RIL: Pluralitatea de infracţiuni şi contopirea tuturor pedepselor stabilite
de Mădălina Moceanu

Instanţa supremă a stabilit, printr-un recurs în interesul legii, şi anume prin Decizia nr. 7/17.02.2020,că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul pluralităţii intermediare de infracţiuni, în ipoteza în care primul şi/sau al doilea termen al pluralităţii intermediare este format dintr-un concurs de infracţiuni, contopirea tuturor pedepselor stabilite se realizează, în cadrul unei operaţiuni unice, potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni.

Având în vedere că decizia amintită a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 486/09.06. 2020, iar, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică în acest caz de la data de 09.06.2020), în articolul de faţă ne-am propus să prezentăm cum s-a ajuns de către instanţa supremă să pronunţe decizia mai sus amintită.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

De ce a decis Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti să formuleze recursul respectiv în interesul legii?

Recursul în interesul legii mai sus menţionat s-a impus a fi formulat având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti, constatându-se existenţa mai multor orientări jurisprudenţiale divergente.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că, în ipoteza în care cel puţin unul din termenii pluralităţii intermediare este multiplu, trebuie să intervină o operaţiune unică de contopire a pedepselor aplicate pentru infracţiunile care configurează pluralitatea intermediară întrucât legea nu prevede posibilitatea efectuării mai multor operaţiuni de contopire într-o atare situaţie.

Într-o a doua opinie a instanţelor, s-a apreciat că, în situaţia când pluralitatea intermediară are un caracter multiplu, apar mai multe forme de pluralitate de infracţiuni şi, ca atare, trebuie valorificate integral.

În acest context, a învederat că în cadrul acestei orientări au apărut două suborientări, generate de ipoteza în care doar al doilea termen al pluralităţii intermediare ar fi multiplu, referitoare la ordinea în care s-ar efectua operaţiunea de contopire.

Pe cale de consecinţă, a susţinut că tratamentul sancţionator trebuie să valorifice fiecare formă de pluralitate apărută, iar ordinea de valorificare ar fi, în opinia parchetului, una cronologică, dată de momentul în care fiecare dintre acestea apare.

Cum a motivat - în esenţă- instanţa supremă decizia mai sus amintită-Decizia nr. 7/17.02.2020?

Instituţia pluralităţii intermediare a fost caracterizată ca fiind acea pluralitate de infracţiuni care nu constituie concurs de infracţiuni întrucât infractorul a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune anterioară, iar înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, săvârşeşte din nou o infracţiune, fără a fi îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru existenţa recidivei (I. Paşca, Vasile Dobrinoiu ş.a. - Noul Cod penal comentat - Partea generală, Ediţia a III-a revizuită şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, pag. 327).

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.