe site și sunt folosite pentru diverse scopuri, cum ar fi:
1. Identificarea și autentificarea utilizatorului - pentru a menține utilizatorii autentificați în timpul unei sesiuni.
2. Personalizarea experienței - pentru a păstra preferințele de limbă, setările de afișare și alte opțiuni personalizate.
3. Urmărirea și analizarea comportamentului utilizatorului - pentru a obține date despre modul în care utilizatorii navighează site-ul, ajutând astfel la îmbunătățirea experienței și la adaptarea conținutului.
4. Gestionarea publicității - pentru a afișa reclame personalizate în funcție de interesele utilizatorului și pentru a măsura eficiența campaniilor de marketing.
Cookie-urile pot fi temporare (de sesiune), care sunt șterse la închiderea browserului, sau persistente, care rămân pe dispozitiv pentru o perioadă definită sau până la ștergerea manuală de către utilizator.
Informații suplimentare
Cookie-uri esențiale
Acestea sunt necesare pentru funcționarea site-ului și nu pot fi dezactivate. Ele ne ajută să asigurăm securitatea și să oferim acces la funcțiile de bază ale site-ului.
Cookie-uri de performanță și analiză
Aceste cookie-uri ne ajută să înțelegem cum este utilizat site-ul nostru, oferindu-ne informații anonime și agregate pentru îmbunătățirea conținutului și a funcționalităților.
Cookie-uri de personalizare
Aceste cookie-uri îți permit o experiență personalizată, ajutându-ne să îți prezentăm conținut și funcții adaptate preferințelor tale.
Cookie-uri de publicitate și targetare
Aceste cookie-uri colectează informații despre interesele și comportamentul tău online, pentru a-ți afișa reclame relevante. Ele ne ajută să gestionăm reclamele și să evaluăm performanța campaniilor noastre publicitare.
