(1)
Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice:
a)
în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau declaraţii;
b)
în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis;
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
c)
în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terţe persoane;
d)
pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2)
Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a avut ca urmare o vătămare corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3)
Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4)
Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin. (1) se pedepseşte.
(5)
Nicio împrejurare excepţională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de stare de război sau de ameninţări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepţie, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice.
(6)
Nu constituie tortură durerea sau suferinţele ce rezultă exclusiv din sancţiuni legale şi care sunt inerente acestor sancţiuni sau sunt ocazionate de ele.
Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul penal adnotat. Partea specială. Jurisprudenţă naţională 2014-2020 (1)
Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice:
a)
în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau declaraţii;
b)
în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis; [ Mai mult... ]
Codul penal adnotat, Volumul II, Partea specială (1)
Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice:
a)
în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau declaraţii;
b)
în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis; [ Mai mult... ]
Practică judiciară în materie penală. Drept penal. Partea specială (Dispoziţiile noului Cod penal) (1)
Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice:
a)
în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau declaraţii;
b)
în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis; [ Mai mult... ]
Noul Cod penal comentat. Partea specială. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită I.
NOUL COD PENAL ÎN RAPORT CU LEGEA PENALĂ ANTERIOARĂ
Infracţiunea era prevăzută, într-o variantă aproape identică, în art. 2671 C. pen. anterior. Diferenţe există în ceea ce priveşte sistematizarea, dar elementele constitutive ale infracţiunii sunt aceleaşi. De asemenea, diferenţe există şi în ceea ce priveşte sancţionarea, în varianta agravată prevăzută la alin. (3) eliminându-se în noua reglementare pedeapsa alternativă a detenţiunii pe viaţă. În schimb, s-a introdus obligativitatea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi în toate variantele de comitere. [ Mai mult... ]
Noul Cod penal. Note • Corelaţii • Explicaţii, ediţia 1
1. Prezentare comparativă. Infracţiunea era prevăzută, într-o variantă aproape identică, în art. 2671 C. pen. din 1968.Diferenţe există în ceea ce priveşte sistematizarea, dar elementele constitutive ale infracţiunii sunt aceleaşi. De asemenea, diferenţe există şi în ceea ce priveşte sancţionarea, în varianta agravată prevăzută la alin. (3), eliminându-se în noua reglementare pedeapsa alternativă adetenţiunii pe viaţă. În schimb, s-a introdus obligativitatea pedepsei complementare ainterzicerii exercitării unor drepturi în toate variantele de comitere (V. Dobrinoiu, în Noul Cod penal comentat, vol. II, p. 480). [ Mai mult... ]
Codul penal. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Precedent legislativ şi situaţii tranzitorii. Textul reia, într-o manieră mai sistematizată, ipotezele cuprinse în Codul penal anterior în dispoziţiile art. 2671. Modificările nu ţin, aşadar, de substanţa incriminării, ci doar de adaptarea unor formulări la terminologia de ansamblu a Codului penal actual: folosirea, pentru subiectul activ a calităţii de „funcţionar public” în loc de cea de „agent public”, menţionarea denumirii infracţiunii de „vătămare corporală”, pentru consecinţa prevăzută la alin. (2), dat fiind faptul că în Codul actual nu se mai reglementează distinct vătămarea corporală gravă, precum şi înlocuirea termenului „mărturisiri” cu cel de „declaraţii”. De asemenea, au fost eliminate anumite aspecte superfluu menţionate, deoarece rezultă din conţinutul reglementării. Astfel, s-a renunţat la precizarea conform căreia fapta se comite cu intenţie, acest lucru fiind evident în raport cu scopul urmărit, precum şi la menţionarea ca subiect activ a persoanei care acţionează „în mod oficial”, deoarece aceasta este inclusă în conţinutul sintagmei „funcţionar public”. În plus, s-a precizat, corect, că tentativa se pedepseşte doar în cazul faptei prevăzute la alin. (1), având în vedere că alin. (2) sau (3) reprezintă rezultatul comiterii cu intenţie depăşită a uneia dintre faptele de la alin. (1). [ Mai mult... ]
Drept penal. Partea specială II, ediţia 2
În versiunea sa iniţială, Codul penal din 1969 nu conţinea infracţiunea de tortură. Aceasta a fost introdusă ulterior, după adoptarea Legii nr. 19/1990 pentru aderarea României la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984. Trebuie menţionat că această Convenţie este una la care au aderat majoritatea statelor lumii, în prezent numărul acestora ajungând la 159. [ Mai mult... ]
Drept penal. Partea specială
A. Noţiune. Caracterizare
Potrivit art. 282 CP, "(1) Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane, puternice suferinţe fizice ori psihice:
a)
în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii sau declaraţii; [ Mai mult... ]
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Incriminarea din art. 282 NCP are corespondent în infracţiunea cu aceeaşi denumire marginală prevăzută în art. 2671 CP 1969. Noul text de incriminare a fost restructurat, pentru a face mai facile lecturarea şi asimilarea conţinutului normativ al infracţiunii examinate.
În noua reglementare nu au intervenit modificări semnificative, fiind păstrat, în linii mari, textul de incriminare al torturii din Codul penal din 1969. Astfel, în ambele reglementări, tortura constă în fapta prin care se pricinuiesc unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice, într-un scop bine determinat şi care trebuie să consiste în obţinerea de informaţii sau declaraţii, pedepsirea pentru un act comis ori bănuit comis, intimidarea sau constrângerea ori într-un motiv bazat pe orice formă de discriminare. [ Mai mult... ]
