Infracţiunea - Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni -
Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni
(1)
În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează:
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
a)
când s-au stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă;
b)
când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
c)
când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
d)
când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare şi o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;
e)
când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amendă se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).
(2)
Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul penal adnotat - Partea generală, Jurisprudenţă naţională 2014-2020
În a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depăşeşte maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 C. pen. [ Mai mult... ]
Codul penal adnotat, Volumul I, Partea generală 1.
Opinia unanimă exprimată la întâlnirea preşedinţilor secţiilor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, desfăşurată online, la 18 decembrie 2020[85], a fost în sensul că după recunoaşterea mai multor pedepse privative de libertate aplicate pentru infracţiuni concurente, în situaţia în care autoritatea judiciară străină a stabilit o pedeapsă rezultantă prin cumul aritmetic sau juridic, mai ridicată decât ar rezulta prin aplicarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., nu se poate dispune adaptarea pedepsei rezultante prin aplicarea pedepsei mai grele, la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal comentat, Partea generală I.
NOUL COD PENAL ÎN RAPORT CU LEGEA PENALĂ ANTERIOARĂ
Spre deosebire de reglementarea existentă în Codul penal anterior, noul Cod penal stabileşte alte reguli în ceea ce priveşte stabilirea şi aplicarea pedepsei principale în cazul concursului de infracţiuni. În privinţa stabilirii şi aplicării pedepsei principale în cazul concursului de infracţiuni, legiuitorul noului Cod penal a optat pentru sistemul absorbţiei, în ipoteza în care pentru una dintre infracţiunile concurente s-a aplicat pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi pentru sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea sau amenda. Noul Cod penal permite, în anumite condiţii, şi cumularea pedepsei închisorii cu pedeapsa amenzii, în cazul sancţionării concursului de infracţiuni. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal. Note • Corelaţii • Explicaţii, ediţia 1
1. Prezentare comparativă. noul C. pen. aoptat pentru schimbarea regimului de sancţionare aconcursului de infracţiuni. Astfel, în cazul aplicării pedepsei principale în cazul concursului de infracţiuni, s-a optat pentru sistemul absorbţiei (în ipoteza în care pentru una dintre infracţiunile concurente s-a aplicat pedeapsa detenţiunii pe viaţă) şi pentru sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu (1/3 din totalul pedepselor stabilite pentru celelalte infracţiuni concurente) în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea sau amenda, fără să mai existe limitarea din art. 34 alin. (2) C. pen. din 1968 raportată la totalul pedepselor stabilite de instanţă pentru infracţiunile concurente. noul C. pen. permite, în anumite condiţii, şi cumularea pedepsei închisorii cu pedeapsa amenzii în cazul sancţionării concursului de infracţiuni – art. 39 alin. (1) lit. c) („când s-au stabilit opedeapsă cu închisoarea şi opedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii”). [ Mai mult... ]
Codul penal. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Precedent legislativ şi situaţii tranzitorii. Sancţionarea concursului de infracţiuni era prevăzută de dispoziţiile art. 34-36 C. pen. din 1969, pentru persoana fizică, şi art. 401 C. pen. din 1969, pentru persoana juridică. Noile prevederi în materia tratamentului sancţionator au adus modificări importante. Astfel, dacă vechiul Cod consacra sistemul cumulului juridic cu spor facultativ şi variabil, art. 39 C. pen.. instituie sancţionarea concursului potrivit sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea sau numai cu amenda, dar şi cumulul aritmetic între pedeapsa închisorii şi pedeapsa amenzii, când au fost aplicate ambele tipuri de sancţiuni. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Reglementarea analizată dispune în materia sancţionării concursului de infracţiuni săvârşite de persoana fizică, de pe poziţia infractorului major, stabilind tratamentul penal, din punct de vedere al pedepsei principale, găsindu-şi corespondent în prevederile art. 34 CP 1969 (care reprezenta singura reglementare dată modului în care trebuia să se procedeze pentru aplicarea pedepsei principale în cazul concursului de infracţiuni săvârşite de persoana fizică, inclusiv în cazul infractorului minor(136)). Celor două forme ale concursului de infracţiuni - real, formal - li se creează un regim juridic de sancţionare uniform, în cadrul căruia se pot observa atât o pluralitate de sisteme de sancţionare corespunzătoare dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. a)-e) NCP, cu unele modificări substanţiale faţă de concepţia Codului penal din 1969, cât şi instituirea unei soluţii noi, fără precedent [art. 39 alin. (2) NCP]. [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2015
Din situaţia de fapt expusă pe larg de către judecătorul fondului şi însuşită de inculpat prin solicitarea de reţinere a disp. art. 396 alin. (10) noul Cod de procedură penală, cerere admisă de prima instanţă, Curtea apreciază că acesta a săvârşit acţiuni specifice elementului material al infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc în aceleaşi împrejurări, în aceleaşi condiţii şi în aceleaşi perioade de timp, astfel că forma standard a infracţiunii de trafic de droguri de risc este absorbită de forma agravantă a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc. [ Mai mult... ]
Codul penal. Comentariu pe articole, ediţia 3
1. Precedent legislativ şi situaţii tranzitorii. Sancţionarea concursului de infracţiuni era prevăzută de dispoziţiile art. 34-36 C. pen. din 1969, pentru persoana fizică, şi art. 401 C. pen. din 1969, pentru persoana juridică. Noile prevederi în materia tratamentului sancţionator au adus modificări importante. Astfel, dacă vechiul Cod consacra sistemul cumulului juridic cu spor facultativ şi variabil, art. 39 C. pen.. instituie sancţionarea concursului potrivit sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea sau numai cu amenda, dar şi cumulul aritmetic între pedeapsa închisorii şi pedeapsa amenzii, când au fost aplicate ambele tipuri de sancţiuni. [ Mai mult... ]
