Codul de Procedură Civilă din 1865

CARTEA I

Legea
asupra judecătoriilor de ocoale

CARTEA II TRIBUNALELE DE JUDEŢE

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

CAPITOLUL I Competinţa

Art. 54. -

Tribunalele de judeţ judecă toate prigonirile dintre orice împricinaţi români sau străini, atât civile cât şi cele ce le sunt date în cădere prin alte legi.

Art. 55. -

Tribunalele judecă în apel pricinile venite dela judecătorii de ocoale.

Celelalte pricini le vor judeca în întâia instanţă.

Art. 56. -

Pricinile care au o valoare mai mare de 1.500 lei capital, le vor judeca numai în întâia instanţă, afară de cazurile unde legea prevede altfel²).

Pricinile de o valoare mai mică de 1.500 lei, sau de 1.500 lei tocmai, rămân în căderea judecătoriilor de ocoale.

Art. 57. -

Competinţa, în toate cazurile, se va regula după valoarea arătată în cerere.

Acestă dispoziţiune nu schimbă rânduiala legei judecătoriilor de pace privitoare la competinţă²).

²) A se vedea art. 27, 33, 34, 39, 49 şi 58 (modif. în 1921), din Legea judecătoriilor de ocoale ce precedează acest cod, cari articole modifică competinţa stabilită de art. 56 Pr. civ., ridicând-o la valori mult mai mari.

Art. 58. -

În materii personale şi mobiliare, cererea se va face la tribunalul domiciliului pârâtului, sau la domiciliul ales.

Dacă pârâtul nu are domiciliu cunoscut, la tribunalul resedinţei sale.

Cererile personale şi mobiliare în contra militarilor din armata permanentă se vor face la tribunalul domiciliului locului unde îşi alt garnizoana, cât timp sunt în serviciul activ.

Acţiunile născute dintr'un fapt ilicit se pot judeca sau de tribunalul unde faptul ilicit s'a săvârşit, sau de tribunalul domiciliului pârâtului.

Reclamantul are alegerea între mai multe tribunale competinte.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 59. -

Cererea pentru bunuri nemişcătoare se face la tribunalul în judeţul căruia se află nemişcătorul, afară de convenţie contrarie.

Art. 60. -

Când nemişcătorul este supus la mai multe jurisdicţii, reclamantul are dreptul a face cererea la tribunalul domiciliului sau reşedintei pârâtului, dacă domiciliul sau reşedinţa acestuia se află în unul din judeţele în care se găseşte imobilul. Când pârâtul n'are nici domiciliul, nici reşedinţa în unul din aceste judeţe, reclamantul poate face cererea, după a sa alegere, la unul din tribunalele judeţelor în care se găseşte nemişcătorul.

Art. 61. -

Acţiunea accesorie trebuie să se facă înaintea judecătorilor competenţi a judeca pe cea principală.

Cererea reconvenţională se va face înaintea judecătorului cererei principale, când ea este în legatură cu această din urmă sau cu mijloacele de apărare ce i se opun.

Art. 62. -

În materie de societate, până la sfârşitul lichidărei de fapt, cererea se face înaintea judecătorului locului în care societatea este stabilită, sau la sucursala ei.

Art. 63. -

În materie de moştenire, se îndreptează la tribunalul loculul în care s'a deschis moştenirea:

1) Cererile privitoare la validitatea testamentului şi la executarea dispoziţiilor cuprinse într'însul;

2) Deosebitele cereri şi pretenţii ce moştenitorii au unul contra altuia, până însă la desăvârşita împărţeală între dânşii;

3) Cererile făcute de creditorii mortului înainte de desăvârşita împărţeală a moştenirei.

Art. 64. -

Cererile se mai îndreptează:

a) În materie de faliment, potrivit codului comercial;

b) În materie de garanţie, la judecătoria unde se află pendinte cererea originală în contra datornicului;

c) În cazul când, pentru executarea unui act, s'a ales un domiciliu, cererea fie privitoare la executarea actului, fie la anularea sau desfiinţarea lui, se face la tribunalul domiciliului ales, sau la tribunalul domiciliului pârâtului.

Art. 65. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Desfiinţat.

CAPITOLUL II Cereri, ordonanţe prezidenţiale şi citaţii

Art. 66. -

Oricine pretinde un drept sau un lucru, spre a-l dobândi, în caz de împotrivire din partea datornicului sau deţinătorului, trebuie să facă o cerere înaintea tribunalului competinte.

Persoanele morale pot sta în judecată, când au capacitate după legea română, chiar dacă legea ţerei lor le declară incapabile.

Dreptul de a sta în judecată nu cuprinde însă în sine şi capacitatea de a exercita şi celelalte drepturi.

Oricine are interes să constate declaraţia unui martor, părerea unui expert, o stare de lucruri a unor bunuri mişcătoare sau nemişcătoare, a obţine recunoşterea unui act scris sau unei obligaţii, validitatea unui titlu, va putea cere judecătorului competinte, potrivit art. 58 şi următoarele din acest cod, chiemarea de urgenţă înaintea sa a părţilor interesate, pentru stabilirea cererei sale.

Asemenea constatări pot sluji ca acte probatorii, potrivit deosebitelor rândueli ale legei.

Art. 66 bis. -

Când legea dă în căderea prezidentului tribunalului sau al Curţei încuviinţarea unui act, cererea i se va înmâna în camera de chibzuire. Prezidentul se va pronunţa cel mult în trei zile, prin o încheiere în scris, motivată, datată şi iscălită de dânsul şi de grefier sau înlocuitorii lor.

Prezidentul tribunalului sau înlocuitorul său va putea asemenea sa hotărască în acel termen, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, care s'ar păgubi prin vre-o întârziere, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s'ar ivi cu prilejul aducerei la îndeplinire a unui titlu executoriu.

Prezidentul n'are cădere de a face asemenea încuviinţări când însăşi tribunalul sau Curtea din care face parte nu ar fi competinte.

Încuviintarea prezidentului are un caracter vremelnic şi este executorie prin sine însuşi.

Aceste încuviinţări prezidenţiale se dau fără drept de opoziţie, cu drept de apel la tribunalul sau Curtea din care face parte prezidentul, în termen de cinci zile dela data comunicărei ordonanţei.

Termenul de recurs va fi de cinci zile dela data comunicărei ordonanţei. Judecata se va face în termen scurt.

Atât apelul cât şi recursul se vor judeca tot în camera de chibzuire, după citarea părţilor.

Art. 67. -

Pentru ca cineva sa poată face o cerere în judecată, sau pentru a se putea apăra în contra unei cereri, trebuie sa aibă liberul exerciţiu al drepturilor sale.

Persoanele şi corpurile care n'au liberul exerciţiu al drepturilor lor, vor fi reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat de legile care regulează starea sau organizarea lor.

Când se face o cerere din partea sau contra unei părţi incapabilă de a sta în judecată, dacă acestă parte n'are mandatar legal, în caz de pericol în întârziere, prezidentul tribunalului dă, după cererea ce i se face, un mandat special însărcinat de a reprezenta pe incapabil până la mijlocirea mandatarului legal.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 68. -

Orice cerere înaintea unui tribunal se va face printr'o petiţie către prezidentul tribunalului.

Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau împreună pârâte, când este între ele o legătură de interes cu privire la pricină, şi când dreptul sau obligaţia lor sta pe acelaş temei juridic sau de fapt.

Art. 69. -

Petiţia va cuprinde:

a) Numele, pronumele, profesia, domiciliul sau reşedinţa reclamantului şi ale pârâtului;

b) Obiectul cererei şi faptele pe care ea se sprijină;

c) Arătarea actelor de care partea se slujeşte, precum şi deosebitele sale mijloce pregatitoare şi probatoare în dovedirea cererei;

d) Când este vorba de nemişcătoare: strada, numărul imobilului, sau doi vecini în lipsă de număr, plasa, oraşul sau comuna în care se află nemişcătorul.

Lipsa numelui, a pronumelui şi nearătarea obiectului sunt prescrise sub pedeapsă de nulitate.

Neindicarea temeiurilor de fapt şi de drept pe care se sprijină cererea, îndrituesc pe partea interesată a cere amânarea şi comunicarea lor, fără a se putea face o a doua amânare pe acest motiv.

Procedurile se vor îndeplini în toată curgerea pricinei, la domiciliul fixat în întâia citaţie. Schimbarea domiciliului nu va fi opozabilă părţei potrivnice pentru procedurile următoare decât după ce această schimbare îi va fi fost încunoştiinţată prin portărei.

Art. 70. -

Petiţia se va face de reclamant în atâtea exemplare câte sunt părţile citate, mai mult un exemplar, semnat de dânsul, pentru tribunal.

Pe lângă petiţie, reclamantul va alătura actele de care se slujeşte în copii. Aceste copii vor fi certificate de dânsul ca întocmai cu originalul.

Ele vor rămâne la dosar până la desăvârşirea pricinei.

Dacă actele sunt scrise în limbă străină sau cu litere vechi, ele vor fi traduse şi scrise cu litere latine.

În caz când cererea se face prin mandatar, se va alătura şi copie de pe mandat, care va şi rămâne la dosar. Schimbându-se mandatarul în curgerea pricinei, noul mandat se va pune de îndată la dosar.

Prezidentul tribunalului nu va fixa termenul de înfăţişare decât după ce se vor plăti taxele portăreilor, sau se va alătura actul de sărăcie.

Art. 71. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Prezidentul, îndată ce primeşte petiţia reclamantului chiamă pe părţi la înfăţişare. Totodată va ordona chemarea părţilor la interogatoriu, dacă se propune de reclamant prin cerere, rămânând ca judecata să se pronunţe la ziua înfăţişărei asupra admisibilităţei.

Art. 72. -

Citaţia va fi datată şi va cuprinde ora, ziua şi anul în care sunt chemate părţile spre înfăţişare, instanţa înaintea căreia trebuie să se înfăţişeze, numele, pronumele şi domiciliul reclamantului şi al pârâtului, precum şi felul pricinei.

Se va trimite pârâtului, împreună cu citaţia, un exemplar de petiţie.

Pârâtul va fi dator ca, până în termen de 15 zile, înainte de ziua fixată pentru înfăţişare, să depună şi dânsul, prin grefa tribunalului, la dosarul cauzei, copii de pe actele cu care se slujeşte, certificate de dânsul ca întocmai cu originalul.

Părţile vor avea dreptul să ceară la înfăţişare prezentarea originalelor actelor depuse la dosar. Judecata va chibzui dacă trebuie dat un nou termen pentru ca cel interesat să facă cuvenita verificare.

Dacă părţile nu vor fi depus actele cu care se slujesc în pricină în termenul mai sus arătat, ele vor putea cere un nou termen pentru comunicarea actelor prin grefă; judecata însă nu va putea da acest termen decât dacă cel care l-a cerut va fi dovedit ca împrejurări cari n'au fost în vointa sa, l-au impiedecat în adevăr sa facă depunerea la timp.

Art. 73. -

Nici o citaţie nu se poate da părţilor în zilele de sărbători legiuite, afară de cazuri grabnice, după încuviinţarea prezidentului.

Art. 74. -

Citaţiile se dau sau persoanei, sau la domiciliul ori reşedinţa persoanei.

Dacă partea, aflându-se la domiciliu, nu vrea sa primească citaţia sau, primind-o, nu voeşte ori nu poate da adeverinţă, agentul judecătoresc însărcinat cu înmânarea va constata această printr'un proces-verbal încheiat faţă cu comisarul respectiv, sau cu primarul în comunele rurale, sau ajutoarele lor.

Adeverinţa de primire va fi certificată de agentul judiciar.

Dacă agentul nu găseşte pe cel chemat la domiciliul sau, va da citaţia unei persoane din familia lui, care locueşte cu dânsul; în lipsa acestuia, unui om de serviciu, cerând adeverinţă; iar în lipsa lor, a va lipi pe uşa citatului.

În caz când aceste persoane nu voesc să primească citaţia, sau nu vor voi ori nu vor putea da adeverinţă de primire, sau, în lipsa lor, o va lipi pe uşă, agentul va constata împrejurările printr'un proces-verbal încheiat faţă cu comisarul respectiv, sau primarul în comunele rurale, sau ajutorele lor. (Adaus Lg. 11 Februarie 1924). Citaţiunile, toate actele de procedură judiciară sau extra-judiciară şi de urmărire mobiliară sau imobiliară, relative la locuitorii săteni¹), cari în număr de cinci sau mai mulţi, vor cumpăra în mod divizat sau nedivizat un imobil rural grevat de sarcini, sau cari împreună vor ipoteca ei însăşi, vor lua în arândă sau vor cumpăra un imobil rural, pentru tot ce priveşte aceste contracte, se vor face pe numele obştei acelor locuitori şi se vor înmâna obştei, conform art. 75, al. 11, la primăria comunei situaţiunei imobilului.

¹) A se vedea art. 75, 76 şi 78 cu privire la citarea cetelor de moşneni, obştirilor răzăşeşti şi membrilor altora colectivităţi.

Obştiile acestea vor fi reprezentate în justiţie, în toate judecăţile ce ar izvorî din zisele contracte, faţă de vânzători, creditori ipotecari sau proprietari-locatari, prin unul sau trei mandatari locuitori, însărcinaţi cu aceasta chiar prin acele contracte.

Când prin actele de vânzare, de ipotecă sau de arândare nu sunt desemnaţi mandatarii, precum şi în caz de revocare judiciară, de moarte sau incapacitate legală a vreunui mandatar, obştea convocată de judecătorul de ocol la sediul judecătoriei, în circumscripţiunea căreia este situat imobilul, va proceda, sub preşedinţia judelui, înlăuntrul termenului fixat de instanţa înaintea căreia se află judecata, la numirea sau completarea vacanţelor de mandatari.

Convocarea se va aduce la cunoştinţa obştei în modul arătat prin art. 75, No. 11, al. 2, 3, 4, 5, 6, 7, pr. civ., numai de către primar, care va întocmi singur procesul-verbal de constatare, fără a fi nevoie de portărel.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Numirea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenţi, calculată atât asupra numărului celor prezenţi, cât şi asupra părţilor lor în imobil sau în contractul de arândă.

La caz de nevenire a locuitorilor la ziua hotărâtă, sau dacă nu se pot întruni cele două majorităţi, judele de ocol va numi din oficiu şi dintre locuitorii obştei, mandatarul sau mandatarii necesari.

Toate cele petrecute înaintea judelui de ocol vor fi constatate de dânsul printr'o încheiere, care va avea puterea unui mandat autentic şi nu se va putea desfiinţa decât prin înscrierea în fals.

Judele de ocol e dator ca de îndată să înainteze la primăria situaţiunei imobilului o copie legalizată de pe această încheiere.

Mandatul celor însărcinaţi, fie de locuitori, fie de justiţie, este dobândit părţilor contractante sau acelor ce se găsesc în judecată cu obştea şi nu se poate revoca decât prin justiţie şi numai pentru vădită nepricepere sau rea credinţă.

Mandatarii obştei pot lucra şi în majoritate.

Orice viţiu al alegerei sau numirei mandatarilor obştei trebuie să fie propus în justiţie înaintea oricărei excepţiuni sau apărări, sub pedeapsa piarderei dreptului de a cere nulitatea vreunui act.

Art. 75. -

Vor fi citaţi:

1) Statul şi, în genere, administraţiile şi stabilimentele publice şi de interes public, în persoana capului administraţiei, la scaunul administraţiei sau stabilimentului;

2) Societăţile civile şi comerciale până la lichidarea lor de fapt, prin reprezentantul lor, la scaunul societăţei sau la sucursala;

3) Masa creditorilor unui faliment, prin sindic;

4) Pentru cei ce locuesc în hoteluri, citaţia se va înmâna în lipsa lor, hotelierului sau contabilului acelui hotel;

5) Cei ce se află în închisoare, vor fi citaţi la direcţia închisoarei:

6) Cei ce se află bolnavi în spital şi cărora nu li se cunoaşte altă locuinţă, prin economul spitalului;

7) Ostaşii din armata activă, precum şi cei din rezervă sau miliţii, când se află în concentrare, se vor cita la comandamentul superior cel mai apropiat;

8) Persoanele cari fac parte dintr'un corp de trupe cantonat în ţară străină sau mobilizat, sau din echipajul unui bastiment al flotei pus în armament de răsboiu, li se trimite citaţia la autoritatea învestită cu comandamentul;

9) Cei ce se află în ţară străină, fără domiciliu sau reşedinţă cunoscută, vor fi citaţi prin Monitorul Oficial şi prin procuratorul lor din ţară, dacă au unul cunoscut.

Cei cu domiciliul sau reşedinţa cunoscută în străinatate, se vor cita prin procuratorul lor din ţară, dacă au unul cunoscut, iar lor se va trimite o citaţie printr'o scrisore recomandată la adresa din străinătate; recepisa de predarea scrisorei va ţine loc de dovadă.

Dacă ei n'au procurator cunoscut în ţară, pe lângă citaţia trimisă lor prin scrisore recomandată, citaţia se va publica şi în Monitorul Oficial;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

10) Membrii corpului consular străin în ţară şi personalul lor dependent, precum şi membrii corpului diplomatic şi consular român din străinatate, se citează prin ministerul de externe;

11) Cetele de moşneni (obştea răzeşilor) şi locuitorii împroprietăriţi, dar neîmpărţiti, se vor chema printr'o citaţie colectivă, pe numele cetei, însoţită de o singură copie de pe cererea reclamantului.

Portărelul instanţei la care este procesul va anunţa prin scrisoare recomandată pe primarul comunei de origine de care ţine ceeta moşnenilor, ca să înştiinţeze pe moşneni sau locuitorii împroprietăriţi să se adune în localul primăriei după iesirea din biserică, într'o zi de Duminecă sau sărbătoare, ce va fixa el pentru sosire.

Portărelul va merge în persoană la localitate, fără a putea delega în locu-i pe vreun alt agent, şi după o bătaie în tobă de 15 minute, va da cetire, în faţa moşnenilor sau împroprietăriţilor aflaţi faţă, atât citaţiei cât şi copiei de pe reclamaţie. În urmă le va lipi pe uşa primăriei, lăsând o copie de pe dânsele în mâna primarului sau ajutorului.

De toată această operaţie portărelul, împreună cu primarul, va încheia proces-verbal. În caz de nevoire din partea primarului de a instrumenta, sau a moşnenilor de a veni la primărie sa asculte citaţia, portărelul va încheia singur proces-verbal, constatând citarea cetei şi nevoinţa primarului sau a cetei.

Acest proces-verbal, împreună cu recepisa de trimiterea scrisorii recomandate primarului, se va înainta instanţei respective, care o va alătura la dosarul cauzei.

În caz de nevoinţă din partea primarului de a instrumenta, portărelul va înainta copie de pe procesul-verbal şi parchetului pentru constatarea delictului de refuzz de serviciu.

Faptul primarului de a nu convoca pe locuitori potrivit invitaţiei portărelului, precum şi nevoirea de a fi faţă la încheierea procesului-verbal, se vor pedepsi potrivit art. 190 Codul penal.

Toate acestea fără împiedicarea pedepselor disciplinare şi despăgubirilor pentru portărelul din cauza căruia procedura nu a fost îndeplinită.

Predarea citaţiilor, în cazurile arătate în alin. 1, 2, 3, 5, 6, 7 şi 8 de mai sus, se va face în mâna funcţionarului însărcinat cu primirea actelor sau corespondenţei, care va da cuvenita dovadă.

Nevoinţa de a primi citaţia, se va constata de agentul judecătoresc printr'un proces-verbal încheiat faţă cu comisarul, sau primarul în comunele rurale, sau ajutoarele lor.

Art. 76. -

Rânduelile articolelor 74 şi 75 de mai sus sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate.

Art. 77. -

Dacă un act de procedură s'a declarat nul pentru fapta portărelului sau agentului, această va putea fi osândit, pe lângă cheltuelile procedurei anulate, şi la despăgubiri cuvenite părţei după împrejurări, prin chiar hotărîrea de amânare.

Art. 78. -

Termenul obişnuit al întâielor citaţii pentru cei domiciliaţi în România va fi de 30 de zile dela data predărei citaţiei.

În cazuri de urgenţă, prezidentul va putea, după împrejurări, încuviinţa ca citaţia să se facă în termen mai scurt.

În acest caz pârâtul va putea depune actele sale înainte de ziua înfăţişarei, sau chiar în ziua înfăţişarei, după împrejurări.

Pentru cei ce se află afară din România, termenul va fi de 40 zile dela data publicaţiei citaţiei în Monitorul Oficial, sau dela data predărei citaţiei prucuratorului cunoscut.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 79. -

Când citaţia, făcută unei părţi domiciliate afară din România, va fi dată părţei în România, citaţia se va face cu termenele ordinare, având drept prezidentul a le prelungi, de va găsi de cuviinţă.

CAPITOLUL III Atribuţiunile ministerului public

Art. 80. -

Ministerul public de pe lângă instanţele judecătoreşti are în atribuţiile sale:

a) A îndeplini sarcinele de parte principală în pricinile penale înaintea instanţelor de fond;

b) A sta, în calitate de parte principală, în pricinile în care i se pune îndatorirea această prin lege;

c) A sluji de organ al legei şi al guvernului în cazurile în care legea îi dă această calitate.

Art. 81. -

Ministerul public va lua concluziuni ca parte alăturată înaintea deosebitelor instanţe, fie în şedinţă publică, fie în camera de chibzuire, ori de câte ori sunt interesaţi în cauza nevârstnici, interzişi sau cei puşi sub consiliu judiciar.

Art. 82. -

Desfiinţat¹).

¹) Art. 23 Regul. Tribunal. din 30 Maiu 1900 stabileşte că ordinea proceselor se va afişa în ajunul fiecărei zile de şedinţă.

Art. 83. -

În cazurile în care judecata face o cercetare la faţa locului, sau un judecător însărcinat de tribunal sau Curte face un inventariu sau un act în care prezenţa procurorului este ordonată, lucrarea se va face fără chemarea sau încunoştiinţarea acestuia, afară de cazul în care singur ar lua iniţiativa.

Art. 84. -

Ministerul public pastrează toate celelalte drepturi şi îndatoriri ce nu s'au modificat prin legea de faţă.

Art. 85. -

În cazul în care procurorul are rolul de parte alăturată şi nu este faţă, va putea fi înlocuit printr'un judecător sau printr'un advocat din sală, după chemarea ce-i va face prezidentul.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

CAPITOLUL IV Şedinţele şi poliţia lor

Art. 86.

Şedinţele vor fi publice, afară de cazurile când legea ordonă altfel, sau când discuţia publică poate aduce vătămare liniştei publice sau prigonitoarelor părţi.

Art. 87. -

Poliţia şedinţelor este încredinţată prezidentului.

Art. 88. -

Acei care asistă la şedinţe vor fi cu capul descoperit şi vor sta cu respect.

Procurorii şi advocaţii¹) vor putea ţine toca pe cap când nu vor lua concluziuni sau când nu vor vorbi.

¹) Obligaţiunea de a purta roba şi toca în şedinţe a fost înlăturată, în ceeace priveşte pe advocaţi, prin legea din 3 Decemvrie 1909.

Art. 89. -

Tot ce va ordona prezidentul în privinţa ordinei va fi executat îndată şi întocmai.

Aceiaşi dispoziţie se va observa în locurile unde sau judecătorul, sau ministerul public, îndeplinesc funcţiile ce le sunt date.

Art. 90. -

Dacă una sau mai multe persoane oricare ar fi, turbură liniştea şi fac dezordine în orice chip, prezidentul este în drept a le face cuvenitele observaţii.

Dacă neliniştea continuă, prezidentul va putea da afară din sala şedinţelor pe turburători. În caz de împotrivire din parte-le, ei vor fi arestaţi şi duşi îndată la casa de popreală pentru 24 ore, unde vor fi primiţi după arătarea ordinului prezidentului. În procesul-verbal al şedinţei se va face vorbire de ordinul de arestare.

CAPITOLUL V Chemarea şi judecata pricinilor

Art. 91. -

(Mod. Lg. 28 Iul. 1921). Înaintea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi înaintea Curţilor de Apel, la începutul fiecărei şedinţe se face mai întâi strigarea tuturor pricinilor puse la ordinea zilei. Se vor amâna toate cauzele în care este loc la aplicarea art. 151 din acest cod, sau acele a căror amânare se cere prin bună înţelegere.

Se vor suspenda pricinile în care una din părţi a încetat din vieaţă sau în care părţile chemate nu răspund. În urmă se va începe judecata pricinilor declarate urgente, apoi se vor judeca celelalte pricini după ordinea intrărei lor, dându-se precădere celor rămase în diverginţă.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

La tribunalele de judeţe nu se face apelul nominal prealabil, ci la începutul şedinţei se pronunţă amânarea proceselor cerute de comun acord. La Curţi şi tribunale procesele în care procedura, după arătarea grefei, nu este îndeplinită, nu se vor mai trece pe listă de audienţă; ele se vor amâna din oficiu, în camera de consiliu de către un magistrat, care va putea da termenul în cunoştinţă părţilor prezente.

Art. 92. -

La începutul fiecărei săptămâni se vor publica în sala şedinţelor pricinile care au să se juzece după rândul lor în cursul acestei săptămâni²).

²) Art. 23 Regul. Trib. din 30 Maiu 1900 stabileşte că ordinea se va afişa în ajunul fiecărei zile de şedinţă.

Art. 93. -

Când numai una din părţi lipseşte, cauza se va judeca în lipsă, afară numai dacă partea care răspunde nu va voi însăşi a o amâna pentru alta zi, sau a rămânea cea din urmă la rând.

Prigonitoarele părţi pot cere amânarea sau schimbarea rândului, fără însă a putea înlătura dreptul de înfăţişare al împricinaţilor sorociţi înainte.

Orice pricină, care a fost amânată de trei ori de bunăvoie, nu se va mai pune în stare de judecată, decât după plata unei noui taxe de introducere în acea instanţă.

Art. 94. -

Părţile se vor înfăţişa în persoană, sau prin mandatari cu procuri în regulă legalizate, asistaţi de advocati, sau prin advocaţi declaraţi de şedinţă ori având procuri legalizate.

Retragerea procurei mandatarului nu se poate opune părţei protivnice decât de la data încunoştiinţărei prin portărei a retragerei procurei.

Art. 95. -

Prezidentul va da cuvântul mai întâi părţei reclamante.

Fiecare parte va avea dreptul de a vorbi de două ori, pârâtul având cel din urmă cuvântul. Prezidentul, la caz de trebuinţă, poate acorda cuvântul şi de mai multe ori.

Tribunalul va căuta, ca prin întrebări puse părţilor, sĂ desluşească punctele nelămurite ale pricinei.

Va putea cere orice lămuriri pentru dezlegarea chestiunilor ce sunt a se ridica din oficiu.

Va putea asemenea ordona din oficiu, în marginile rânduelilor legei pentru dovezi, toate măsurile care pot să-l lumineze.

Art. 96. -

În pricini complicate prezidentul va putea însărcina pe unul din judecători sa facă o dare de seamă asupra împrejurărilor pricinei, fără a arăta a sa părere.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Această dare de seamă se va ceti în şedinţă publică, înaintea începutului desbaterilor.

Art. 97. -

Actele depuse de părţi sau comunicate în instanţă rămân dobândite cauzei şi nu se mai pot retrage fără consimţimântul părţilor protivnice.

Actele depuse în original nu se vor putea lua înapoi de partea care le-a depus decât după ce se va lăsa copii legalizate de grefa instanţei la care s'a făcut depunerea.

Art. 98. -

Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea desbaterilor, să dea şi concluziuni scrise.

Art. 99. -

În toate pricinele de despărţenie şedinţa va fi secretă. Asemenea în toate celelalte pricini dintre soţi, dintre rudele de sus şi de jos, se va putea ordona şedinţă secretă, după cererea uneia din părţi, sau a procurorului, sau din oficiu de tribunale.

Hotărîrea se va pronunţa totdeauna în şedinţă publică.

Art. 100. -

În şedinţele secrete fiecare parte va putea fi însoţită, pe lângă advocaţi, de trei rude sau amici.

Art. 101. -

În toate cazurile advocaţii sau părţile, dacă nu au fost îndatoraţi a da concluziuni scrise, vor putea fi îndatoraţi a da grefierului o scurtare, iscălită de dânşii, de concluziunile lor motivate.

Grefierul va iscăli aceste prescurtări.

Art. 102. -

Când o pricina se va socoti destul de luminată, tribunalul va declara desbaterile închise.

Art. 103. -

Cercetarea pricinei fiind ispravită, judecătorii vor pronunţa hotărârea lor sau îndată în şedinţa, sau după ce vor trece în camera de chibzuire.

Dacă pronunţarea hotărârei se va amâna pentru o altă zi, se va arăta cauza acestei amânari.

Art. 104. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Când, pentru deslegarea unei cereri, este nevoie de mijlocirea judecăţei, fără însă să se urmărească stabilirea unui drept protivnic faţă cu părţile, potrivit alin. 1 de sub art. 66 din acest cod, hotărârea se va dă în camera de chibzuire, după cererile şi scrisurile părţilor interesate.

Părţile vor fi citate când legea cere asemenea citări. Judecătorul însă le va putea chema în camera de chibzuire de câte ori va crede de cuviinţă, pentru cuvenitele lămuriri.

Hotărârea se dă fără drept de opoziţie, însă cu drept de apel şi de recurs.

Termenele de apel şi de recurs vor fi de câte 15 zile dela comunicarea hotărârilor.

Apelul şi recursul se vor judeca de urgenţă tot în camera de chibzuire. Aceste hotărâri, cât timp nu vor fi anulate vor fi opozabile numai părţilor interesate care au luat parte la dânsele şi sunt executorii prin ele însăşi.

Art. 105. -

Oricând se va depune acte la grefă, grefa va da imediat dovada de primirea lor, pe care o va lua inapoi deodată cu întoarcerea actelor.

CAPITOLUL VI Excepţiunile ce se propun
înaintea cercetărei fondului

Art. 106. -

Desfiinţat¹).

Art. 107. -

Desfiinţat¹).

¹) Aceste două articole 106 şi 107 din vechiul cod de procedură, se refereau la "cantio judicatum" ce se cerea străinilor reclamanţi nedomiciliaţi în ţară, cauţiune care azi este desfiinţată.

Art. 108. -

Partea care este chemată în judecată înaintea altui tribunal decât acela care trebuie să ajuzece pricina, va putea cere trimiterea sa înaintea judecătorilor competenţi.

Acesta cerere o va face înaintea apărărei asupra fondului.

În competenţa jurisdicţiei civile pentru cauze comerciale, precum şi a jurisdicţiei comerciale pentru cauze civile, se acoperă, dacă nu s'a propus la întâia instanţă înaintea oricărei apărări asupra fondului.

Partea care propune incompetinţa va fi datoare să declare care este instanţa competinte a judeca pricina.

În caz când judecata se declară competinte, va trece la cercetarea pricinei, cel nemulţumit rămânând în drept a face apel după săvârşirea ei.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În caz când instanţa se va declara incompetinte, ea este datoare sa trimeată pricina înaintea instanţei pe care o va judeca competinte.

Instanţa de trimetere va judeca pricina fără vreo altă cerere introductivă şi fără altă plată de taxe, decât aceea acea a citaţiilor.

Instanţa de trimitere nu va fi învestită cu judecata decât după ce hotărârea care a încuviinţat trimiterea va fi rămasă definitivă prin judecata în apel, prin neapelare, sau prin renunţare la dreptul de apel.

Art. 109. -

Incompetenţa de ordine publică a instanţei se va putea ridica chiar înaintea Curţei de Casaţie, în orice stare a pricinei şi chiar din oficiu.

Art. 110. -

Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte, înaintea mai multor instanţe (Litispendenţa).

În asemenea caz, partea în drept va putea cere trimiterea pricinei la instanţa care a fost mai întâiu investită cu cererea de judecată.

Părţile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleaşi instanţe, sau instanţe diferite de acelaşi grad, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între dânsele o strânsă legatură (Conexitatea).

Art. 111. -

Orice cauză de nulitate în privinţa actelor de prucedură privitoare la cererile de legarea instanţei prin acţiuni, opoziţii, contestaţii, apel, recurs în casaţie şi cereri de revizuire, este stinsă, dacă nu se propune înaintea oricărei apărări asupra fondului.

Art. 111 bis. -

Toate apărările enumerate în articolele de mai sus se vor propune, sub pedeapsă de a nu mai putea fi ţinute în seamă, în ordinea următoare:

a) Nulitatea actelor de procedură;

b) Incompetenţa;

c) Litispendenţa;

d) Conexitatea.

Chemarea în garanţie

Art. 112. -

Dacă o parte chemata în judecata voeşte a chema, la rândul său, pe altcineva ca garant, judecata va cerceta temeinicia chemărei în garanţie şi, dacă o va găsi fondată, o va declara admisibilă, dând părţilor un termen spre a chema şi pe aceia la judecată.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În curgerea acestui termen se va suspenda orice lucrare asupra cererei originale.

Chemarea în garanţie va cuprinde tot ce se cere pentru acţiune, şi cel ce face această chemare va trebui sa îndeplinească dispoziţiile art. 70 şi următoarele ale acestui cod.

Chematul în garanţie va trebui sa îndeplinească şi dânsul dispoziţiile art. 72 din acest cod.

Art. 113. -

Cererea originală şi cererea asupra garanţiilor se vor judeca printr'una şi aceeaşi hotărâre.

Art. 114. -

Cu toate acestea se va putea judeca mai întâi cererea principală rămânând a se judeca mai în urmă cererea contra garanţilor:

a) Dacă cererea în garanţie s'a făcut după apărarea asupra fondului;

b) Dacă cererea principală este în stare de a se judeca şi cererea de garanţie este de natură a nu putea fi judecată în grabă;

c) Judecata va putea, chiar după declararea admisibilităţei chemărei în garanţie şi întrunirea ei cu cererea principală, să încuviinţeze desfacerea, rămânând a se judeca chemarea în garanţie în urmă.

CAPITOLUL VII Despre sentinţe

Art. 115. -

După chibzuire, prezidentul va aduna părerile fiecărui judecător, începand dela cel din urmă numit.

În pricinile pentru care s'a făcut vreo dare de seamă, judecătorul care a făcut-o îşi va da cel dintâiu părerea.

Prezidentul îşi va dă cel din urmă părerea.

Art. 116. -

Dacă părerile se împart, pricina se va judeca din nou în aceeaşi zi sau în alta. Părerile împărţite se vor trece motivate în procesul-verbal al şedinţei.

Art. 117. -

Dacă la noua înfăţişare nu vor fi mai mult decât două păreri, judecătorii în număr mai mic, sunt datori să se unească cu una din părerile judecătorilor în număr mai mare.

Dacă însă părerile vor fi împărţite pe jumătate, se chiamă un alt judecător sau supleant spre hotărârea chestiunei; în lipsa de judecător sau supleant se chiamă un advocat din cei prezenţi.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În acest caz părţile vor pleda din nou chestiunea asupra căreia s'a ivit divergenţă.

Judecătorii vor putea reveni asupra părerilor lor de mai înainte.

După judecarea punctelor rămase în divergenţă, completul care a judecat înainte de ivirea divergentei, va putea continua cu cercetarea pricinei.

Art. 118. -

Îndată ce majoritatea s'a format, se va încheia un proces-verbal cuprinzând dispozitivul hotărârei.

Acest proces-verbal, iscălit de judecători şi grefier, se va ceti îndată de prezident părţilor în şedinţă publică.

Dacă motivele hotărârei nu s'au redactat o dată cu dispozitivul, ele se vor alcătui în termen de cel mult 15 zile dela pronunţarea hotărârei, sub pedeapsă disciplinară pentru judecătorii care au pricinuit întârzierea.

Minoritatea va fi datoare, sub aceiaşi pedeapsă, a-şi da părerea motivată în josul hotărârei, tot în acelaşi timp când majoritatea îşi dă hotărârea sa.

Art. 119. -

O dată ce hotărârea s'a iscalit şi s'a pronunţat în public, ea îşi are toată puterea legiuită, şi nici un judecător nu îşi mai poate retrage iscălitura. Reformarea, revizuirea sau casarea ei nu se va putea face decât în cazurile şi modurile prescrise de lege.

Art. 120. -

Părerea şi concluziile procurorului, sau oral, sau în scris de se vor fi făcut, se vor cuprinde în textul procesului-verbal.

Art. 121. -

Grefierul va îngriji ca hotărârile redactate şi iscălite să se treacă într'un registru special, unde iarăşi se vor iscăli de judecători.

Art. 122. -

Nimic pe margini, printre linii, prin adăugiri, prin scurtări sau cifre, nu se poate scri într'o hotărâre judecătorească, sub pedeapsă de a nu se ţine seamă, şi fără împiedicarea altor urmări penale şi civile.

Art. 123. -

Fiecare hotărâre va cuprinde, sub pedeapsă disciplinară pentru el ce se va fi abătut:

1) Numele, pronumele, domiciliul ori reşedinţa părţilor; calitatea în care se judecă; numele, pronumele advocaţilor;

2) Obiectul cererei şi apărările părţilor în scurt;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

3) Cuprinsul pe scurt al actelor ce părţile au înfăţişat spre a-şi susţine fiecare cererea sau propunerile;

4) Arătarea că ministerul public şi-a dat concluziile, dacă el s'a pronunţat;

5) Punctele de fapt şi de drept;

6) Motivele;

7) Dispozitivul, adică aceea ce judecata hotărăşte în virtutea legilor.

Art. 124. -

Hotărârea mai cuprinde mărturisirile şi declaraţiile ce au putut face părţile la înfăţişare.

Aceste mărturisiri sau declaraţii nu vor putea fi opuse celui ce le-ar fi făcut decât dacă vor fi semnate de dânsul sau împuternicitul său la aceasta, în procesul-verbal al şedinţei.

În caz când cel ce a făcut mărturisirea sau declaraţia nu va voi sau nu va putea sa le iscălească, judecătorul va face arătare de acest fapt tot în acelaşi proces-verbal.

Art. 125. -

Fiecare hotărâre va mai arăta termenul apelului, al opoziţiei, al revizuirei sau al recursului în casaţie.

Art. 126. -

În cazurile în care judecătorii pot da termene pentru executarea hotărârilor lor, ei vor face aceasta prin chiar hotărârea care va deslega pricina, arătând şi motivele pentru care s'a încuviinţat termenul.

Art. 127. -

Desfiinţat.

Art. 128. -

Datornicul nu va putea obţine termen, nici va putea să se bucure de termenul ce i s'ar fi dat: dacă bunurile lui se vând după cererea altui creditor; dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate de obşte cunoscută, sau de contumacie; sau dacă prin fapta sa a micşorat siguranţele ce prin contract dăduse creditorului său, sau dacă nu a dat şi garanţiile promise.

Art. 129. -

Execuţia provizorie va putea fi încuviinţata cu sau fără cuaţie, după împrejurări, în cazurile următoare:

1) Pentru punerea sau ridicarea peceţilor sau facerea inventariului;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

2) Pentru reparaţii grabnice;

3) Pentru desfiinţarea contractului de închiriere sau arândare, cu sau fără termen;

4) Pentru sechestrări şi paza lucrurilor;

5) Pentru dare de cauţii;

6) Pentru numirea de tutori, curatori şi alţi administratori, şi pentru darea socotelilor;

7) Pentru pensiile sau ajutorele alimentare;

8) Când va fi un pericol vădit în întârziere.

Execuţia provizorie poate fi încuviinţată chiar când se dă termen de îngăduire.

În acest caz executarea nu se poate face înainte de sfârşitul termenului.

Art. 130. -

Dacă executarea provizorie nu s'a încuviinţat prin hotărârea judecătorilor dela întâia instanţă, ea nu se va putea pronunţa decât de către judecătorii în apel.

Art. 131. -

Execuţia provizorie nu poate fi încuviinţata pentru cheltueli de judecată.

Art. 132. -

Procurorii vor cere să li se înfăţişeze în toate lunile originalul hotărârilor, şi vor verifica de s'au îndeplinit dispoziţiunile prescrise de legi.

În caz de abatere, ei vor încheia proces-verbal şi vor raporta.

Art. 133. -

Grefierii nu vor putea da părţilor copie de pe o hotărâre judecătorească, decât după ce ea se va fi iscălit de judecători, sub pedeapsă de-a fi urmăriţi ca falsificatori.

Art. 134. -

Oricine va avea dreptul a scoate prin grefier, cu a sa cheltuială, copie de pe hotărâri iscălite de judecători, afară numai de hotărârile care s'au dat după desbateri şi şedinţă secretă.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Copii de pe aceste din urmă nu se vor da decât părţilor sau celor ce le reprezintă.

Alţii le pot căpăta numai cu încuviinţarea prezidentului.

Art. 135. -

Expediţiile hotărârilor ce au a se aduce la îndeplinire, vor purta formula executorie, în chipul următor:

" Noi, (numele Regelui), cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, la toţi de faţă şi viitori sănătate!"

(Aci urmează textul hotărârei).

" Dăm putere şi poruncim agenţilor administrativi să execute această (deciziune sau sentinţă); procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire. Spre credinţă, prezenta sentinţă sau deciziune s'a iscălit de...." (urmează subscrierea judecătorilor şi a grefierului).

Art. 136. -

Aceste copii, care vor purta formula executorie, se vor da numai părţilor cari au câştigat, sau reprezentanţilor lor.

Grefierul va însemna atât pe această copie, cât şi în originalul hotărârei, persoana căreia s'a dat titlul executoriu.

Art. 137. -

După ce hotărârea dată în lipsă sau faţă cu părţile, va fi redactată, ea se va putea trimite în copie fiecărei părţi. Această copie se va lăsa la persoană, sau la domiciliul ori reşedinţă, şi agentul judecătoresc va procede potrivit art. 74 sau 75 din acest cod.

CAPITOLUL VIII Despre despăgubiri şi cheltueli

Art. 138. -

Orice hotărâre judecătorească, care va condamna la despăgubiri, va arăta şi cifra la care ele se urcă, sau după actele produse, sau după o cercetare a acestor cifre.

Art. 139. -

Orice hotărâre care va condamna la restituire de fructe, va dispune ca ea sa se facă în natură pentru anul din urmă şi în bani pentru anii de mai înainte, după preţuirea ce se va face.

Dacă restituirea în natură pentru cel din urmă an este cu neputinţă, ea se va face ca pentru anii de mai înainte.

Art. 140. -

Partea care pierde se va condamna la cheltuelile ce se vor fi pricinuit părţei câştigătoare din cauza judecăţei, fără ca aceasta să împiedice acordarea despăgubirilor cuvenite. Cheltuelile şi despăgubirile nu se vor da decât după cerere.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 141. -

Dacă sunt mai multe părţi condamnate, cheltuelile se vor împărţi între ele pe capete, sau după interesul ce fiecare din ele are în pricină.

Art. 142. -

Dacă mai multe părţi vor fi condamnate pentru cauză de violenţă, vicleşug, sau de obligaţie solidară, cheltuelile vor fi pronunţate asupra lor solidariceşte.

Art. 143. -

Condamnatul va putea fi scutit de cheltuelile personale ale împricinaţilor, în tot sau în parte, când pricina este între soţi, între rude de sus, fraţi, surori sau aliaţi în acelaş grad.

Art. 144. -

Judecătorii pot compensa cheltuelile în tot sau în parte, dacă părţile sunt osândite respectiv asupra unor puncte.

Art. 145. -

Tutorii, curatorii, moştenitorii sub beneficiu de inventar, sau alţi administratori, care într'o pricină au vătămat, prin vina lor, interesele administraţiunei lor, vor putea fi osândiţi personal la cheltueli şi chiar la despăgubiri, de se cuvine.

Grefiierii tribunalului şi portăreii pot să fie chiar din oficiu condamnaţi de judecata învestită cu cercetarea pricinei, a plăti cheltuelile la care au dat loc, printr'o greşeală vădită.

Art. 146. -

Cheltuelile de judecată vor cuprinde:

1) Taxele de judecăţi;

2) Cheltuelile făcute cu martori, experţi, agenţi sau cercetări la faţa locului;

3) Cheltuelile de drum şi de locuinţă, când partea ce a câştigat a călătorit numai în vederea procesului;

4) O plată a advocaţilor după chibzuiala judecăţei, se va ţine seamă părţei câştigătoare.

Art. 147. -

Lista amănunţită a cheltuelilor de judecată se va putea da judecăţei de fiecare parte cu alte acte probatoare, îndată după pledarea pricinei.

Fiecare va avea dreptul a discuta lista prezentată de partea protivnică.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Cifra cheltuelilor de judecată şi a plăţei de advocat va fi motivată în cuprinsul hotărârei.

CAPITOLUL IX Hotărârile date în lipsă şi oposiţia

Art. 148. -

Se dă hotărâre în lipsă contra acelei părţi care, la ziua însemnată pentru înfăţişare n'a răspuns la strigarea pricinei sale.

Art. 149. -

Dacă reclamantul nu răspunde la strigarea pricinei sale, hotărârea dată în lipsa sa apără pe toti pârâţii, chiar dacă s'ar înfăţişa numai unii din ei.

Art. 150. -

Când pârâtul nu vine la ziua înfăţişărei, hotărârea data în lipsă va încuviinţa cererile reclamantului, dacă judecata le va găsi bine întemeiate.

Art. 151. -

Dacă din doi sau mai mulţi reclamanţi sau pârâţi lipseşte unul, iar ceilalţi se înfăţişează, nu se va da hotărâre, ci părţile se vor cita de al duilea, arătându-se în citaţie că s'au îndeplinit dispoziţiile acestui articol.

La a doua înfăţişare se va da o singură hotărâre, fără drept de opoziţie.

Când stă în judecată o persoană morală, un stabiliment public sau de utilitate publica, o ceată de moşneni sau locuitori împroprietăriţi şi neîmpărţiţi, lipsa unuia sau mai multora dintre cei care formeaza persoana juridică, sau care sunt însărcinaţi cu reprezentarea stabilimentului, precum şi lipsa unuia sau mai multora dintre moşneni, locuitori împroprietăriţi şi neîmpărţiţi, nu dă loc la aplicarea dispoziţiilor de mai sus.

Art. 152. -

Nu se va da hotărâre în lipsă dacă citaţia este nulă, sau dacă cuprinde un termen mai scurt decât cel însemnat de lege.

Art. 153. -

Desfiinţat.

Art. 154. -

Partea condamnată în lipsă are dreptul a face opoziţie în termen de opt zile libere dela primirea hotărârei în persoană sau la domiciliu.

Cererea de opoziţie va fi semnată de parte sau de un împuternicit al său cu procura legalizată, şi va cuprinde temeiurile pentru care se cere schimbarea hotărârei date în lipsă.

Art. 155. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În timpul termenului de opoziţie şi apel, precum şi în timpul judecăţei opoziţiei şi apelului, hotărârea dată nu se poate executa, afară numai dacă e pronunţată cu execuţie provizorie.

Art. 156. -

Desfiinţat.

Art. 157. -

În judecata opoziţiei, procedura se va reîncepe din punctul în care se află când a lipsit oponentul.

Judecătorii vor putea să lase sau să schimbe hotărârea dată în lipsă în tot sau în parte.

Art. 158. -

Nu se mai poate primi opoziţie dela aceiaşi parte asupra unei hotărâri care va fi respins întâia opoziţie făcuta de dânsa.

CAPITOLUL X Procedurile pregatitoare şi probatoare în general

Art. 159. -

În toate pricinile în care fondul procesului nu se poate judeca îndată, judecătorii pot să încuviinţeze, într'un mod pregătitor şi probator, verificarea scripturilor, cercetări prin martori, mergeri la faţa loculul, experţize, interogatorul părţilor şi orice alte măsuri, dacă toate acestea sunt folositoare pentru descoperirea adevărului.

Art. 160. -

Judecătorii nu sunt legaţi prin aceste încuviinţări pregătitoare sau urmările lor.

Judecătorii sunt însă legaţi de acele încuviinţări premergătoare care, fără a hotărî în totul pricina, prepară deslegarea ei.

Art. 161. -

Măsura pregătitoare se va hotărî prin încheieri luate de judecată după majoritatea voturilor, ca şi hotărârile judecătoreşti.

I. Verificarea scripturilor

Art. 162. -

Verificarea de scripturi se face când un act înfăţişat şi folositor pentru hotărârea pricinei se va afla în una din împrejurările următoare:

1) Dacă una din părţi pretinde ca actul este falş;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

2) Dacă, fiind vorba de un act, atribuit uneia din părţi, autorului său, sau unui al treilea, partea căreia se opune actul declară ca nu cunoaşte scrierea sau iscălitura.

Art. 163. -

În cazurile sus arătate, judecătorii vor ordona părţilor ca să se înfăţişeze în persoană şi sa arate titlurile şi mijloacele prin care susţin adevărul sau falsul actului, precum şi să aducă scripturile ce vor servi la comparaţie.

Nu se vor scuti de înfăţişare în persoană decât părţile care, din cauza unei împiedicări binecuvântate, vor fi în neputinţă ca sa vină la şedinţă.

Aceştia se vor putea înfăţişa printr'un procurator, având o procură specială pentru aceasta.

Art. 164. -

La ziua însemnată, prezidentul va întreba pe partea care a produs actul dacă înţelege a se sluji de dânsul.

Art. 165. -

Dacă acea parte lipseşte sau nu voeşte a răspunde, sau declară ca nu voeşte a se sluji de act, acel act se va scoate din proces.

Art. 166. -

Dacă partea declară ca voeşte a se sluji de act, prezidentul va întreba pe cealalta parte dacă stărueşte în declaraţia că actul este fals, că nu-l recunoaşte, sau că-i tăgădueşte scrierea ori iscălitura.

Art. 167. -

Dacă această parte lipseşte, nu voeşte a răspunde, sau nu stărueşte în întâia sa declaraţie, se va primi actul; iar scrierea şi iscălitura se vor considera ca recunoscute.

Art. 168. -

Dacă partea stărueşte în declaraţia sa, prezidentul îi va cere să arate mijloacele şi temeiurile pe care îşi sprijină declaraţia sa.

Dacă actul este defăimat ca fals, partea va fi întrebată de a se explica:

a) ca de ce fel de fals actul este defăimat;

b) dacă persoanele care ţin actul sunt autorii sau complicii acelui fals.

Art. 169. -

În cazul articolelor de mai sus, actul produs se va depune îndată pe masa judecăţei. El se va încredinţa grefierului, după ce i se va constata starea sa materială, ştergerile, adaogirile sau dresăturile ce va fi având, şi după ce va iscăli atât de prezident cât şi de părţi. Dacă părţile nu vor sau nu pot iscăli, se va face vorbire despre aceasta chiar pe act.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 170. -

Dacă partea care defimă actul ca fals pretinde ca acela care l-a produs este chiar autorul sau complicele falsului, sau dacă ea arată o altă persoană în viaţă ca fiind autorul sau complicele falsului, chestiunea se va putea suspenda în instanţă civilă spre a se judeca pe cale penală.

În caz de suspendare, se va trimite judecătorului competinte actul defăimat de fals, împreună cu procesul-verbal şi alte lucrări ce s'a făcut cu acest prilej.

Art. 171. -

Dacă nu este loc la judecată penală, judecătorii vor procede la comparaţia scripturilor şi vor hotărî asupra primirei sau respingerei actului, după ce vor asculta apărările părţilor.

Art. 172. -

Dacă însă una din părţi o va cere, toate actele produse se vor depune la grefă.

Actele de comparaţie se vor iscăli de prezident şi de către părţi, iar înfăţişarea următoare se va da în cunoştinţa părţilor.

Până în ziua fixată a şedinţei fiecare parte va fi în drept a lua cunoştinţă de actele şi mijloacele celeilalte.

Art. 173. -

Judecătorii vor putea de asemenea amâna cercetarea pricinei:

1) Dacă vor găsi că titlurile, mijloacele şi actele arătate de părţi nu sunt îndestulatoare pentru judecată;

2) Dacă găsesc de cuviinţă a se face experţiza asupra actului defăimat, numind de îndată experţi;

3) Dacă părţile vor propune dovada cu martori ale unor fapte pe care judecata le-ar găsi hotarâtoare în privinţa adevărului sau falsului actului.

Art. 174. -

Prin aceiaşi încheiere se vor hotărî, în cazul prevăzut mai sus sub alin. 2), ziua şi ora la care va depune juramânt înaintea prezidentului, expertul sau experţii numiţi.

Art. 175. -

Când părţile se învoesc, judecătorii vor primi ca acte de comparaţie numai scripturile aratate de părţi.

Art. 176. -

Dacă părţile nu se învoesc, judecătorii vor primi ca acte de comparaţie numai pe cele următoare:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

a) Actele autentice;

b) Scripturile private recunoscute de părţi;

c) Partea din act care nu este desfăimată sau tăgăduită, când numai o parte s'a desfăimat sau s'a tăgăduit.

Art. 177. -

În caz de lipsă sau de neajungere a actelor de comparaţie, partea căreea se atribue scrierea sau iscălitura va putea fi îndatorat de către prezident să se scrie înaintea sa sau sub dictarea sa.

Nevoinţa de a scrie, va putea, după cazuri, să tragă cu sine recunoaşterea actului defăimat.

Art. 178. -

Desfiinţat.

Art. 179. -

Desfiinţat.

Art. 180. -

Desfiinţat.

Art. 181. -

Când din toată această instrucţiune se vor ivi indicii asupra autorului sau complicelui falsului, şi dacă aceştia sunt în viaţă, procedura în civil se va suspenda, şi chestiunea se va înainta împreună cu actele privitoare, la instanţa competinte.

Art. 182. -

După ce instrucţia civilă se va termina şi nu va fi trebuinţa ca chestiunea sa se trimită la penal, judecătorii vor hotărî asupra adevărului sau falsului actului, asupra primirei sau respingerei sale asupra desfiinţărei sau reformărei actului desfăimat.

Se va hotărî şi înapoierea tuturor actelor depuse la grefă.

Art. 183. -

Hotărârea însă asupra desfiinţărei sau reformărei actului defăimat nu se va executa, decât când a dobândit puterea lucrului judecat, prin respingerea recursului în casaţie sau nefacerea lui în termen.

Art. 184. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Ministerul public îşi va da concluziile în toate cazurile când actul produs va fi defăimat de fals.

II. Cercetarea prin martori

Art. 185. -

În încheierea prin care se încuviinţează a se face cercetare cu martori, în cazurile când legea nu se opune la asemenea cercetare, se vor determina faptele care trebuesc astfel probate.

Art. 186. -

Când din dezbateri se va ivi necesitatea de a se face vre-o dovadă cu martori, propunătorii vor trebui sa depună la grefa, până în termen de cinci zile dela admiterea acestei probe, lista coprinzătoare de numele, pronumele, profesiunea şi locuinţa martorilor ce fiecare parte va voi a se asculta, justificând şi plata taxelor de citaţii, sub pedeapsă, în caz de neurmare, să nu se mai poată folosi de această probă.

Fie care parte va putea sa se împotrivească la ascultarea unui martor, care nu e înscris în acea listă, sau nu e arătat lămurit.

Art. 187. -

Martorii, după cererea părţei care i-a propus, se pot înfăţişa de bunăvoie la judecată, sau se vor cita într'o zi fixă, fără a li se comunica copie despre ceeace au a mărturisi.

Art. 188. -

Martorul citat, care nu vine înaintea, judecăţei, se va osindi la o amenda care nu va fi mai mare de una suta lei şi se va cita din nou.

Art. 189. -

Dacă şi după această citare tot nu vine, se va osindi la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei şi se va putea dă în contra lui un mandat de aducere.

Art. 190. -

Dacă martorul se justifica pentru ce n'a putut veni, se va putea scuti de amenda pronunţata în contra'i.

Art. 191. -

Nu vor putea fi ascultaţi ca martori:

Rudele de sus şi de jos ale uneia din părţi;

Fraţii şi surorile;

Unchii şi nepotii;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Afinii (cuscrii) în acelaşi grad;

Soţul chiar despărţit;

Persoanele declarate de lege incapabile de a mărturisi.

Art. 192. -

Cu toate acestea, părţile vor putea face ca sa se asculte rudele şi afinii mentionaţi în articolul de mai sus afară de rudele de jos, în chestii de Stat civil şi de despărţenie.

Art. 193. -

Orice alte persoane sunt primite ca martori, rămânând numai ca părţile să arate, şi judecătorii sa preţuiască, deosebitele împrejurări care pot face ca mărturia lor sa fie înlăturată sau primită.

Art. 194. -

În ziua însemnată pentru înfăţişarea martorilor, ei vor fi introduşi în sala şedinţelor pe rând şi deosebiţi, începând dela martorii propuşi de reclamant, dacă vor fi asemenea martori.

Art. 195. -

Fiecare martor va fi mai întâi întrebat de prezident a declara:

Numele şi pronumele, profesia şi domiciliul;

Dacă este rudă sau afin cu una din părţi şi în ce grad;

Dacă se află în serviciul său;

Dacă se află în orice alte legături cu una din părţi.

Art. 196. -

Mai înainte de a-şi face mărturia, va face un jurământ precum urmează:

Va pune mâna pe cruce, prezidentul va zice şi martorul va spune după dânsul următoarele:

" Me leg pe cinste şi în cuget curat; jur înaintea lui Dumnezeu care ştie toate, ca voiu mărturisi adevărul, nimic alt decât adevărul, fără ură sau părtinire pentru ver-una din părţi".

După ce martorul va jura, prezidentul îi va zice aceste cuvinte:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

" Dumnezeu, care ştie toate, martor de jurământul ce ai făcut, să te pedepsescă dacă vei spune neadevăr. Asemenea vei şti că legea pedepseşte pe cel ce este martor minciunos".

Dacă martorul este de o altă religie, judecata va schimba jurământul potrivit religiunei martorului.

Art. 197. -

Copiii mai mici de 16 ani împliniţi vor putea fi ascultaţi fără a jura. i,n.daco

Art. 198. -

Martorul va mărturisi fără să aibă voie de a citi mărturia ce are de făcut înaintea judecăţei.

Art. 199. -

Părţile, judecătorul, precum şi procurorul, vor putea adresa martorului orice chestiuni prin mijlocirea prezidentului, care este în drept de a autorisa pe parte a pune întrebări martorului şi de-a dreptul.

Art. 200. -

După ascultarea martorilor se va face un proces-verbal, care va cuprinde, sub pedeapsa de nulitate:

Numele, pronumele, profesia şi domiciliul martorului;

Arătarea că martorul a jurat întocmai după dispoziţiile art. 196;

Zisele martorului;

Arătarea că i s'a citit din cuvânt în cuvânt şi declaraţia sa că stărueşte într'însele, semnatura lui a prezidentului şi a grefierului.

Dacă martorul nu va putea sau nu va voi să iscălească, se va face vorbire despre aceasta.

Art. 201. -

Fiecare martor, după ascultarea sa, va rămâne în sala şedinţelor până la sfârşitul cercetărei, afară numai dacă judecata va hotărî altfel.

Art. 202. -

Martorii vor putea fi din nou întrebaţi ori de câte ori aceasta va fi de nevoie, în urmă ascultărei altor martori.

Martorii, ale căror arătări nu se potrivesc, vor putea fi confruntaţi.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 203. -

Dacă un martor cere despăgubire pentru venirea sa, judecata va hotărî cifra acelei despăgubiri după starea şi profesia martorului după depărtarea domiciliului său, şi timpul ce a pus în asta cercetare, condamnand pe propunătorul martorului la plata acestei sume prin deosebita încheiere a şedinţei, încheiere care va fi executorie şi pe cale administrativă.

Art. 204. -

Dacă din instrucţie ies banueli grave de mărturie mincinoasă sau de mituire de martori, judecata civilă va tramite pe martor în cercetarea autorităţilor penale.

Art. 205. -

Dacă toţi martorii citaţi nu pot să fie ascultaţi în aceeaşi şedinţă, cercetarea se va urmă la o şedinţă fără alte citaţii.

Art. 206. -

Dacă una sau alta din părţi va cere a se aduce şi alti martori, judecata va putea prelungi cercetarea.

Nu se va putea însă dă decât o singură prelungire pentru fiecare parte.

Art. 207. -

Dacă martorul nu voieşte, fără un just motiv, să jure sau mărturisi, se va condamna la cheltueli de despăgubire către părţi, şi la o amenda care nu va putea trece peste 300 lei.

Art. 208. -

Nulitatea uneia sau mai multor mărturii nu va atrage nulitatea întregei cercetari prin martori.

Art. 209. -

Dacă un martor, din cauză de boală, sau altă împiedicare binecuvântată, nu va putea veni la şedinţa, prezidentul va trimite pe unul din judecători la locuinţa sa, ca, împreună cu grefierul şi faţă cu părţile, sau după ce s'au chemat formal, să'l asculte.

Art. 210. -

Dacă un martor se află cu şederea în prea mare depărtare, judecata, după ce va asculta pe părţi, va putea trimite la tribunalul local, o comisie rogatorie, ca acel tribunal, faţă cu părţile, sau după ce s'au chemat formal, să asculte pe martor asupra faptelor ce i se vor arăta.

III. Despre experţi

Art. 211. -

Când judecătorii, spre a se lumina, vor găsi de cuviinţă a avea părerea unor experţi, vor determina punctele asupra cărora experţii au să se pronunţe.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 212. -

Experţii se vor numi de-adreptul de către judecată, afară numai dacă părţile nu se vor învoi, chiar la şedinţă, asupra numirei lor.

Art. 213. -

Expertiza se va face de unul sau trei experţi, după împrejurări.

Art. 214. -

Experţii se vor recuza pentru aceleaşi cauze ca şi judecătorii.

Ei se pot recuza pentru o cauză ivită în urmă numirei lor, sau mai dinainte.

În cazul aceasta din urmă, recuzarea nu e valabilă dacă nu s'a făcut în cele trei zile dela numirea experţilor.

Art. 215. -

Recuzările se vor face şi judecă la şedinţa faţă cu părţile sau după ce s'au citat.

Art. 216. -

Experţii vor fi citaţi a veni la judecată ca şi martorii.

Nevenirea sau nevoinţa lor de a-şi da părerea, dă loc la aceleaşi pedepse ca şi pentru martori.

Expertul numit va trebui să îndeplinească sarcina sa, neputând fi scutit decât de însăşi judecata care l-a numit, şi pentru cauze cu adeverat binecuvântate.

Odată cu numirea experţilor, judecata va fixa plata cuvenită lor. Banii de plată se vor depune pe jumătate înainte de prestarea jurământului de către experţi la grefă, care îi va libera experţilor. Jumătatea cealaltă se va plăti după înaintarea raportului.

Această plată va rămânea definitiv în sarcina părţei care va pierde pricina.

Expertul care va cere, sau va primi, mai mult decât i s'a fixat de judecată, se va pedepsi cu pedeapsa prevăzută în Codul penal pentru judecătorul care ia mită.

Art. 217. -

Dacă obiectul cercetărei este de natura aşa ca experţii pot să-şi dea părerea îndată, ei se vor asculta chiar la şedinţă, separat, în ordinea şi după modul arătat pentru martori prin art. 195, 196, 197, 200, 201 şi 202.

Art. 218. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă însă experţii, mai înainte de a se pronunţa, au trebuinţă de un deosebit studiu, sau să meargă la faţa locului, atunci ei, sub pedeapsă de nulitate, vor jura mai întâi înaintea judecăţei, potrivit art. 196, că-şi vor împlini sarcina cu credinţă.

Expertul nu va putea face nici o lucrare la faţa locului, decât faţă cu prigonitoarele părţi, sau şi în lipsa lor, după ce au fost chemate anume prin scrisoare recomandată. Recipisa de predarea scrisorei la poştă ţine loc de dovadă.

Art. 219. -

Experţii în acest caz îşi vor face un raport scris, care va cuprinde părerea lor motivată, după majoritatea voturilor.

Dacă sunt mai multe păreri, raportul va cuprinde pe a fiecărui expert.

Acest raport va fi iscălit de experţi, şi depus la grefă cu cel puţin zece zile înainte de ziua înfăţişărei.

În caz când experţii nu vor putea depune raportul în termenul de mai sus, li se va putea da, după a lor cerere, un nou termen.

Dacă nici pentru noul termen nu vor depune lucrarea, faptul nedepunerei raportului se va considera ca o nevoinţă de îndeplinire a sarcinei.

Art. 220. -

La şedinţa însemnată pentru ascultarea raportului experţilor, grefierul va da cetire acestui raport.

Judecătorii vor putea să încuviinţeze înfăţişarea experţilor la judecata pentru a da şi alte lămuriri.

Art. 221. -

Dacă judecătorii nu sunt destul de luminaţi printr'un întâiu raport de experţi, ei pot ordona ca să se facă un al doilea raport de către aceiaşi experţi sau de către alţii.

IV. Cercetări la faţa locului

Art. 222. -

În caz când judecata va socoti de trebuinţă, va putea încuviinţa ca unul din judecători sau chiar completul, să meargă la faţa locului, spre a se lumina asupra unor chestiuni care se vor determina prin încheierea care va hotărî cercetarea la faţa locului.

Art. 223. -

Judecătorul sau judecătorii cari vor merge la faţa locului, vor fi în drept a asculta, în chipul arătat mai sus, martorii sau experţii.

Martorii şi experţii se vor cita de judecător sau judecătorii aflaţi la faţa locului, în prezenţa cărora ei vor face jurământul prescris de art. 196 şi art. 218 al acestui cod, şi către care îşi vor îndrepta raporturile sau depunerile lor.

Art. 224. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Cercetarea la faţa locului se va face faţă cu părţile, sau după ce se vor chema formal.

Art. 225. -

Judecătorul sau judecătorii cari vor merge la faţa locului, vor face proces-verbal despre toate cele urmate. Acest proces-verbal îl vor pune în vedere completului.

Art. 226. -

Când tot completul merge la faţa locului, el va fi însoţit şi de procuror, care-şi va face concluziile sale asupra celor urmate, în cazurile în care prezenţa sa este cerută de lege.

V. Interogatoriul părţilor

Art. 227. -

Se va putea încuviinţa chemarea la interogatoriu, când partea care-l cere are un interes legitim şi este privitor la fapte personale, cari, fiind în legătură cu pricina, pot duce la deslegarea ei.

Judecătorii sunt în drept ca să întrebe pe părţi asupra tuturor faptelor pricinei.

Art. 228. -

Părţile vor fi întrebate personal prin prezident, asupra fiecărui fapt în parte, precum şi asupra oricărei alte împrejurări care poate lumina judecata.

Ele vor răspunde fără să poată ceti un proiect de răspuns scris.

Partea va putea fi autorizată de prezident de a pune întrebările de-a dreptul părţei chemată la interogatoriu.

Art. 229. -

Părţile se vor întreba faţă una cu alta, sau şi în lipsă una de alta; în acest caz, ele vor putea fi confruntate.

Art. 230. -

Fiecare din judecători, cerând cuvântul dela prezident, va putea face părţilor orice fel de întrebări va găsi de cuviinţă.

Ministerul public va avea acelaş drept când e chemat a lua parte la şedinţă.

Art. 231. -

Părţile îşi vor putea face una alteia întrebări şi observaţii prin organul prezidentului şi fără a se întrerupe.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 232. -

Grefierul va ceti fiecărei părţi declaraţia sa, şi prezidentul o va întreba dacă stărueşte într'ânsa, sau dacă are a mai adăuga ori a mai schimba ceva. Adăogirile sau schimbările se vor trece asemenea în josul sau în marginea procesului-verbal. Totul va fi iscălit de prezident, grefier şi partea care s'a întrebat.

Dacă partea nu voeşte sau nu poate să iscălească, se va face vorbire despre aceasta.

Art. 233. -

Administraţiile şi stabilimentele publice de utilitate publică, precum şi toate instituţiile care se guvernează prin statute recunoscute potrivit legei, vor fi îndatorate a numi un agent sau administrator, care sa aibă procură specială legalizată, spre a răspunde la chestiunile cari i se vor fi comunicat.

Art. 234. -

Dacă partea nu voeşte să răspundă la chestiunile ce i se vor pune de judecată, sau dacă, fără a arăta o împiedicare binecuvântată, nu vine la interogatoriu, judecata poate considera împrejurările de mai sus sau ca mărturisire completă, sau ca început de probă în favorea aceluia care a propus interogatoriul.

În acest din urmă caz, atât proba testimonială, cât şi jurământul supletoriu, sunt admisibile pentru completarea probei.

Art. 235. -

Dacă o parte arată ca o întemeiată împiedicare o opreşte de a a veni în persoană la judecată spre a răspunde la întrebările ce i se vor face, judecata va putea trimite la domiciliul său pe unul din judecători, ca împreună cu grefierul şi faţă cu cealaltă parte, sau în lipsă, dacă s'a chemat formal, să-i ia cuvenitul interogatoriu.

Art. 236. -

Dacă acea parte se află cu reşedinţa în alt judeţ, judecata va putea trimite o comisie rogatorie tribunalului local, ca unul din membrii acestuia, faţă cu grefierul şi cu cealaltă parte, sau în lipsa, dacă s'a chemat formal, să ia cuvenitul interogatoriu.

VI. Jurămâtul judiciar

Art. 237. -

Judecătorii vor putea după cererea uneia din părţi, să dea celeilalte părţi jurământul asupra unor fapte ce se vor determina prin încheierea care hotărasce jurământul. Jurământul nu se poate dă decât asupra unor fapte personale care, fiind în legatură cu pricina, pot duce la deslegarea ei.

Judecătorul va putea respinge prestarea acestui jurământ, când va fi dat cu vădită rea credinţă.

Art. 238. -

Mai înainte de a se săvârşi jurământul, prezidentul, în şedinţă publică, va arăta părţei faptele asupra cărora are să jure, şi-i va aduce aminte pedepsele în contra celor ce jură pe nedrept.

Art. 239. -

Jurământul se va face în audienţa în care a fost admis.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 240. -

Jurământul se va săvârşi în chipul următor:

Cel ce are să jure, va pune mâna pe cruce, prezidentul va zice şi el va spune după dânsul următoarele cuvinte:

" Jur pe sfânta cruce şi înaintea lui Dumnezeu, care ştie toate, de a spune adevărul şi nimic alt decât adevărul, asupra faptelor auzite, asupra cărora partea protivnică îmi cere mărturisirea".

După ce partea va fi făcut acest jurământ, prezidentul va adăuga:

" Dumnezeu care ştie toate, martor de jurământul ce ai făcut, să te pedepsească dacă nu vei spune adevărul. Vei şti că legea penală pedepseşte pe cel ce jură pe nedrept."

Art. 241. -

Jurământul se va putea modifica de judecată potrivit religiunei părţei.

Art. 242. -

Jurământul se va săvârşi faţă cu partea protivnică, sau şi în lipsa ei, dacă, s'a chemat formal.

Art. 243. -

Dispozitiile art. 235 şi 236 se aplică şi la jurământ.

Art. 244. -

După ce s'a săvârşit jurământul, judecata va primi declaraţia părţei ce a jurat asupra chestiunilor ce i s'au pus.

Aceste declaraţii, făcute sub puterea jurământului, se vor trece în procesul-verbal, iscălit de prezident, de grefier şi de partea ce a jurat.

Dacă partea nu va putea sau nu va voi să iscălească, se va face vorbire despre aceasta în procesul-verbal.

Art. 245. -

Nevenirea părţei căreia s'a dat jurământul la ziua şi locul însemnat spre a-l săvârşi, se va considera ca o nevoinţă din partea-i de a primi să jure.

Art. 246. -

Se vor observa toate celelalte rândueli cuprinse în Codicele civil asupra jurământului.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

CAPITOLUL XI Intervenţia

Art. 247. -

Acela care are un interes legitim, născut şi actual, într'o pricină ce se urmează între alte persoane, va putea cere sa stea şi dânsul în instanţă.

Intervenţia se va putea face, fie pentru recunoaşterea drepturilor intervenientului, fie pentru apărarea drepturilor uneia din prigonitoarele părţi.

Art. 248. -

Intervenţia se va face prin petiţie întocmai ca şi cererile introductive de instanţă. Petiţia împreună cu actele se va putea da sau înaintea zilei de înfăţişare a procesului principal, sau chiar în acea zi.

Intervenţia făcută de cel de al treilea pentru apărarea drepturilor sale, nu se va primi decât în timpul când pricina se găseşte înaintea primei instanţe. Intervenţia pentru apărarea drepturilor uneia din prigonitoarele părţi, se va putea face în orice stare a procesului şi la orice instanţă, chiar înaintea Curţei de casaţie.

Art. 249. -

Judecătorii vor hotărî dacă cererea de intervenţie este admisibilă.

Art. 250. -

Desfiinţat.

Art. 251. -

Dacă intervenţia este admisă, prigonitoarele părţi vor avea dreptul să ceară o amânare spre a lua cunoştinţă de actele şi mijloacele părţilor interveniente.

Cererea principală şi cererea intervenientului vor face obiectul unei singure judecăţi.

Art. 252. -

Intervenientul va lua procedura din punctul unde se găseşte. Actele de procedură îndeplinite până în momentul intervenţiei nu reîncep, considerându-se ca îndeplinite şi faţă de dânsul.

CAPITOLUL XII Suspensiunea, perimarea şi începerea judecăţilor

Art. 253. -

Judecata se suspendă prin învoirea prigonitoarelor părţi, sau prin lipsa lor la strigarea pricinei.

Art. 254. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Judecata se va mai suspenda:

a) Prin moartea uneia din părţi, afară numai dacă moştenitorii părţei încetate din vieaţă se găsesc puşi în posesia succesiunei;

b) Prin interdicţia sau punerea sub consiliu judiciar a unei părţi, afară numai dacă tutorul, curatorul sau consiliul judiciar se găseşte numit;

c) Prin moartea procuratorului uneia din părţi, întâmplată în termen de 9 zile înainte de ziua înfăţişărei;

d) Prin încetarea funcţiilor tutorelui, curatorului sau consiliului judiciar.

Art. 255. -

Împrejurările arătate însă în articolul de mai sus nu vor opri nici concluziile ministerului public, nici pronunţarea judecăţei, dacă ele s'au ivit după terminarea pledărilor.

Art. 256. -

Judecata va reîncepe:

Pentru cazul când părţile au cerut suspendarea sau au lipsit, după o nouă cerere, cu noui citaţii;

Pentru cazurile însemnate la lit. a, b, c şi d de sub art. 254, după o cerere şi noui citaţii ce se vor face moştenitorilor, curatorilor, tutorilor, consiliilor judiciare, părţilor sau nouilor reprezentanţi.

Art. 257. -

Orice acţiune, opoziţie, contestaţie, apel, recurs în casaţie sau cerere de revizuire se va perima, după cererea părţei interesate, chiar în privinţa nevârstnicilor, interzişilor sau celor puşi sub consiliu judiciar, dacă partea va lasa sa treacă 2 ani dela cel din urmă act de procedură.

Actul de procedură este orice dispoziţie, pe care a încuviinţat'o judecătorul în cercetarea pricinei.

Se priveşte ca act întrerupător de perimare, orice act de procedură făcut de partea interesată, cu caracter contradictoriu.

Partea care voeşte perimarea, va trebui sa facă o cerere către instanţa respectiva, dovedind şi plata taxei citaţiei, sau alaturând actul de sărăcie.

Judecătorul, îndată ce primeşte cererea, va ordona de urgenţă constatarea de fapt a tuturor actelor de procedură a pricinei a cărei perimare se cere, dispunând totodata citarea de urgenţă a părţilor pentru o zi cât se poate mai apropiată.

La ziua înfăţişerei, judecata, după ce va asculta pe părţi, se va pronunţa asupra cererei de perimare.

Hotărârea de primire sau de respingere a cererei de perimare se va da fără drept de opoziţie şi fără drept de apel, însă cu drept de recurs, în termen de o lună dela data pronunţărei hotărârei.

Hotărârea Curţei de casaţie se va da fără drept de opoziţie.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 258. -

Perimarea are de efect ca toate actele de procedură şi lucrările preparatorii să fie stinse; dreptul însă de a deschide o nouă acţiune nu este stins, dacă nu este prescris.

Art. 259. -

Chiar după perimarea judecăţei, când acţiunea se deschide din nou, părţile se vor putea folosi de:

1) Mărturisirile, declaraţiile şi jurământul făcute de una din părţi în timpul judecăţei perimate;

2) Depunerile martorilor, morţi deja, şi care se află constatate prin proces-verbal.

Art. 260. -

O pricină se stinge când prigonitoarele părţi, capabile de a dispune de drepturile lor, prin act scris, declară ca nu mai au nici o pretenţie una în contra alteia, şi cer stingerea pricinei.

Părţile vor putea asemenea cere ca judecata să treacă în dispozitivul hotărârei, care dispune închiderea dosarului şi stingerea procesului, cuprinsul învoielei lor.

Dacă reclamantul singur se înfăţişează şi declară că se lasă de proces, judecata va încuviinţa închiderea procesului, fără împiedicarea despăgubirilor pentru pagubele ce va fi putut cauza pârâtului.

În acest caz reclamantul poate porni un nou proces, dacă dreptul său nu s'a prescris.

Art. 261. -

Desfiinţat.

CAPITOLUL XIII Regularea conflictelor de jurisdicţie

Art. 262. -

Dacă o pricină se află înaintea a doi sau mai mulţi judecători de ocol cari ţin de acelaş tribunal, competenţa lor se va regula de acest tribunal.

Dacă judecătorii de ocol ţin de mai multe tribunale, regularea competenţei se va face de către Curtea de Apel respectivă.

Dacă judecătorii de ocol nu ţin de aceeaşi Curte, sau când cauza se află înaintea unei judecătorii de ocol şi un tribunal, regularea competenţei se va face de către Curtea de casaţie.

Art. 263. -

Dacă aceiaşi cerere este îndreptată la două sau mai multe secţii ale aceluiaşi tribunal, sau la mai multe tribunale judeţene cari ţin de aceiaşi Curte, regularea competenţei lor se va judeca de această Curte. Ea se va judeca de Casaţie, dacă tribunalele nu ţin de aceiaşi Curte, sau dacă conflictul s'a produs între mai multe secţii ale aceleiaşi Curţi sau între mai multe Curţi.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 264. -

Îndată ce judecata va constata conflictul de jurisdicţie, dela sine sau după cererea părţei interesate se va suspenda orice altă procedură până la regularea conflictului, trimiţându-se dosarele la instanţa în drept de a judeca.

Art. 265. -

Tribunalul sau Curtea care va judeca conflictul, va regula competenţa faţă cu părţile, sau în lipsa lor, dacă ele n'au venit după citaţia ce li s'a făcut, fără opoziţie, şi numai cu drept de recurs în casaţie în termen de 15 zile dela data pronunţărei.

Hotărârea Curţei de casaţie va fi fără drept de opoziţie.

CAPITOLUL XIV Strămutarea la un alt tribunal
din cauza rudeniei sau afinităţei

Art. 266. -

Când una din părţi va avea două rude sau afini până la gradul al cincilea inclusiv între judecătorii tribunalului de judeţ, ori trei rude sau afini de acelaş grad la o Curte de apel, celelalte părţi vor putea cere strămutarea pricinei la un alt tribunal sau o altă Curte.

Art. 267. -

Strămutarea se va cere înainte de a se începe cercetarea pricinei.

Art. 268. -

Cererea de strămutare se va cerceta faţă cu cealaltă parte, sau şi în lipsă-i, dacă n'a răspuns la chemare.

Se va încheia proces-verbal despre zisele, dovezile şi mijloacele fiecărei părţi. Hotărârea prin care se va primi sau se va respinge strămutarea va fi motivată.

Art. 269. -

Dacă cererea de strămutare se face înaintea unui tribunal, şi dacă ea se primeşte, strămutarea se va face la unul din tribunalele cele mai apropiate, care ţine de aceiaşi Curte; iar dacă ea se primeşte de o Curte, strămutarea se va face la una din Curţile cele mai apropiate.

Art. 270. -

Cererea de strămutare se va judeca fără opoziţie şi apel dar cu drept de recurs în Casaţie. Recursul va suspenda judecarea fondului.

Hotărârea Curţei de casaţie va fi asemenea fără opoziţie.

Art. 271. -

Aceluia căruia i se va respinge cererea de strămutare, se va condamna la despăgubiri către partea protivnică şi se va putea osândi şi la o amendă dela 100 până la 500 lei.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 272. -

Recursul se va facă fără taxă, în termen de trei zile dela pronunţare.

Recursul se va face printr'o cerere scrisă, dată la grefa instanţei care a judecat cererea de strămutare; judecata va înainta de-a dreptul cererea autorităţei competente.

Art. 273. -

Când hotărârea prin care se respinge cererea de strămutare a rămas definitivă, procedura se va continua înaintea tribunalului sau Curţei ce începuse cercetarea pricinei.

CAPITOLUL XV Despre recuzaţie

Art. 274. -

Orice judecător va fi recuzat:

1) Când el sau femeea sa este interesat personal în proces;

2) Când judecătorul va fi rudă ori afin al părţilor sau al uneia dintr'însele până la al patrulea grad inclusiv;

3) Dacă femeea judecătorului este rudă ori afină a uneia din părţi până la gradul mai sus arătat, în caz când femeea va fi în vieaţă şi nedespărţită, sau dacă, fiind încetată din vieaţă ori despărţită, se află copii dintr'însa.

Dacă este încetată din vieaţă sau despărţită şi nu sunt copii dintr'însa, nu se vor recuza decât soţul, ginerele şi cumnatul.

Art. 275. -

Orice judecător va mai fi recuzat:

1) Dacă el, femeea sa, rudele lor de sus sau de jos, au un proces asupra unei chestiuni asemănată întocmai cu aceea care se judecă între părţi;

2) Dacă aceste persoane au o judecată la tribunalul sau Curtea unde una din părţi este judecător;

3) Dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi, ori soţia şi rudele sale de sus şi de jos a fost o judecată criminală în timp de 5 ani înaintea recuzărei.

Art. 276. -

Ori-ce judecător se va mai recuza:

1) Dacă el, femeea sa, sau copiii săi nevârstnici sunt creditori, datornici ori garanţi al uneia din părţi;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

2) Dacă este moştenitor presupus sau donator al uneia din părţi, sau dacă una din părţi este moştenitorul său presupus;

3) Dacă el este stăpân sau tovarăş al unei părţi;

4) Dacă judecătorul este tutor, curator, sau consiliu judiciar al uneia din părţi;

5) Dacă el este administrator al unui stabiliment sau societăţi care se află interesate în proces;

6) Dacă a pledat sau şi a dat părerea în această pricină;

7) Dacă a mai luat parte la această pricină ca judecător, arbitru sau expert;

8) Dacă a fos martor în pricină;

9) Dacă a primit dela una din părţi daruri, sau făgădueli de daruri, ori alt-fel de îndatoriri;

10) Dacă este vrăjmăşie mare între judecător şi una din părţi; dacă din partea judecătorului a urmat în contra uneia din părţi, în cele şase luni dinaintea recuzărei, loviri, injurii sau ameninţări prin scris, sau prin viu graiu.

Dacă judecătorul este frate, cumnat, rudă de sus ori de jos, ginere sau socru cu advocatul uneia din părţi.

Art. 277. -

Nu se pot recuza rudele sau afinii acelora cari stau în proces ca tutori, curatori, directori ai unui stabiliment public sau de comerţ când aceşti tutori, curatori ori administratori nu vor avea un interes personal în proces.

Art. 278. -

Tot judecătorul care va şti ca poate fi recuzat, va declara însuşi tribunalului sau Curţei cauza recuzărei.

Art. 279. -

Judecătorul însă recuzabil va putea lua parte în proces, dacă toate părţile care stau în proces şi care vor fi capabile a contracta prin ele însi-le vor declara direct, sau prin un împuternicit special pentru aceasta, că primesc a-l avea de judecător.

Hotărârea va face vorbire despre aceasta.

Art. 280. -

Cel ce va voi să recuze, va trebui să facă propunerea sa de recuzare mai înainte de cercetarea pricinei.

Dacă cauzele de recuzare s'au ivit după începerea procesului, partea interesată le va propune îndată ce le va cunoaşte.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 281. -

Recuzarea va fi propusă printr'un act scris dat prezidentului, sau, dacă recuzarea este contra prezidentului, dat judecătorului care îi va ţine locul.

Acest act va fi iscălit de partea care propune recuzarea sau de împuternicitul său.

Art. 282. -

Prezidentul va comunica actul judecătorului recuzat.

Acesta va răspunde, în scris sau prin graiu, în camera de chibzuire.

Nu sa va face nici un alt act de procedură.

Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a cauzei de recuzare.

Art. 283. -

Judecata, înaintea căreia s'a propus recuzarea, va chibzui asupră-i după ce va asculta, în toate cazurile, şi concluziile ministerului public.

Judecătorul recuzat nu va putea lua parte la chibzuire.

Hotărârea asupra recuzărei se va ceti în şedinţă publică, şi dreptul de apel sau recurs nu va împiedica pe tribunal sau Curte de a intra în cercetarea fondului.

Art. 284. -

Dacă recuzarea s'a primit, judecătorul recuzat se va retrage şi nu va putea sub nici un fel de cuvânt, să stea faţă la chibzuirea judecătorilor asupra pricinei.

Recuzarea făcută cu rea credinţă, în scop de a întârzia judecata, supune pe acela în numele căruia s'a făcut la despăgubiri către partea vătămată.

Judecătorul chemat a judeca o recuzare, este competinte a se pronunţa asupră-i, deşi este şi dânsul recuzat.

Art. 285. -

Numai respingerea recuzărei contra unuia din membrii Curţilor apelative poate da loc la casarea deciziei Curţei.

Recursul în contra hotărârilor tribunalelor pentru acest motiv se va putea face numai atunci, când, sentinţa pronunţată de tribunal este din acelea cari rămân definitive.

Art. 286. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Rânduelile de mai sus asupra cauzelor de recuzare şi chipul de a le propune şi judeca se vor aplica:

Procurorilor şi substituţilor lor, precum şi grefierilor.

Procurorii şi substituţii nu se pot recuza când joacă rolul de parte principală.

Art. 287. -

Rânduelile de mai sus fiind aplicabile la materiile penale ca şi la cele civile, art. 550 până la art. 572 din procedura Codicelui penal rămân desfiinţate.

CAPITOLUL XVI Revizuirea hotărârilor şi desluşirea lor

I. Cazurile în cari se poate cere revizuirea

Art. 288. -

Se va putea cere revizuirea unei hotărâri mijlocită pe cale de judecată principală sau dată cu prilejul executărei judecăţei, rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare:

1) Dacă cuprinde dispozitive contrarii unul altuia, sau aşa încât nu se pot aduce la îndeplinire;

2) Dacă se pronunţă asupra unor lucruri cari nu s'au cerut;

3) Dacă judecata a dat mai mult decât s'a cerut;

4) Dacă s'a uitat a se pronunţa asupra unui punct cerut;

5) Dacă obiectul procesului nu se află în fiinţă.

Art. 289. -

Revizuirea se poate cere dacă este contrarietate de sentinţe sau deciziuni definitive, date între aceleaşi părţi, asupra aceluiaş obiect şi cu aceleaşi mijloace, de către aceleaşi tribunale sau Curţi.

Aliniatul IV de sub art. 36 din legea Curţei de Casaţie se înlocueşte prin art. 304 din acest codice.

Art. 290. -

Revizuirea se va mai cere:

1) Dacă dela pronunţarea hotărârei s'au descoperit acte doveditoare, cari s'au reţinut până atunci sau de către chiar partea în folosul căreia s'a pronunţat judecata, sau prin o forţă majoră;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

2) Dacă judecata s'a pronunţat întemeindu-se pe nişte acte cari erau deja declarate false, pe când părţile se judecau, sau care s'au recunoscut şi declarat false în urma judecăţei;

3) Dacă martorii cari au depus în acea judecată sau partea care a jurat, s'a descoperit mai în urmă ca acei martori au fost mincinoşi, sau că acea parte a jurat pe nedrept.

Art. 291. -

Statul, judeţul, comunele, stabilimentele publice sau de utilitate publică, nevârstnicii, interzişii şi cei puşi sub consiliu judiciar, pot cere revizuirea, dacă cei însărcinaţi a-i apăra, i-au apărat cu viclenie, sau nu i-au apărat deloc asupra capătului sau capetelor de cerere aduse în judecată.

Art. 292. -

Revizuirea nu se poate cere pentru o greşeală materială de redacţie asupra numelor, calităţei şi concluziilor părţilor, nici pentru o greşeală de socoteală în dispozitiv. Asemenea greşeli se pot îndrepta în urma unei simple cereri, în marginea sau în josul copiei şi originalului hotărârei.

II. Formele şi termenii cererilor de revizuire

Art. 293. -

Orice cerere de revizuire a unei hotărâri se va îndrepta de către partea interesată la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă.

Art. 294. -

Cererea de revizuire se va cerceta şi judeca ca şi orice altă cerere principală. Ministerul public va fi ascultat în cazurile arătate de lege.

Art. 295. -

Cererea de revizuire nu va opri executarea hotărârei a cărei revizuire se cere.

Cu toate acestea, judecata va putea, după împrejurări, sau să oprească executarea, îndatorând pe partea care cere revizuirea a da cauţie, sau să supună la cauţie pe partea care voeşte a executa.

Art. 296. -

Cererea de revizuire se va face:

a) În termen de o lună dela primirea copiei hotărârei pentru cazul arătat în art. 288, § § 1, 2, 3 şi 4, şi art. 289.

Pentru cazul prevăzut la art. 288, § 5, termenul va fi tot de o lună, însă va curge dela cel din urmă act de executare;

b) În termen de două luni din ziua de când s'au descoperit actele cele noui sau falsitea actelor înfăţişate, jurământul pe nedrept, ori neadevărul arătărei martorilor, după cum se zice în art. 290 al acestui cod.

Art. 297. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În cazul arătat la art. 291 din acest cod, Statul, judeţul, comuna, stabilimentele publice sau de utilitate publică, nevârstnicii, interzişii şi cei puşi sub consiliu judiciar, vor avea un termen de duoă luni dela primirea copiei de pe hotărârea rămasă definitivă, spre a cere revizuirea ei.

Această dispoziţie nu împiedică răspunderea civilă şi penală a reprezentanţilor incapabililor mai sus arătaţi pentru cazul de viclenie.

Art. 298. -

Dacă tribunalul sau Curtea, care judecă cererea de revizuire, o va încuviinţa, va schimba hotărârea dată, în tot sau în parte, după cum s'a cerut revizuirea unor puncte numai, sau a intregei hotărâri.

Art. 299. -

Dacă cererea de revizuire a avut de obiect numai desluşirea unei dispoziţii neînţelese, se va lămuri acea dispoziţie fără a se atinge fondul.

Judecătorul va putea, în desluşirea dispozitivului, sa aibă în vedere şi elementele de fapt cuprinse în considerentele hotărârei.

Art. 300. -

Desfiinţat.

Art. 301. -

Dacă se primeşte cererea de revizuire formată pentru contrarietate între hotărâri definitive date de acelaş tribunal sau Curte, se va desfiinta cea din urmă hotărâre şi se va ordona executarea hotărârei celei dintâi.

Art. 302. -

Se va face vorbire de hotărârea dată în revizuire în josul originalului hotărârei revizuite.

Art. 303. -

Nu se va primi cererea de revizuire pe aceleaşi motive:

1) A hotărârei contra căreia s'a mai făcut o cerere de revizuire;

2) A hotărârei prin care s'a judecat cererea de revizuire.

Art. 304. -

Cererile de revizuire a hotărârilor definitive contrarii, date de două deosebite Curţi, sau de un tribunal şi Curte, ori de două deosebite tribunale, în una şi aceeaşi cauză, între aceleaşi persoane în aceleaşi calităţi şi cu aceleaşi mijloace, se vor judeca de Curtea de Casaţie, potrivit legei acestei Curţi.

CAPITOLUL XVII Răspunderea judecătorilor către prigonitoarele părţi

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 305. -

Judecătorii se pot urmări:

1) Dacă se pretinde că în timpul cercetărei sau judecăţei pricinei au lucrat cu vicleşug sau au fost mituiţi;

2) În cazurile în care legea îi declară răspunzători;

3) În caz de tăgadă de dreptate.

Art. 306. -

Este tăgadă de dreptate, când judecătorii nu voesc a se pronunţa asupra unei cereri, sau a judeca pricinile care sunt în stare sau la rând a se judeca.

Art. 307. -

Tăgada de dreptate se constata când, după două cereri făcute de partea interesată, la câte trei zile cel puţin, judecătorii stăruesc în nevoinţa lor de a răspunde sau judeca.

În urma cererei a doua, judecătorul se poate urmări.

Art. 308. -

Urmărirea contra judecătorilor de ocol şi în contra judecătorilor tribunalelor de judeţe, se va face la Curtea de Apel de care ei ţin.

Art. 309. -

Urmărirea contra judecătorilor de Curţi se va face de-adreptul de Curtea de Casaţie.

Art. 310. -

Desfiinţat.

Art. 311. -

În cererea ce partea vătămată va face, nu va întrebuinţa nimic injurios în contra judecătorului ce voeşte a urmări, sub pedeapsă de a i se înapoia cererea.

Instanţa va încuviinţa după aceasta cerere înfăţişarea judecătorului urmărit înaintea sa.

Art. 312. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Desfiinţat.

Art. 313. -

Desfiinţat.

Art. 314. -

Până se va da o hotărâre desăvârşită asupra urmărirei, judecătorul urmărit nu va putea lua parte la judecata ce partea urmăritoare, soţul său, sau rudele de sus sau de jos, vor avea la tribunal sau Curtea din care urmăritul face parte.

Art. 315. -

Dacă, după înfăţişare, urmărirea nu se găseşte întemeiată, partea ce a urmărit se va osândi la o amendă dela 300 la 600 lei şi alte despăgubiri către urmărit.

CARTEA III CURŢILE DE APEL

CAPITOLUL I Dreptul de apel

Art. 316. -

Partea nemulţumită pe hotărârea unui tribunal, dată faţă cu părţile sau în lipsă, într'o pricină pe care acel tribunal nu o putea judeca în cea din urmă instanţă se va putea porni cu apel la Curtea apelativă.

Apelul va fi iscălit de apelant, sau de împuternicitul său cu procură ce se va alătura la dosar în copie.

Apelul iscălit de altă persoană va putea fi ratificat în termen.

Art. 317. -

Partea care a dat mulţumire înscrisă pe o hotărâre, sau a executat-o de bună voie, nu mai are dreptul de a o apela.

Partea care a executat hotărârea tribunalului în parte, va avea dreptul de a o apela pentru celelalte capete din dispozitivul hotărârei neexecutate.

Art. 318. -

Termenul de apel va fi de două luni pentru hotărâri date, fie faţă cu părţile fie în lipsă.

Acest termen va curge din ziua primirei hotărârei, potrivit art. 74 şi 75 al acestui cod.

Art. 319. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă cererea de opoziţie s'a respins, fie ca nesusţinută, fie ca neîntemeiată, termenul de apel va curge din ziua hotărârei prin care s'a respins opoziţia.

Art. 320. -

Acela care va lăsa să treacă acest termen fără a apela, va pierde dreptul de apel.

Art. 321. -

Termenul de apel se suspendă prin moartea părţei condamnate.

Se va face o nouă comunicare colectivă a hotărârei la domiciliul deschiderei succesiunei, pe numele moştenirei, fără a arăta numele şi calitatea fiecărui moştenitor.

O asemenea comunicare colectivă se va face şi prin ziarul de publicaţii oficiale din localitatea domiciului moştenirei şi în Monitorul Oficial.

Termenul de apel va reîncepe a curge din ziua publicaţiei hotărârei.

Dacă moştenitorii sunt încă în timp de a face inventariu şi a delibera, reînceperea termenului de apel va fi din ziua comunicărei hotărârei către tutore, curatore sau consiliu judiciar.

Apelul prin sine insuşi nu constitue un act de primirea moştenirei.

Art. 322. -

În contra nevârstnicilor, interzişilor şi celor puşi sub consiliu judiciar, termenul de apel va începe a curge din ziua comunicărei hotărârei către tutore, curatore sau consiliu judiciar.

Art. 323. -

În contra hotărârilor premergătoare, date înainte de judecarea fondului, nu se va putea face apel decât odata cu hotărârea asupra fondului.

Art. 324. -

Vor fi supuse apelului şi hotărârile care se zic că sunt date în cea din urmă instanţă, când ele se dau de judecători cari nu puteau să juzece decât în întâia instanţă.

Nu vor fi primite apelurile în contra hotărârilor care sunt în cea din urmă instanţă, deşi judecătorii n'au zis aceasta, sau au zis că sunt în întâia instanţă.

Art. 325. -

Desfiinţat.

CAPITOLUL II Formele şi efectele apelului

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 326. -

Apelul se va face prin petiţie îndreptată către Curte pe lângă care se va alătura copie de hotărârea sau dispozitivul hotărârei apelate.

Petiţia va cuprinde numele pronumele, profesia şi domiciliul apelantului şi al pârâtului, precum şi mijloacele de apel.

Dacă apelantul voeşte a se sluji şi de alte acte afară de cele depuse în dosarul tribunalului, va trebui să le depue la grefă odată cu apelul, potrivit art. 70 din acest cod, făcând vorbire despre aceasta în apelul său.

Intimatul este şi dânsul îndatorat ca, în termenul arătat de art. 72 din acest cod, să depună prin grefă actele, dacă va voi a se folosi de acte noui în apel.

Prezidentul va primi şi va ordona înregistrarea apelului, iar termenul de înfăţişarea părţilor îl va fixa după plata taxei citaţilor sau după ce se va alătura actul de sărăcie.

În condiţiunile mai sus arătate apelul se va putea da şi prezidentului tribunalului care a judecat pricina, sau înlocuitorul său. În acest caz, apelul, împreună cu dosarul cauzei, se va înainta cât mai în grabă primului prezident al Curţei respective.

Art. 327. -

În apel nu se va face nici o nouă cerere, care nu s'a făcut la întâia instanţă, afară numai de compensaţie sau cereri cari servesc ca mijloace de apărare la acţiunea principală.

Nu se va putea schimba în apel nici cauza, nici obiectul pricinei şi nici calitatea părţilor.

Se vor putea însă cere în apel dobânzi, venituri de orice fel şi orice alte despăgubiri întâmplate după judecata dela întâia instanţă, sau din cauza judecăţei în apel.

Art. 328. -

Desfiinţat.

Art. 329. -

Perimarea apelului are de efect a da hotărârei apelate puterea lucrului judecat.

Art. 330. -

Când într'o Curte de Apel se vor împărţi părerile, se va chema un alt judecător şi se va pleda pricina din nou.

În caz de lipsă de judecători, se va putea chema unul din advocaţii înscrişi în tablou, aflaţi în sala de şedinţă.

Dacă se vor ivi mai mult de două păreri, cei mai puţin la număr se vor uni cu părerile celor mai mulţi.

Cele aratate în aliniatul 5 de sub art. 117 din acest cod se aplică şi la Curţi.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 331. -

Desfiinţat.

Art. 332. -

Toate procedurile doveditoare făcute la întâia instanţă, se vor putea face din nou în apel, dacă judecătorii le găsesc greşite sau neîndestulătoare.

Curtea va putea asemenea încuviinţa orice alte măsuri şi probe care ar putea lumina pe judecători.

Art. 333. -

Toate celelalte rândueli prescrise pentru tribunalele de întâia instanţă se vor aplica şi la Curţi.

Art. 334. -

Curtea va putea confirma sau schimba, în tot sau în parte, hotărârile apelate.

Art. 335. -

Când se face apel în contra hotărârei prin care întâia instanţă s'a declarat incompetinte, dacă instanţa de apel găseşte apelul întemeiat, va schimba hotărârea apelată şi, declarându-se competinte, va judeca pricina în fond.

Dacă însă întâia instanţă se va fi declarat competinte, iar judecata în apel va găsi ca era incompetinte, reformând hotărârea apelată, ea va arăta instanţa competinte, căreia îi va trimite pricina spre cercetare.

Art. 336. -

Desfiinţat.

Art. 337. -

Desfiinţat.

Art. 338. -

Părţile vor putea obţine înainte de judecata apelului, prin osebită cerere dată odată cu apelul, suspendarea în tot sau în parte, după împrejurări, a execuţiei provizorii, sau supunerea părţei protivnice la dare de cauţie, când ea fusese scutită de asemenea cauţie.

Asemenea partea care nu va fi obţinut execuţia provizorie, cerută la întâia instanţă o va putea cere în apel, tot înainte de judecata apelului.

Judecătorii, apreţuind cazul, vor hotărî după ascultarea părţilor, citate de urgenţă.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Hotărârea va fi dată fără drept de opoziţie, cu drept de recurs în casaţie în termen de 15 zile dela data pronunţărei hotărârei.

Hotărârea Curţei de Casaţie va fi asemenea fără opoziţie.

CARTEA IV DESPRE ARBITRI

CAPITOLUL I Numirea arbitrilor

Art. 339. -

Persoanele care au liberul exerciţiu al drepturilor lor vor putea să reguleze prin arbitri judecata pricinilor lor.

Art. 340. -

Nu vor putea fi supuse la arbitri chestiunile de stare civilă, despărţeniile şi toate drepturile asupra cărora legea nu permite a se face transacţie.

Art. 341. -

Arbitri se vor numi de către părţi prin act în scris, autentificat de tribunal.

Pot fi arbitri orice persoane capabile, de orice naţionalitate.

Art. 342. -

Compromisul sau actul prin care se numesc arbitri va arăta, sub pedeapsă de nulitate, numele arbitrilor şi contestaţiile născute, sau ce s'ar putea naşte, şi pe care arbitri au a le judeca.

Art. 343. -

Judecata arbitrilor se va termina la epoca arătata în compromis; iar dacă acesta nu cuprinde nici un termen sau dacă termenul nu s'a prelungit printr'un act iscalit de părţi şi încunoştiinţat tribunalului, însărcinarea arbitrilor nu va ţine mai mult de cinci luni dela data constituirei tribunalului de arbitri.

Art. 344. -

Părţile vor putea să renunţe la apel prin compromis.

Dacă însă arbitri sunt chemaţi a judeca o pricină care este în cercetarea unei Curţi, judecata lor va fi totdeauna definitivă.

Art. 345. -

Arbitri se pot recuza pentru cauze ivite în urma numirei lor şi atunci ei se pot recuza pentru aceleaşi cauze ca şi judecătorii.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Recuzarea se va judeca, în caz de neînţelegere, de tribunalul care a autentificat compromisul.

Art. 346. -

În timpul funcţionărei lor, arbitri nu se pot revoca decât prin consimţimântul tuturor părţilor.

Art. 347. -

Dacă numărul arbitrilor este cu soţ şi voturile se împart pentru darea hotărârei, ei vor numi un super-arbitru, dacă sunt îndreptăţiţi la aceasta.

Dacă n'au dreptul de a numi un super-arbitru, sau având acest drept nu se înţeleg asupra numirei lui, el se va numi de prezidentul tribunalului care a autentificat compromisul, sau de prezidentul Curţei de apel, dacă arbitri judecă o pricină ce era la acea Curte.

CAPITOLUL II Cercetarea pricinei înaintea arbitrilor

Art. 348. -

Fiecare din părţi va da arbitrilor actele, documentele şi memoriile ce va fi având, în termenul arătat în compromis, sau, în lipsa unei asemenea clauze, în termenul însemnat de arbitri.

Odată ce acest termen a expirat, arbitri vor judeca după actele şi memoriile ce vor fi având.

Art. 349. -

Părţile vor avea dreptul a se apăra prin graiu înaintea arbitrilor, prin ele înşi-le sau prin procuratori, în termenul însemnat de arbitri.

Art. 350. -

Arbitrii vor putea încuviinţa interogatoriul părţilor şi orice măsuri pregătitoare, care se pot face şi de judecători.

Art. 351. -

Jurământul înaintea arbitrilor se va săvârşi potrivit art. 240 şi următoarele din acest cod.

CAPITOLUL III Hotărârea arbitrilor

Art. 352. -

Arbitri vor da hotărârea cu majoritate de voturi.

Art. 353. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În caz de împărţeală a părerilor, super-arbitrul se va pronunţa după ce va fi ascultat pe părţi sau va fi cetit numai actele lor, dacă nu s'a făcut şi apărare prin graiu. Super-arbitrul se va uni cu una din părerile arbitrilor, sau va putea face a se schimba în tot sau în parte părerea cu care se uneşte.

Părţile vor putea, prin buna înţelegere sa îndrituiască pe super-arbitru să ia parte la cercetarea pricinei împreună cu arbitri şi să dea hotărârea odată cu ei.

Această îndrituire va trebui să fie arătată în chiar actul de compromis.

Art. 354. -

Super-arbitrul va avea totdeauna opt zile dela numirea sa spre a-şi da hotărârea, chiar dacă termenul compromisului s'a sfârşit.

Art. 355. -

Arbitri vor da hotărârea lor întemeindu-se pe lege, afară numai când prin actul de compromis, vor fi îndrituiti a judeca numai după cugetul şi chibzuirea lor.

Această hotărâre se va alcătui ca şi aceea a judecătorilor.

Art. 356. -

Hotărârea arbitrilor, împreună cu actul de compromis şi actele de cercetare, se vor înainta în trei zile dela data hotărârei la grefa tribunalului care a autentificat actul de compromis.

Actele de cercetare se vor putea reproduce în practicaua hotărârei, în care caz nu vor mai trebui fi alăturate la hotărâre.

Art. 357. -

Hotărârea arbitrilor se va comunica prigonitoarelor părţi, după cererea celui interesat potrivit art. 137 din acest cod.

Art. 358. -

Hotărârea arbitrilor se va investi cu titlu executoriu, dacă părţile au renunţat la dreptul de apel prin compromis, în virtutea unei încheieri a tribunalului la care s'a depus hotărârea.

Încheierea se va trece în dosul originalului.

Titlul executoriu se va pune pe copia hotărârei arbitrilor şi se va da părţei.

Art. 359. -

Înaintarea hotărârei arbitrilor (art. 356), comunicarea copiilor către părţi (art. 357), investirea cu titlul executoriu (art. 358), se vor face la secţia respectivă a Curţei de apel, când pricina ce s'a judecat de arbitrii fusese înaintea Curţei.

Art. 360. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Hotărârea arbitrilor, investită cu titlul executoriu, are efectele hotărârilor judecătoreşti şi se execută în acelaş chip.

Art. 361. -

Hotărârile arbitrilor se dau fără drept de opoziţie.

Art. 362. -

Ele nu sunt supuse la apel dacă pricina este de natură a fi judecată în cea din urmă instanţă de către tribunal.

Art. 363. -

În celelalte cazuri, hotărârea arbitrilor este supusă la apel, dacă părţile n'au renunţat la acest drept prin compromis sau prin act formal posterior.

Art. 364. -

Apelul în contra hotărârilor arbitrilor se va da în forma şi termenii hotărâti pentru hotărârile tribunalelor.

Art. 365. -

Hotărârea arbitrilor va fi supusă la contestaţie şi revizuire în cazurile şi modurile prevăzute de lege.

Contestaţiile şi cererile de revizuire se vor judeca de instanţa care a pus titlul esecutoriu, sau de Curtea la care fusese pendinte pricina supusă arbitrilor.

Art. 366. -

Se va putea cere nulitatea hotărârei arbitrilor la instanţa care a autentificat compromisul:

1) Dacă aceia ce au dat-o n'au primit o asemenea însărcinare dela părţi;

2) Dacă arbitrii s'au pronunţat după sfârşirea termenului arbitrajului;

3) Dacă hotărârea s'a dat asupra unor chestiuni care nu fuseseră supuse arbitrilor;

4) Dacă pretinsa hotărâre s'a dat de unii arbitri, neîndrituiti să juzece în lipsa celorlalţi;

5) Dacă este vorba de cazuri pe care legea opreşte a se judeca de arbitri.

Art. 367. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Desfiinţat.

Art. 368. -

Însărcinarea arbitrilor încetează prin pronunţarea hotărârei lor.

Art. 369. -

Arbitrajul mai încetează încă, afară de altă învoire:

1) Prin sfârşirea termenului însemnat în compromis sau prelungit de părţi, ori prin sfârşirea termenului prevăzut la art. 343 din acest cod, când nu a fost alt termen învoit;

2) Prin revocarea arbitrilor cu consimţimântul tuturor părţilor;

3) Prin moartea, recuzarea ori demisia unuia din arbitrii;

4) Prin moartea uneia din părţi, când moştenitorii săi vârstnici şi capabili nu voesc să se mai juzece cu arbitrii.

Art. 370. -

Arbitrii care, după ce au primit, se lasă fără cauză binecuvântată, sau nu voesc să juzece, pot fi daţi judecăţei pentru tagadă de dreptate, potrivit art. 306 şi urm. din acest cod şi condamnaţi la despăgubiri către părţi.

CARTEA V DESPRE EXECUTAREA SILITĂ

CAPITOLUL I Dispoziţiuni generale

I. Titlurile cerute pentru executarea silită

Art. 371. -

Execuţia silită se va urmări:

a) În virtutea unei hotărâri judecătoreşti;

b) În virtutea unui titlu executoriu.

Art. 372. -

Hotărârile desăvârşite pronunţate de tribunale se vor executa prin mijlocirea lor.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă hotărârea desăvârşită este a unei Curţi, cererea de executare se va îndrepta la acea Curte, care o va executa prin tribunalul care a judecat în întâia instanţă.

Executarea atât la tribunale cât şi la Curţi se va face de către agenţii de executare alăturaţi pe lângă tribunale şi Curţi, potrivit regulamentului lor şi cu plata însemnată prin tarife.

Art. 373. -

Nici o hotărâre a tribunalelor sau a Curţilor nu se va putea executa de nu va fi învestită cu titlul executoriu, prevăzut de art. 135, afară de hotărârile pregătitoare şi de hotărârile executorii provizoriu, cari se execută şi fără titlul executoriu.

Art. 374. -

Hotărârile judecătoreşti date în ţări străine nu se vor putea executa în România, decât după ce tribunalul, în al căruia ocol vor avea a se executa, va încuviinţa printr'o sentinţă investirea lui cu titlul executoriu, în urma citărei părţilor.

Această învestire nu se va putea încuviinţa decât dacă aceste hotărâri sunt date de tribunalele competinte şi sunt rămase definitive, dacă nu se calcă legile de ordine publică ale României, şi dacă între amândouă statele este reciprocitate de executare.

Art. 375. -

Titlul executoriu nu se pune decât asupra hotărârilor care au rămas definitive şi a actelor autentice, potrivit art. 20 din legea autentificărei.

Actele autentificate de consulatele şi legaţiunile române din străinatate se vor putea învesti cu titlul executoriu de tribunalul domiciliului uneia din părţile părtaşe la actul autentic.

Dacă nici una din părţi nu au domiciliu în ţară, titlul executoriu se va putea încuviinţa de tribunalul Ilfov.

Art. 376. -

Sunt hotărâri desăvârşite orice hotărâri date după chemarea părţilor:

1) De o Curte de Apel;

2) De un tribunal, când el judecă în cea din urmă instanţă;

3) De un tribunal care a judecat în întâia instanţă, dacă părţile au lăsat să treacă termenul de apel, sau au lăsat să se perime judecata la Curte;

4) De asemenea hotărârile date în lipsă, dacă partea judecată în lipsă n'a făcut opoziţie în termen, sau dacă i s'a perimat opoziţia şi hotărârea nu mai este supusă apelului.

Art. 377. -

Pe când o hotărâre definitivă se află în curs de a se judeca în contestaţie, sau în urma cererei de revizuire, ea are încă puterea lucrului judecat până ce se va înlocui prin o altă hotărâre.

Art. 378. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât în virtutea unui titlu executoriu, sau a unei hotărâri date cu execuţie provizorie, şi pentru o datorie certă şi lichidă.

Dacă datoria consistă în suma nelămurită, urmăririle se vor amâna până mai întâi se va face lichidarea.

II. Persoanele şi bunurile supuse executărei silite

Art. 379. -

Execuţia silită se întinde asupra tuturor bunurilor mişcătoare şi nemişcătoare ale datornicului, afară de excepţiile admise de lege.

Art. 380. -

Desfiinţat.

III. Când se poate exercita execuţia silită

Art. 381. -

Când printr'o hotărâre s'a dat un termen de plată, executarea nu se poate face până la sosirea acelui termen.

Art. 382. -

Cu toate acestea, partea care a câştigat va putea, şi înaintea sosirei termenului, să ceară executarea hotărârei:

a) Dacă datornicul a fugit;

b) Dacă datornicul risipeşte averea sa mişcătoare şi nemişcătoare;

c) Dacă prin alţi creditori execută alte hotărâri asupra averei sale;

d) Dacă prin fapta sa el a micşorat asigurările date creditorului său, sau n'a dat asigurările promise ori încuviinţate, sau este în stare de insolvabilitate în deobşte cunoscută.

Art. 383. -

În cazurile arătate în articolele de mai sus, instanţa care a învestit hotărârea cu formula executorie va hotărî de urgenţă, după ce va cita pe părţi în termen scurt.

În cazul când datornicul a fugit, citaţia i se va da la ultimul domiciliu.

Art. 384. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Hotărârile ce au să se execute provizoriu, cu dare de cauţie, nu se vor executa mai înainte de a se da cauţia.

Art. 385. -

Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 8 dimineaţa şi după ora 6 seara.

Executarea începuta va putea continua în acea zi, sau în zilele următoare.

Art. 386. -

Execuţia silită nu se va face duminecile şi sărbatorile legale sau naţionale prevăzute în legea vacanţelor, afară de cazuri urgente, după o anume încuviinţare a prezidentului tribunalului sau Curţei care a dat ordinul de executare.

Art. 387. -

Nici o hotărâre sau titlu executoriu nu se va putea executa, decât numai după ce se va fi încunoştiinţat datornicul odată cu somaţia sau comandamentul.

Art. 388. -

Cu cel puţin o zi înainte de orice execuţie, agentul ce are să execute va face o somaţie datornicului, la care se va alătura şi copia titlului ce se execută.

Art. 389. -

Dacă creditorul a lăsat să treacă un an dela somaţie fără a executa, el nu mai poate executa decât după o nouă somaţie de executare, la care nu mai trebuie alăturat titlul ce se execută.

În caz de contestaţie la executare, termenul de un an va începe a curge dela data hotărârei prin care contestaţia este definitiv judecată.

Art. 390. -

Cele două articole de mai sus nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie.

Asemenea nu se va notifica datornicului nici somaţia, nici hotărârea sau titlu, când executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.

Art. 391. -

Călcarea art. 384, 385, 387, 388 şi 389 aduc anularea execuţiei.

IV. Pentru primirea cauţiei

Art. 392. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Hotărârea care obligă pe o parte ca să dea o cauţie sau un garant, va arăta şi termenul când să se aducă acea cauţie, sau sa se înfăţişeze acel garant.

Art. 393. -

Garantul se va înfăţişa înaintea judecăţei în şedinţă publică, faţă cu toate părţile, sau în lipsa lor, dacă au fost chemate formal.

Judecata va primi pe garant dacă solvabilitatea sa va fi în deobşte cunoscută, sau dacă se va dovedi cu acte.

Art. 394. -

Partea protivnică va putea să conteste solvabilitatea garantului şi judecata va apreţui de urgenţă.

Art. 395. -

Dacă se primeşte cauţia sau garantul, actul care le primeşte va fi excutoriu, cu tot dreptul de apel sau opoziţie.

Art. 396. -

Garantul fiind primit, va face înaintea judecăţei declaraţia că primeşte a garanta.

Această declaraţie se va trece în procesul-verbal al şedinţei.

Din momentul acestei declaraţii, el va fi supus la toate consecinţele ce aduce garanţia sa.

V. Execuţia în contra moştenitorilor

Art. 397. -

Când datornicul a murit, lăsând numai moştenitori vârstnici, execuţia începută asupra bunurilor sale se va continua în contra lor, opt zile după ce printr'o notificare au fost înştiintaţi în mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.

Când între moştenitori sunt nevârstnici, execuţia începută se va suspenda până la alcătuirea reprezentanţei lor legale, care se va face prin mijlocirea tribunalului cât se poate de grabnic.

Art. 398. -

Dacă execuţia nu începuse încă la moartea datornicului, hotărârile şi titlurile executorii nu se vor putea executa în contra moştenitorilor, sub pedeapsă de nulitate, decât opt zile după ce li s'a făcut o încunoştiinţare colectivă a acestor titluri sau hotărâri la domiciliul deschiderei succesiunei, pe numele moştenirei, fără a se arăta numele şi calitatea fiecărui moştenitor.

VI. Contestaţii asupra execuţiei silite

Art. 399. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Orice execuţie silită se poate contesta de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Art. 400. -

Cererile incidente şi toate contestaţiile care s'ar ridica asupra execuţiei silite, sau între părţi, sau de către cei de al treilea interesaţi, privitoare la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârei ce se execută, se vor îndrepta la instanţa care a încuviinţat titlul executoriu.

Toate celelalte incidente sau contestaţii ce s'ar ridica asupra urmărirei însăşi, se vor îndrepta la instanţa care execută hotărârea.

Cererile arătate în acest articol vor cuprinde pe larg motivele plângerei, iar actele pricinei se vor depune deodată cu cererea la grefa instanţei respective, potrivit art. 70 din acest cod.

Părţile se vor chema în termen scurt şi judecata asupra contestaţiei sau incidentelor se va urma de urgenţă, cu precădere asupra tutulor celorlalte pricini, fără drept de opoziţie pentru cei judecaţi în lipsă, la orice instanţă.

Art. 401. -

Judecata va putea, după înfăţişare, să suspende sau să lase executarea cu sau fără cauţie, fixată de instanţa judecătorească. Executarea se va putea suspenda în cazuri urgente chiar şi înainte de orice înfăţişare.

Art. 402. -

Termenul de apel în contra sentinţelor tribunalelor, şi cel de recurs în contra hotărârilor Curţei de apel date în asemenea contestaţii san incidente, va fi de o lună dela data pronunţărei sentinţei sau deciziei.

Art. 403. -

Constaţiile în materie de executări silite se vor putea face în tot timpul cât va ţine executarea.

Odată ce cel din urmă act al executărei s'a săvârşit, nu se va mai primi nici o contestaţie asupra executărei.

Cel din urmă act de executare este încheierea pe care tribunalul va trebui să o facă, fără citarea părţilor, îndată ce va primi procesul-verbal de executare, constatând săvârşirea executărei.

Art. 404. -

O hotărâre judecătorească, ce nu s'a executat în timp de 30 ani dela data sa, nu se va mai putea executa şi va pierde puterea lucrului judecat.

Art. 405. -

Partea care va cădea în contestaţia sa asupra executărei, va fi supusă la despăgubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executărei şi la plata unei amenzi dela 25 până la 500 lei în cazuri de vădită rea credinţă.

CAPITOLUL II Executarea silită asupra bunurilor mişcătoare

I. Bunurile mişcătoare cari nu se pot urmări

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 406. -

Nu se vor putea urmări şi vinde pentru orice fel de datorie:

1) Lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului şi familiei sale care trăeşte cu dânsul în casă;

2) Vestmintele cu care sunt acoperiţi sau care le slujesc la trebuinţa de fiecare zi;

3) Armele, echipamentul şi îmbrăcămintea militarilor;

4) Icoanele şi portretele de familie.

Art. 407. -

Nu se vor putea urmări şi vinde, decât numai în lipsă de alte bunuri şi numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor, următoarele obiecte:

1) Instrumentele de arat;

2) Animalele, seminţele şi îngrăşământul destinat pentru cultura pământului;

3) Faina, malaiul şi alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului şi a familiei sale în timp de o lună;

4) O vacă, sau duoi boi, sau cinci capre, sau patru râmatori, sau zece oi, după cum va alege datornicul;

5) Tot nutreţul trebuitor în timp de o lună pentru hrana animalelor ce nu s'a urmărit;

6) Uneltele lucrătorilor şi meşterilor;

7) Maşinile în lucrare şi instrumentele trebuincioase pentru explotarea unei fabrici sau industrii;

8) Carul sau căruţa, sacaua şi alte asemenea unelte de muncă;

9) Stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creşterei lor;

10) Instrumentele sau cărţile trebuincioase pentru ştiintă, arta sau profesia ce practică sau exercită datornicul.

Art. 408. -

Nu se vor putea urmări şi sechestra, decât numai pentru datorii de alimente, de chirii, sau alte creanţe privilegiate asupra mişcătoarelor, următoarele:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

1) Sumele sau pensiile care s'au dat de judecată sau care s'au dăruit, ori s'au legat datornicului sub titlu de pensie alimentară;

2) Rentele viagere care s'au dăruit datornicului sub condiţie de a nu se putea urmări.

Când acestea se vor urmări şi sechestra, la cazurile excepţionale arătate mai sus, judecătorii pot sa fixeze ce parte dintr'însele cată să se urmărească sau să se sechestreze.

Art. 409. -

Pensiile de retragere, recompensele naţionale, lefile şi diurnele: ale ecleziasticilor, militarilor şi tuturor funcţionarilor plătiţi de Stat, district, comună şi instituţiunile de binefacere, ale căror bugete se votează de Cameră, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu se pot urmări decât până la o treime pentru datorii către Stat, penalitaţi prevăzute de lege, pentru chirii şi creanţe alimentare, precum şi pentru creanţele privilegiate prescrise de art. 1729 Codul civil; până la jumătate în ce priveşte plata dotei legiuitei soţii, precum şi alimentele acordate de lege soţiei, copiilor şi ascendenţilor.

Cesionarii de pensii, cu titluri anteriore legei dela 1 Martie 1881, pot cere restituirea capitalului numărat, cu a lui legală dobândă, şi obţine despăgubirea lor prin urmărirea până la o treime a pensiei.

Indemnizaţiile de chirie ce se acordă unor funcţionari, precum sunt aceia ai căilor ferate, sunt neurmăribile şi necesibile în mod absolut.

Ele se pot însă urmări şi ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru semestrul la care acele indemnizaţii sunt aferente¹).

¹) Acest art. 409 a suferit până acum cinci modificări: în 1881, 1892, 1900, 1901 şi 1905. Noi dăm în text ultima modificare din 1 Iunie 1905.

Art. 410. -

Este nulă orice urmărire sau cesiune făcută în contra prescripţiilor de faţă.

II. Urmărirea bunurilor mişcătoare ce se află în posesia datornicului

Art. 411. -

Urmărirea bunurilor mişcătoare, corporale sau necorporale, care se află în posesia datornicului, se va face prin agenţii ce sunt alipiti pe lângă autorităţile judecătoreşti, fiecare în ocolul său, şi după rânduelile stabilite pentru aceasta de către prezident.

Art. 412. -

Prezenţa unui comisar de poliţie sau ajutor al său, şi, în lipsa lor, a primarului sau a ajutorului său, va fi necesară, sub pedeapsă de nulitate:

1) Dacă uşile datornicului sunt închise şi nu voeşte a le deschide;

2) Dacă nu voeşte a deschide camerile sau mobilele;

3) Dacă debitorele lipseşte şi nu este spre a-l reprezenta nici o rudă locuind cu dânsul.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 413. -

În aceste cazuri, odată ce casele sau mobilele s'au deschis de către debitor, sau, nevoind el, ori în lipsa lui, de către agent, prezenţa comisarului, a judecătorului de plasă sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.

Art. 414. -

Camerile şi mobilele se vor deschide treptat, pe cât se va face şi înscrierea lor în procesul-verbal.

Art. 415. -

Creditorele va putea să nu fie faţă la lucrarea urmărirei.

Art. 416. -

Agentul judecătoresc singur, sau faţă cu persoanele însemnate în art. 410 şi 411, va forma îndată un proces-verbal care va cuprinde:

1) Enunţarea titlului executoriu în virtutea căruia se face execuţiunea;

2) Arătarea creditorului pentru lucrurile ce a cerut a se urmări, dacă asemenea cerere s-a făcut;

3) Numele, pronumele şi domiciliul părţilor, al agentului, precum şi al altor persoane care vor fi fost faţă la urmărire;

4) Somaţiunea verbală făcută debitorului ca să plătească, precum şi răspunsul lui, dacă a fost faţă;

5) Descrierea obiectelor urmărite şi arătarea numărulul şi calităţei lor, pe cât se va putea;

(6) Aratarea locului, zilei şi orei când s-a făcut urmărirea.

Art. 417. -

Acest proces-verbal se va subscrie de agent şi de toate persoanele ce au fost faţă la urmărire.

Art. 418. -

Îndată ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise într'însul se vor pecetlui, sau se va pune un custode pentru paza lor, şi se va face menţiune despre aceasta în procesele-verbale.

Art. 419. -

Custodele aşezat pentru pază cată să fie vârstnic; el nu va putea fi însuşi datornicul, vreun servitor al său sau rudă, sau cuscru al său până la a patra spiţă inclusiv, decât atunci când însuşi creditorul va consimţi la aceasta.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 420. -

Nu se vor putea aşeza custozi, decât persoane solvabile, care se vor putea supune şi la dare de cauţie, dându-se precădere totdeauna acelora care se vor arăta de creditor.

Obiectele sechestrate nu se vor putea strămuta din locul unde s'a urmărit, decât cu voia judecătorului care a încuviinţat urmărirea.

Art. 421. -

Custodele va avea drept la o plată ce se va fixa de autoritatea judecătorească.

Această plată se va lua cu precădere din preţul lucrurilor urmărite.

Art. 422. -

Custodole va fi răspunzător de orice pagubă se va aduce creditorului din cauza negligenţei sale, putând fi, după împrejurări, supus şi la pedeapsa arătată de legea penală pentru abuz de încredere.

Art. 423. -

Când lucrurile urmărite au fost puse sub peceţi, aceste peceţi se vor pune de agentul judecătoresc şi de persoanele aratate în art. 412 din acest cod.

Art. 424. -

Acela care, fără drept, va rupe sau va strica aceste peceţi, se va pedepsi potrivit legei penale, afară de alte despăgubiri la care se poate condamna.

Art. 425. -

Îndată după punerea peceţilor sau aşedarea custodelui, agentul judecătoresc va lăsa o copie de pe procesul său verbal în mâna datornicului, sau la dumiciliu său, precum şi o listă de obiectele urmărite în mâna custodelui, dacă asemenea custode există. Custodele va iscăli de primirea listei.

Originalul se va depune la grefa autorităţei a căreia hotărâre se execută.

Art. 426. -

Agentul care, prezentându-se la locuinţa datornicului, va găsi o altă urmărire făcută, şi averea mişcătoare sub peceţi sau sub pază de custode, după ce va lua copie de de procesul-verbal aflat în mâna custodelui sau în mâna datornicului, ori la domiciliul său, va face un proces-verbal arătând toate aceste împrejurări, precum şi numele agentului care a urmărit, va declara urmărită această avere şi de dânsul, şi va putea urmări şi altă avere care nu ar fi fost deja urmărită.

Art. 427. -

Orice agent judecătoresc va fi dator, sub pedeapsă disciplinară şi de despăgubiri, ca, în 24 ore după întoarcerea sa, să depună la grefă procesul-verbal încheiat de dânsul la faţa locului.

Art. 428. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Datornicul nu va putea să se împotrivească la o urmărire ce i se face decât depunând valoarea ce i se cere, la Casa de depuneri sau la administraţia financiara a judeţului.

Totodată el va fi dator a da în mâna agentului judecătoresc, pe lângă recepisa de depunere, şi petiţia către autoritatea judecătorească respectivă, în care să arate cuvintele pentru care el cere încetarea sau suspendarea execuţiei.

Judecata va hotărî de urgenţă, potrivit cu cele zise la art. 400 şi următoarele din acest cod.

Art. 429. -

În orice alt caz, urmărirea se va termina, rămânând ca acela în contra căruia ea s'a făcut, să reclame autorităţei competinte, potrivit celor zise la art. 399 până la 405.

Art. 430. -

Creditorii datornicului urmărit nu vor putea să se împotrivească la executarea urmărirei, nici la vânzarea obiectelor. Ei vor fi numai în drept a se opune, până la regularea pretenţiei lor, la distribuirea sumelor provenite din vânzarea obiectelor.

Această opoziţie a creditorilor se va face către autoritatea judecătorească prin care s'a operat vânzarea.

III. Vânzarea sau licitaţia bunurilor mişcătoare urmărite

Art. 431. -

În 36 ore cel mult după depunerea procesului-verbal al agentului la grefa respectiva judecătorul, în camera de chibzuire, va însemna ziua şi locul unde are să se facă vânzarea obiectelor urmărite.

Art. 432. -

Acestă vânzare se va face înaintea tribunalului de întâia instanţă, sau la faţa locului, sau în locurile obişnuite pentru vinderi publice, după împrejurări.

Art. 433. -

Ziua vânzărei se va încunoştiinţa formal datornicului în persoană sau la domiciliu.

Art. 434. -

Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni, nici în mai mult de o lună dela data procesului-verbal.

Art. 435. -

Când însă atât creditorul cât şi datornicul vor cere, termenul vânzărei se va putea scurta sau prelungi.

Art. 436. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Asemenea când obiectele vor ameninţa stricăciune sau perire, autoritatea competentă va putea chiar din oficiu să scurteze termenul vânzărei.

Art. 437. -

Vânzarea se va vesti cu trei zile cel puţin mai înainte, prin anunţuri lipite pe stradă, la uşa judecătoriei, la poarta primăriei sau la locul unde se va face vânzarea, precum şi la alte locuri publice.

În oraşele unde sunt jurnale, această vestire se va face şi prin jurnale.

Aceste anunţuri se vor face prin grija agentului ce a făcut urmărirea, sub pedeapsă în caz de neurmare, de o amendă dela lei 50 la 2.000 şi alte despăgubiri către părţile interesate.

Art. 438. -

Dacă din cauza unei contestaţii sau unei învoiri între părţi, ziua vânzarei s'a amânat de către autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunţuri noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel puţin înaintea vânzărei.

Art. 439. -

Anunţurile vor cuprinde ziua, locul şi ora vânzărei, precum şi natura obiectelor, fără alte amănunte.

Costul acestor anunţuri se vor înainta de către creditor în socoteala lucrurilor urmărite.

Art. 440. -

În ziua publicată pentru vânzare, agentul însărcinat cu urmărirea va merge la locul unde se află obiectele, împreună cu grefierul tribunalului, sau ajutorul său; iar dacă aceste obiecte sunt în altă localitate, cu comisarul sau cu primarul local, sau cu un ajutor al lor.

Art. 441. -

Agentul va ridica peceţiile, sau va primi obiectele din mâna custodelui, dacă a fost asemenea custode.

Va verifica starea şi numărul obiectelor după procesul-verbal de urmărire şi va dă chitanţă de liberare custodelui, iar această va prezenta toate obiectele ce i s'au incredintat şi aşa cum i s'au încredinţat.

Dacă vânzarea se va face în alt loc decât acela unde se găsesc obiectele, ele vor fi duse la acel loc.

Dacă obiectele au sa se vânză chiar în locul unde se află, se va face îndată vânzarea.

Art. 442. -

Vânzarea se va face publică, cu uşile deschise şi cu toba sau în gura mare.

Art. 443. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Agentul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali vor propune fiecare obiect, arătând preţul, şi-l vor adjudeca în aceiaşi zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preţ, chiar, când în lipsa de alţi concurenţi aceasta a fost singurul doritor.

Art. 444. -

Licitaţia se va face pe bani gata, şi obiectul se va da aceluia care va şi număra preţul cu care i s'a adjudecat.

Dacă acela căruia i s'a adjudecat obiectul nu va număra preţul de îndată, obiectul se va vinde imediat din nou, şi întâiul adjudecatar va răspunde scăderea ce va ieşi la a doua vânzare, după constatarea făcută de agentul judecătoresc.

Numărarea preţului se va face în faţa locului.

Art. 445. -

Agentul de urmărire va însemna pe o lista obiectele vândute şi preţul cu care s'a vândut.

Art. 446. -

Îndată ce din valoarea averei vândute se vor acoperi creanţele reclamate şi celelalte cheltueli ale agentului, ale custodelui, ale publicaţiilor şi altele, se va curma licitaţia şi datornicul îşi va primi înapoi lucrurile rămase sau prisosul preţului de va fi asemenea prisos.

Art. 447. -

Agentul de urmărire va face în fiecare zi de licitaţie, un proces-verbal de cele urmate, şi-l va iscăli atât el, cât şi ceilalţi reprezentanţi ai autorităţei publice de care a fost însoţit.

Art. 448. -

Preţul ieşit din adjudecare se va încasa de agentul judecătoresc, care va îngriji cât mai neîntârziat să-l depună la Casa de depuneri sau administraţia financiară a judeţului, înaintând recipisa îndată cu procesul-verbal de vânzare grefei respective.

Art. 449. -

Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vânzărei nu se va primi în contra celui asupra căruia s'a adjudecat lucrul şi care a plătit preţul, afară numai de nu a fost vicleşug din parte-i.

Cererea părţei vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalţi ofiţeri publici ce au executat după împrejurări, în caz de rea credinţă sau neîndeplinirea formelor cerute de lege pentru executare.

IV. Distribuţia preţului

Art. 450. -

Din sumele ieşite din vânzare se vor scădea mai întâi cheltuelile de urmărire şi de vânzare, şi alte creanţe privilegiate ce s'ar arăta.

Restul se va da creditorului ce a urmărit.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă însă au fost şi alţi creditori ce au făcut opunere la distribuirea preţului vânzărei şi titlul lor este recunoscut, preţul se va împărţi între creditorul ce a urmărit şi creditorii oponenţi.

Art. 451. -

Dacă este contestaţie sau din partea datornicului, sau din partea unuia din creditori, sumele adunate se vor depune la tribunal, care potrivit titlurilor înfăţişate, va face tabloul de distribuirea preţului.

Art. 452. -

Acest tablou se va comunica în persoană sau la domiciliul datornicului urmărit şi creditorilor oponenţi.

Dacă în timp de opt zile dela primirea acestei comunicări nu s'a făcut nici o opunere, tribunalul va distribui preţul. Dacă s'au făcut opuneri, tribunalul va judeca în termen scurt asupra opunerilor, fără drept de opoziţie pentru cei judecaţi în lipsă.

Art. 453. -

Termenul pentru apel în contra hotărârei de opunere la distribuţia preţului va fi de 15 zile dela data primirei ei sau lăsărei la domiciliu.

Termenul de recurs va fi de o lună dela pronunţarea hotărârei instanţei de apel¹).

¹) În textul vechiului art. 453 nu figurează ultimul aliniat.

Art. 454. -

Când între lucrurile urmărite ale datornicului se vor fi găsit sume de bani, se va urma cu aceste sume întocmai ca cu cele ieşite din vânzare; iar din celelalte obiecte se va urmări numai câte trebuesc, spre acoperirea creanţelor reclamate şi cheltuelilor urmate.

V. Urmărirea şi poprirea bunurilor mişcătoare ale datornicului,
care sunt în mâna celor de al treilea

Art. 455. -

Orice creditor va putea pe bază de titluri executorii, să urmărească şi să poprească pentru sumele cuprinse în titlul său, sumele sau efectele datorite datornicului său de către un al treilea.

a) Orice alt creditor, a cărui creanţă e constatată prin act scris neautentic, va putea, deodată cu intentarea acţiunei, sa poprescă sumele sau efectele datorite datornicului său de către un al treilea, putând fi supus, după aprecierea autoritaţei judecătoreşti şi la darea unei cauţii fixată de dânsa;

b) Acelaş drept îl vor avea şi creditorii care n'au act scris, fiind însă îndatoraţi ca odată cu cererea de poprire şi dovada de intentarea acţiunei, să dea şi o cauţie de jumătate din valoarea reclamaţiei.

În cazurile prevăzute de aliniatele a şi b din acest articol, validarea se va face după ce reclamantul va fi obţinut o sentinţă definitivă.

Art. 456. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Acesta poprire se va face după o cerere ce creditorul va adresa la tribunalul domiciliului celul de al treilea sau al datornicului.

Art. 457. -

În această cerere se va arăta cauza pe baza careia se face poprirea şi suma creanţei.

Art. 458. -

Prezidentul, pe de o parte, va ordona facerea poprirei prin agentul judecătoresc, iar pe de altă parte va cita atât pe cel de al treilea, cât şi pe datornic, comunicându-li-se şi copie de pe cererea de poprire o dată cu citaţia.

Orice parte interesată va putea face contestaţie la poprirea încuviinţată, judecându-se această contestaţie înainte de validare, potrivit art. 400 şi următorii din acest cod.

Art. 459. -

La ziua însemnată, cel de al treilea poprit va veni înaintea judecăţei în persoană sau prin procurator.

El va declara dacă datoreşte suma ce se popreşte, cât este acea sumă, pe baza de ce titlu, dacă mai este poprită şi de alţii, şi dacă acea datorie este exigibilă.

Iar dacă s'a poprit şi alte efecte, el le va arăta starea, calitatea şi cu ce titlu le ţine.

În fine, el va răspunde la orice alte explicaţii ce-i va cere prezidentul.

Art. 460. -

Dacă se dovedeşte ca terţiul poprit este dator, instanţa va valida poprirea, condamnând pe terţiul poprit sa platească suma poprită creditorului popritor.

Art. 461. -

Dacă sunt mai multe popriri din partea mai multor creditori ai aceluiaş datornic, şi de aceeaşi valoare a acelui de al treilea, la aceeaşi instanţă, toate se vor judecă prin o singura hotărâre.

Art. 462. -

Orice creditor al datornicului urmărit va putea interveni la judecata de poprire prin o simplă cerere, până ce nu s'a dat o sentinţă definitivă asupra validărei.

Art. 463. -

Contestaţiile de orice natură ce se vor face fie de cel de al treilea poprit, fie de datornicii popriţi, precum şi de către creditorii ce urmăresc, sau între ei, sau între ei şi datornici, se vor judeca de instanţa învestită cu cererea de poprire, potrivit regulilor ordinare.

a) Judecătorii vor putea ordona, după împrejurări, ca valorile poprite să se depună la Casa de consemnaţie;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

b) Hotărârea data asupra validărei este fără drept de opoziţie, supusă însă apelului în termen de o lună dela comunicarea ei¹).

¹) În textul vechiului art. 463 nu figurează ultimul aliniat.

Art. 464. -

Suma poprită, datorită de cel de al treilea, se va distribui, după scăderea cheltuelilor, de către tribunal între creditorii ce au urmărit, în proporţie şi după natura creanţei lor.

Acea sumă li se va plati în modul şi termenii cuprinşi în titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea.

Art. 465. -

Dacă valorile poprite sunt efecte mobile, judecata va ordona vânzarea lor şi distribuţia preţului lor, potrivit cu cele aratate la secţiile III şi IV ale acestui Cap.

Cel de al treilea ce le ţine va fi custodele lor, dacă judecata nu ordonă altfel.

Art. 466. -

Desfiinţat.

CAPITOLUL III Execuţia silită asupra veniturilor nemişcătoarelor

I. Urmărirea fructelor prinse de rădăcini

Art. 467. -

Fructele şi recoltele neculese şi încă prinse de rădăcini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmări decât pe baza de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 610 şi următoarele din acest cod.

Art. 468. -

Urmărirea acestor fructe nu se va putea face decât în şase săptămâni înaintea coacerei lor şi va fi precedată de o somaţie de plată cu două zile înaintea urmărirei. Sechestrarea însă se va putea face în orice timp.

Art. 469. -

Urmărirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui agent judecătoresc, faţă cu comisarul, primarul sau unul din ajutorii săi, sau, în lipsa lor, a doi martori vârstnici.

Art. 470. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Agentul va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 şi 417.

Art. 471. -

El va aşeza ca custode al fructelor pe un pândar (jitar) de câmpuri al comunei, sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor.

Art. 472. -

O copie a procesului-verbal al agentului se va lăsa la primarul comunei, sau la judecătorul de ocol acolo unde este.

Originalul se va depune la tribunal.

Copia se va înmâna şi datornicului.

Art. 473. -

Autoritatea judecătorească va cita pe părţi înaintea sa şi va hotărî sau respingerea urmărirei, sau vânzarea fructelor, aşa cum sunt prinse de rădăcină, sau după ce se vor culege.

Art. 474. -

Vânzarea se va anunţa înainte cu trei zile cel puţin la comună, la domiciliul datornicului şi la poarta autoritaţei judecătoreşti.

Ea se va face în zilele şi la ceasurile hotărâte de judecător, preferindu-se zilele de Duminici şi bâlciu (iarmaroc), la faţa locului, în localul tribunalului, sau la bâlciu ori târg.

Art. 475. -

Vânzarea se va face pe bani gata de către agentul judecătoresc, faţă cu primarul comunei ori ajutorul său şi cu datornicul, sau şi în lipsa lui dacă se va fi chemat formal.

Art. 476. -

Dacă datornicul urmărit nu va avea alte mijloace de vieţuire, va putea căpăta dela autoritatea judecătorească a se scoate din vânzare:

a) Câtimea fructelor câte trebuesc pentru hrana lui şi a familiei lui în timp de o lună;

b) Câtăţimea nutreţului trebuincios pe timp de o lună, pentru hrana vitelor ce nu se pot urmări, potrivit art. 407;

c) Seminţele trebuinciose pentru semănătură.

II. Urmărirea veniturilor unui bun nemişcător

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 477. -

Acela care va voi sa urmărească veniturile generale, precum: chiria, arânda sau alte venituri ale unui bun nemişcător al cărui proprietar sau usufructuar este datornicul său, va urma potrivit rânduelilor de mai jos.

Art. 478. -

Veniturile ce un datornic, arândaş sau chiriaş, are din moşia sau casa arândată sau închiriată lui, se vor putea asemenea urmări, respectându-se privilegiul ce legea acordă proprietarului.

Art. 479. -

Creditorul va face cerere la tribunalul local, afară de convenţii contrarii, spre a obţine sechestrarea veniturilor bunului nemişcător şi a cita pe datornic în judecată.

Art. 480. -

Dacă el are titlul autentic neexecutoriu, sau şi un act privat recunoscut al datornicului, tribunalul pe de o parte, va încuviinţa sechestru pentru suma cuprinsă în titlu, putând supune pe creditor şi la darea unei cauţii pentru despăgubiri, iar pe de alta va cita pe datornic în judecată.

Pentru titlurile executorii nu se va cere cauţie.

Când nu există act scris, sechestrul se va putea înfiinţa prin o hotărâre dată în urmă înfăţişarei, însă numai sub dare de cauţie, echivalentă cu a treia parte din suma urmarită.

Dacă există act scris, însă nerecunoscut, cauţia va putea fi de un sfert din suma urmarită.

Art. 481. -

Îndată ce judecătorul încuviinţează sechestru, se va publica aceasta prin afipte la poarta autorităţei şi print'un jurnal din localitate, dacă va exista.

Un extract de pe acest ordin se va transcrie de îndată, prin mijlocirea grefei, în registrul respectiv de transcripţiuni.

Art. 482. -

Un agent judecătoresc va merge la faţa locului şi va face proces-verbal, potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.

Chiriaşii sau arândaşii vor fi preveniţi şi îndatoraţi a depune chiriile sau arândele datorite, sau ce vor datori, la tribunalul local, potrivit hotărârei de sechestru a tribunalului.

Art. 483. -

Tribunalul va putea rândui, după împrejurări, ca tot venitul sa se adune direct la Casa de consemnaţie, sau va putea numi un gerant special, care să administreze bunul nemişcător şi să încaseze veniturile sau chiriile, ori arenzile, pe care le va înainta Casei de consemnaţie prin mijlocirea tribunalului.

Art. 484. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Îndată ce ordinul de sechestru s'a transcris, s'a afişat, s'a publicat şi s'a făcut cunoscut la faţa locului prin agentul judecătoresc, vor fi nule de drept, numai dela data transcrierei, orice închirieri sau arândări ce se vor face de datornic, şi orice plăţi de chirie sau de arenzi se va primi de dânsul în urma datei transcrierei.

Vor fi asemenea nule tot dela data transcrierei, orice plăţi făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arândare.

Art. 485. -

Dacă datornicul ocupă el însuşi, în total sau în parte, imobilul al cărui venit e sechestrat, tribunalul va putea, după împrejurări, să ordone ca el să deşerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fixat, imobilul sechestrat.

Art. 486. -

Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decât veniturile sechestrate, tribunalul va putea fixa o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreţinerea lui şi a familiei lui în tot timpul cât va ţine sechestrarea.

Art. 487. -

Dacă tribunalul va numi un administrator al bunului sechestrat, îl va supune la dare de cauţie, şi va fixa tot prin acea hotărâre salariul acestui administrator precum şi felul şi limitele dreptului său de administrare.

Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10%, după împrejurări, din veniturile neto ce va încasa.

Art. 488. -

La finele fiecărui an, semestru sau trimestru, după cum judecata va hotărî, administratorul va da socoteală tribunalului, faţă cu împricinaţii, citaţi spre acest sfârşit, de veniturile şi cheltuelile urmate.

Art. 489. -

Dacă gerantul administrează rău, sau nu dă socotelile la termenul fixat, sau trece peste atribuţiile ce i s'au dat de tribunal, el va fi destituit şi condamnat la despăgubiri.

Art. 490. -

Împărţeala veniturilor între creditorii sechestranţi sau intervenienţi se va face de către tribunal în proporţie cu creanţa fiecăruia.

Creditorii cu dreptul de preferinţă se vor plăti potrivit dreptului şi rangului lor.

Art. 491. -

Sechestrarea veniturilor nu va înceta decât în urmatoarele cazuri:

a) Prin comsimţimântul creditorilor sechestranţi şi intervenienţi;

6) Prin plata creanţelor lor: capital, dobânzi şi cheltueli;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

c) Prin adjudecarea silită a bunului nemişcător.

CAPITOLUL IV Executarea silită asupra bunurilor nemişcătoare

I. Bunuri care pot fi urmărite

Art. 492. -

Numai bunurile nemişcătoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmăriri imobiliare.

Art. 493. -

Urmărirea unui bun nemişcător prin natura sa va cuprinde însă ca accesorii şi toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilulul, sau care sunt aşezate în imobil pentru veşnicie.

Art. 494. -

Creditorii personali ai unui asociat împreună moştenitori sau ai unui asociat nu vor putea să urmărească şi să pună în vânzare partea devalmaşe a datornicului lor, în imobilele moştenirei sau societăţei. Ei vor trebui mai întâi să ceară împărţeala sau licitaţia imobilelor ce se află în devalmăşie.

Se poate însă vinde partea devalmaşe (indiviză), dacă câtimea ei este neîndoelnic stabilită şi lămurită (lichidă)¹).

¹) În textul vechiului art. 494 nu figurează ultimul aliniat.

Art. 495. -

Vânzarea silită a bunurilor nemişcătoare se va urmări la tribunalul unde se află asezat imobilul, sau la alt tribunal ales de părţi.

II. Urmărirea nemişcătoarelor bunuri

Art. 496. -

Orice urmărire a unui imobil va începe printr'un comandament făcut de către creditor datornicului şi deţinătorului de va fi, prin mijlocirea unui agent judecătoresc. (Mod. Lg. 16 Maiu 1900). În cazurile în care legi speciale înlocuesc comandamentul prin somaţiuni sau notificaţii pentru punerea în vânzare a imobilelor, acele somaţiuni încetează de a-şi mai avea efectul lor, de îndată ce debitorul a achitat, înainte de licitaţie, toate ratele cu dobânzile şi cheltuielile de orice natură, exigibile în momentul plăţei.

Art. 497. -

Acest comandament se va face în persoană sau la domiciliul datornicului şi deţinătorului.

El va cuprinde copie după titlul executoriu, somaţia de a plăti şi înştiinţarea că dacă nu va plăti, se va face vânzarea cutăror sau cutăror nemişcătoare. El va fi iscălit de agent.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Acest comandament se va transcrie de urgenţă în extract îndată după comunicare, după ordinea înregistrărei, într'un registru special.

Art. 498. -

Agentul va încunoştiinţa acest comandament, potrivit rânduelilor arătate la art. 74 şi următorii din această legiuire.

Art. 499. -

Dacă urmărirea se face înpotriva unui nevârstnic interzis sau pus sub consiliu judiciar, afară de copia de comandament lăsată la tutor, curator ori consiliu judiciar, se va mai încunostiinţa şi procurorul tribunalului local, care va iscăli originalul comandamentului.

Art. 500. -

Dacă au trecut şase luni dela ziua comunicărei comandamentului, fără ca alte acte de procedură să fi urmat, comandamentul se consideră de plin drept ca şi când nu ar fi fost.

Art. 501. -

Rănduelile dela art. 497, 498 şi 499 ale acestei legiuiri sunt sub pedeapsă de nulitate.

Art. 502. -

Dacă după primirea comandamentului datornicul dovedeşte înaintea tribunalului că venitul curat şi liber al nemişcătoarelor sale pe timp de un an este de ajuns spre a plăti toată datoria, capete, dobănzi şi cheltueli şi dacă el oferă sau deleagă aceste venituri creditorului, judecătoria va putea suspenda urmărirea, rămânând a o reîncepe dacă alte piedici sau opoziţii s'ar ivi.

III. Procesul-verbal de situaţie, afiptele şi publicaţiile

Art. 503. -

După 30 de zile dela comunicarea comandamentului, portărelul se va transporta la locul situaţiei imobilului a cărui urmărire se face, şi acolo va încheia un proces-verbal de situaţie.

Acest proces-verbal va cuprinde reproducerea în extract a titlului ce se execută şi o descriere pe cât se poate mai amănunţită a imobilului.

Art. 504. -

Afiptele şi publicaţiile vor cuprinde:

1) Numele, pronumele, profesia şi domiciliul, ori reşedinţa creditorului ce urmareşte şi ale datorniculul urmărit;

2) Titlul executoriu pe baza căruia se face urmărirea în extract;

3) Arătarea bunurilor nemişcătoare care se urmăresc adică:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă este o casă: comuna, strada, numărul sau localitatea unde se află acea casă;

Dacă este o moşie, un pământ, sau orice avere rurală: arătarea judeţului, plăşei sau plaiului, a comunei şi a unora din vecinii acelui imobil, precum şi descrierea amănunţită a imobilului din procesul-verbal de situaţie.

Art. 505. -

Grefierul va fi dator dela sine şi prin îngrijirea prezidentului să caute în registrul ipotecilor şi să facă o lista specială de toate inscripţiile, transcripţiile de privilegii sau ipoteci ce există asupra nemişcătorului urmărit.

Dacă urmărirea se face înaintea unui alt tribunal decât acela al situaţiei bunului nemişcător, tribunalul de urmărire va cere această listă, prin o comisie rogatorie, dela tribunalul situaţiei imobilului.

Grefierul va înscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamaţii s'ar face, precum şi suma fiecărei creanţe.

Art. 506. -

Afiptele şi publicaţiile vor mai cuprinde:

1) Locul, ziua şi ora când are să se facă vânzarea şi adjudecarea bunului nemişcător;

2) Preţul ce creditorul urmăritor va arăta, în cererea ce va trebui să facă tribunalului, înainte de plata taxelor de afipte şi publicaţii;

3) Condiţiile ce va fi având vânzarea şi diferitele sarcini sau alte împrejurări ale nemişcătorului până atunci cunoscute;

4) Somaţia către toţi acei care ar pretinde vreun drept de chirie, privilegiu sau ipotecă, ca înaintea adjudecaţiei să arate tribunalului pretenţiile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ţine în seamă.

Art. 506 bis. -

Un judecător-comisar, însărcinat de prezident, va face tabloul ordinei creditorilor după care ei au a se plăti potrivit cu titlurile lor de preferinţă.

Acest tablou se va face patru săptămâni după cea dintâi publicaţie a urmărirei.

Oricare din creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul să ia cunoştinţă sau copie după acest tablou al ordinei, până în momentul adjudecărei.

Contestaţia asupra puncturilor cuprinse în tablou se va face mai întâi înaintea judecătorului-comisar.

Acesta va căuta să împace pe părţi. Dacă nu va putea, va trimite contestaţia înaintea tribunalului spre a se judeca, potrivit art. 525 şi următoarele din acest cod.

Art. 507. -

Afiptele se vor lipi:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

1) La uşa tribunalului;

2) La poarta sau pe pereţii casei ce are să se adjuzece;

3) În comuna unde este asezat bunul rural ce are să se vândă.

Art. 508. -

Aceeaşi publicaţie se va face neapărat în Monitorul Oficial şi în alt jurnal de publicaţii oficiale, acolo unde este.

Art. 509. -

Un exemplar de pe această publicaţie se va încunostiinţa în persoana sau la domiciliul datornicului urmărit şi deţinătorului de va fi, precum şi tuturor creditorilor care au ipoteca sau privilegiu cunoscut, până la emiterea publicaţiilor.

Acesta încunostiinţare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiaţi la domiciliul ales de ei cu ocazia luarei înscripţiei, chiar dacă de fapt nu ar domicilia acolo.

Art. 510. -

Vânzarea nu se va face decât după trei luni din ziua publicărei în jurnale. i,nda,co

Art. 511. -

O copie după această publicaţie se va depune la procurorul tribunalului ori de câte ori se urmăreşte averea unui nevârstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar.

Art. 512. -

Toate formalităţile arătate la art. 503, 504, 506, 507, 508 în ceeace priveşte numai publicaţiunea prin Monitorul Oficial şi până la 511 inclusiv din acest cod, vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmărirei, afară numai de greşelile parţiale în descrierea bunurilor urmărite.

Art. 513. -

Se va ţine la grefă un dosar special pentru fiecare urmărire de bun nemişcător, în care se vor trece toate actele şi incidentele privitoare la urmărire şi adjudecare.

IV. Efectele urmărirei bunurilor nemişcătoare

Art. 514. -

Va fi nulă de drept orice înstrăinare a nemişcătorului urmărit făcută de datornic în urmă transcrierei comandamentului. (Adaos Lg. 11 Febr. 1904)

De asemenea nu vor fi opozabile vânzătorilor, creditorilor privilegiaţi sau ipotecari, proprietarilor locatori ai obştei prevăzută aliniatele adaose art. 74 Pr. civ., împărţelile, înstrăinările, constituirile de drepturi reale şi arândările făcute de locuitorii săteni, posteriori titlurilor lor.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 515. -

Cu toate acestea, această înstrăinare îşi va avea toată tăria sau dacă înainte de adjudecare, cumpărătorul a dobândit ratificarea creditorului sau creditorilor ce urmăresc vânzarea, sau dacă a consemnat sumele trebuincioase spre a plăti în întregul lor toate creanţele lor, capete, dobănda şi cheltueli.

Art. 516. -

Închirierile sau arândările făcute de datornic după data transcrierei comandamentului vor fi anulate, dacă creditorul sau creditorii ce urmăresc vor cere aceasta.

Închirierile sau arândările dinainte nu vor putea fi anulate, în tot sau în parte, decât când vor fi fost făcute în frauda creditorilor. Nu se vor ţine în seamă plăţile făcute înainte de vreme împotriva tocmelilor cuprinse în contractul de închiriere sau de arândare.

V. Păstrarea bunurilor nemişcătoare urmărite

Art. 517. -

De la comandament până ce ordonanţa de adjudecare va rămânea definitivă, păstrarea bunurilor urmărite va fi încredinţată datornicului urmărit.

Prin urmare el nu va putea face nici o tăiere de lemne şi nu va putea aduce nici o stricăciune imobilului, sub pedeapsă de despăgubiri şi chiar de urmărire criminală de va fi cazul.

Art. 518. -

Tribunalul însă va putea, după cererea unuia sau mai multor din creditori, ca să încredinţeze pastrarea nemişcătorului bun unui alt conservator şi după împrejurări, el va putea îndatora pe datornic sa se strămute din imobilul în care va fi locuind.

Art. 519. -

Conservatorul va fi, până ce ordonanţa va rămânea definitivă, însărcinat:

Cu paza imobilului urmărit;

Cu adunarea chiriilor, arândelor şi altor venituri;

Cu recolta şi cu vânzarea fructelor, care se va face potrivit art. 474.

Art. 520. -

Conservatorul va fi dator sa dea socoteala tribunalului, faţă cu părţile chemate în regulă, despre venituri şi cheltueli, în zece zile după adjudecaţie, sau la termenul fixat de tribunal, sub pedeapsă, în caz de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul său şi condamnat la despăgubiri.

Art. 521. -

Produsul administraţiei conservatorului, îndată după încasare, se va depune prin tribunal la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, spre a fi împărţit creditorilor împreună cu preţul nemişcătorului.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 522. -

Dacă datornicul nu are alt mijloc de vieţuire decât fructele sau veniturile bunurilor urmărite, tribunalul va putea, în timpul urmărirei, să-i dea un ajutor din aceste venituri pentru vieţuirea lui şi a familiei lui.

VI. Concursul mai multor urmăriri imobiliare

Art. 523. -

Dacă mai mulţi creditori au făcut comandament urmărind acelaş imobil, toate urmăririle lor se vor întruni ca să se facă una singură, pentru toţi, după cererea lor sau chiar din oficiu.

Toţi creditorii ce se vor întruni la o urmărire au un drept egal, afară numai dacă titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precădere.

Când un imobil este urmărit înaintea mai multor tribunale, întrunirea se va face la tribunalul ales în prima ipotecă, iar în lipsa unei asemenea alegeri, la tribunalul situaţiei imobilului.

Retragerea unui creditor pentru orice cauză nu poate întrerupe cursul urmărirei, sau al vânzărei, întrucât ceilalţi creditori co-urmăritori nu consimt la aceasta.

Art. 524. -

Când se fac mai multe cereri de urmărire asupra diferitelor bunuri nemişcătoare ale aceluiaşi datornic, tribunalul va putea, după cererea datornicului, să amăne cererile de urmărire de mai în urmă dacă se va crede că din vânzarea nemişcătorului sau nemişcătoarelor urmarite de mai înainte se vor putea despăgubi şi creditorii ce au urmărit mai în urmă.

VII. Opoziţii şi cereri incidente la o urmărire de bunuri nemişcătoare

Art. 525. -

Opoziţiile ce se fac în contra unei urmăriri de nemişcătoare, sau din partea datornicului ori a creditorilor săi, sau din partea altor de al treilea care intervin sau pentru a se anula urmărirea, sau pentru revendicarea ori păstrarea unul drept de proprietate, sau a oricărui alt drept asupra nemişcătoarelor urmărite, se vor face prin cerere în scris către tribunalul prin care s'a făcut urmărirea.

a) Ele nu vor putea fi făcute decât cu cel puţin 20 zile înainte de ziua fixată pentru adjudecarea provizorie şi nu vor fi primite decât după ce taxele citaţiilor vor fi plătite;

b) În ce priveşte nulitatea actelor de procedură, în tot timpul urmărirei, ea se va putea invoca chiar în ziua vânzarei cu ocazia licitaţiei, fără cerere în scris¹).

¹) Textul vechiu al art. 525 nu cuprindea ultimile două aliniate.

Art. 526. -

Aceste cereri de opoziţii vor fi motivate, vor arăta actele şi titlurile pe care se intemeiază şi care vor trebui sa fie depuse în copii certificate pentru conformitate de reclamant, la grefa tribunalului, odata cu cererea, sub pedeapsă de nulitate.

Ele vor fi iscălite de partea reclamantă sau de un împuternicit al său special cu procura legalizată.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă în timpul judecăţei, partea va declara ca se slujeşte şi de alte acte, instanţa va chibzui, putând acorda un nou termen de înfăţişare.

Reclamantul va fi obligat ca, în cererea de opoziţiune, să-şi aleagă un domiciliu în oraşul de reşedinţă al tribunalului, sub pedeapsă de nulitate.

Art. 527. -

Tribunalul de îndată va încuviinţa citarea atât a creditorulul sau creditorilor ce urmăresc, cât şi a datornicului urmărit, comunicându-li-se şi copie după cerere.

Art. 528. -

Desfiinţat.

Art. 529. -

Tribunalul se va pronunţa asupra tuturor opoziţiilor de orice natură înaintea zilei pentru adjudecare.

VIII. Amânarea adjudecaţiei

Art. 530. -

Dacă prin contestaţie se cere desfiintarea urmărirei pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareşte, tribunalul va judeca temeinicia acestei contestaţii.

Dacă contestaţia este bazată pe o cerere prin care însăşi proprietatea nemişcătorului urmărit e reclamată în total sau în parte, tribunalul apreciind seriozitatea cererei va putea să amâne vânzarea până când cererea de revendicare se va judeca definitiv. Tribunalul, în cazul revendicărei numai a unei părţi din imobilul sau imobilele urmărite, va putea chiar să proceadă la vânzare scotând din licitaţie ceea ce este contestat, sau să amâne pentru tot. În aceste cazuri, tribunalul va putea după împrejurări, să oblige pe contestator şi la darea unei cauţii ce o va fixa.

Art. 531. -

Desfiinţat.

Art. 532. -

Desfiinţat.

Art. 533. -

Când tribunalul va respinge contestaţia, va face de îndată vânzarea, hotărârile date în aceste cazuri nefiind supuse decât recursului odată cu ordonanţa de adjudecare.

În caz când tribunalul admite contestaţia, aceste hotărâri vor fi supuse apelului, potrivit art. 402 din acest cod.

Dacă instanţă de apel schimba sentinţa tribunalului şi recursul nu s'a făcut în termenul prevăzut de art. 402, ea va trimite afacerea la acelaşi tribunal, care va face noui publicaţii de vânzare în termenul arătat de art. 535 din acest cod, şi va continua cu urmărirea.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 534. -

Adjudecarea se va mai amâna:

1) Când aceasta se va cere de creditorul ce urmăreşte şi de datornic, şi când creditorii care au intervenit nu se împotrivesc;

2) Când executarea hotărârei sau a actului pe baza caruia se face urmărirea s'a suspendat.

Art. 535. -

În orice caz amânarea adjudecaţiei nu poate fi mai scurtă de patru săptămâni.

Alte publicaţii şi afipte nuoi se vor face în două săptămâni cel puţin înaintea zilei din nou hotărâtă pentru adjudecaţie.

Cu aceste noui publicaţii şi afipte se va urma potrivit art 507, 508, 509 şi 511 din acest cod.

IX. Licitaţia şi adjudecarea bunurilor nemişcătoare urmărite

Art. 536. -

Vânzarea nemişcătoarelor urmărite se va face în ziua anunţată pentru licitare, şi care va fi după expirarea celor trei luni ale publicărei.

Art. 537. -

Licitaţia se va începe prin citirea a încunostiinţărilor şi publicaţiilor, a condiţiilor vânzarei, a sarcinelor ce există asupra nemişcătorului, a opoziţiilor şi a hotărârilor care le-au judecat.

Art. 538. -

Sedinţa va fi publică şi telalii vor anunţa începutul licitărei.

Art. 539. -

Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit, ori unul din creditorii ce au intervenit, va declara ca voeşte a se face vânzarea.

În caz contrariu, licitarea se închide, şi nu se va putea deschide decât după o nouă cerere a unuia din creditorii ce au urmărit, sau care au intervenit, şi după noui publicaţii şi nuoi termene. Termenul cel nou al adjudecărei nu va putea fi mai scurt de 20 zile dela ziua publicărei, nici mai lung de 60 zile.

Cheltuelile făcute cu prima urmărire închisă vor fi în sarcina creditorului ce a urmărit.

Art. 540. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În ziua adjudecărei provizorie, strigările vor începe dela preţul indicat de creditor în afipte şi publicaţii.

Art. 541. -

Desfiinţat.

Art. 542. -

Orice persoană solvabilă şi capabilă de a contracta şi a dobândi bunurile ce se vând va putea lua parte la licitare şi dă un preţ mai mare.

Tribunalul va aprecia care dintre concurenţi vor trebui sa depună o garanţie de a douăzecea parte a preţului fixat, potrivit art. 540 din acest cod.

Tribunalul, la începutul licitaţiunei, va pune în vedere concurenţilor oricare ar fi, rânduelile art. 333 şi 351 din codul penal.

Datornicul nu va putea concura nici personal şi nici prin persoana interpusă.

Solvabilitatea, capacitatea şi interpoziţia sunt lăsate la aprecierea sumară şi imediată a tribunalului.

Cei ce iau parte la licitaţie ca mandatari vor trebui să prezinte o procură specială legalizată, care se va opri la dosarul vânzărei.

Art. 543. -

Grefierul şi agentul de urmărire vor ţine liste de numele persoanelor ce au luat parte la licitaţie şi de sumele cu care au concurat.

Art. 544. -

Strigările se vor repeta de trei ori; între fiecare strigare va fi neapărat un interval de 5 minute cel puţin. Vorbire despre aceasta se va face de către grefier.

Bunul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urmă strigare va fi dat preţul cel mai mare.

Dacă nimeni nu a dat un preţ mai mare decât acela care s'a pus de creditor şi cu care s'a deschis licitaţia, bunul se va putea adjudeca asupra acelui creditor.

În lipsă de mai mulţi concurenţi, se va putea adjudeca imobilul asupra acelui ce va fi oferit un preţ mai mare decât cel oferit de creditor.

Art. 545. -

Adjudecatarul va iscăli lista cu preţul cu care s'a adjudecat bunul asupră-i, şi nu se va mai putea retrage din momentul când s'a pronunţat de judecător cuvântul "adjudecat".

Art. 546. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Tribunalul va încheia îndată proces-verbal despre toate, şi va anunţa pe părţile prezente că peste opt zile să vină iarăşi la tribunal. Acest termen se va afige şi la uşa judecătoriei.

Art. 547. -

În timpul acestor opt zile şi în ziua de supra-licitare, orice altă persoană capabilă va putea să supra-liciteze adică să dea un preţ cu a zecea parte cel puţin mai mare peste preţul cu care s'a adjudecat bunul. Nu se va primi supra-licitarea fără depunerea adausului de a zecea parte.

Art. 548. -

Supra-licitatorul va arăta adausul prin o cerere scrisă şi iscălită către tribunal.

Art. 549. -

În ziua fixată pentru supralicitare, tribunalul va pune din nou bunul în licitare, dacă creditorul urmăritor sau intervenienţii stăruiesc în vânzare, începându-se de la preţul dat de supralicitator. Bunul se va adjudeca definitiv asupra aceluia care la acesta a doua licitare va de preţul cel mai mare. Se vor observa rânduelile art. 539 din acest cod.

Art. 550. -

Dacă în timpul acelor opt zile nu s'a ivit nici o propunere de supra-licitare, şi dacă la noua înfăţişare din ziua a opta nu va da nimeni un preţ mai mare, bunul va rămânea pe seama primului adjudecatar.

X. Consemnarea preţului adjudecărei

Art. 551. -

Adjudecatarul este obligat să depună la Casa de consemnaţiune, sau administraţia financiară de judeţ, preţul în numerar, taxa portăreilor pentru emiterea ordonanţei şi taxa de înregistrare, în termen de o lună dela data adjudecărei definitive.

Taxa portăreilor pentru emiterea ordonanţei şi taxa de înregistrare nu intră în preţul vânzarei, ci sunt în sarcina adjudecatarului.

Preţul se va putea depune şi în efecte de ale Statului sau garantate de Stat; în acest caz însă se vor depune efecte cu cuponul curent şi cu un adaos de zece la sută peste preţ.

Efectele se vor socoti după cursul zilei de depunere.

Când preţul este depus în efecte, adjudecatarul va fi obligat ca, în termen de şapte zile, de când ordonanţa de adjudecare va deveni executorie, să depună preţul în numerar în locul efectelor cu dobândă legală din ziua depunerei efectelor.

Dupa expirarea acestui termen, efectele depuse se vor transforma în numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei, rămânând adjudecatarul răspunzător de orice diferenţă ce s'ar ivi, precum şi în drept a-şi primi prisosul.

Art. 552. -

Dacă adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat, în rang util şi necontestat, creanţa sa se va putea depune drept preţ.

Tribunalul nu se va putea pronunţa decât după expirarea unui termen de cinci zile dela depunerea creanţei asupra admisibilităţei ei drept preţ.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă în acest interval se iveşte vreo contestaţie, tribunalul o va judeca de urgenţă, cităndu-se părţile, fără opoziţie şi apel în caz de admitarea creanţei.

În caz de respingerea creanţei, adjudecatarul va avea dreptul de apel în termen de zece zile dela data hotărârei prin care creanţa s'a respins.

Art. 553. -

Dacă, la expirarea termenelor sus citate, adjudecatarul nu va aduce recepisa de depunerea preţului la Casa de consemnaţie sau administraţia financiară a judeţului, precum şi recepisa de plata taxelor portăreilor şi de înregistrare, tribunalul, sau dela sine, sau după cererea uneia din părţile interesate, va pune bunul din nou în licitaţie în socotela adjudecatarului.

Garanţia depusă de adjudecatar nu i se va libera, decât după ce ordonanţa de adjudecare a imobilului va fi rămasă definitivă şi nu-i va fi aplicabil art. 557 de mai jos¹).

¹) Textul vechiu al art. 553 nu cuprindea ultimul aliniat.

Art. 554. -

Acestă nouă licitaţie se va încunoştiinţa datornicului urmărit, adjudecatarului în socotela căruia se face vânzarea şi creditorilor urmăritori şi intervenienţi, în persoană sau la domiciliu, şi se va publica potrivit art. 507 şi 507 din această legiuire.

Termenul adjudecărei nu poate fi mai scurt de 20 zile, nici mai lung de 60 zile din ziua publicaţiilor.

Art. 555. -

În această nouă publicaţie se va cuprinde, pe lângă cele arătate la art. 504 şi 506, numele adjudecatarului care nu a depus preţul şi suma cu care se adjudecase asupră-i.

Acesta sumă va sluji ca punct de plecare la noua adjudecare.

Art. 556. -

Dacă în ziua însemnată pentru adjudecare nimeni nu va da un preţ mai mare peste vechiul adjudecatar şi dacă acesta va depune în acea zi preţul adjudecărei sale, cu dobânda legală din ziua când trebuia să depună preţul şi cheltuelile ce au ocazionat noua adjudecare, el va fi menţinut în calitatea sa de adjudecatar.

Art. 557. -

Dacă, din contră, el nu va depune acest preţ, bunul se va adjudeca pe seama aceluia care va da un preţ, fie şi mai mic; iar fostul adjudecatar va fi condamnat a plăti diferenţa până la preţul primei adjudecări, cu dobânda legală şi cheltuelile ocazionate cu noua adjudecare, prin sentinţa de adjudecare în cont.

Acesta sentinţă va fi fără opoziţie şi apel.

XI. Actele de adjudecare şi recursul în contra lor

Art. 558. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Îndată după terminarea adjudecărei şi depunerea preţului, potrivit art. 551 sau 552 din acest cod, tribunalul va da adjudecatarului ordonanţă de adjudecarea imobilului, în care se vor cuprinde toate lucrările săvârşite.

Completul tribunalului va semna atât originalul ordonanţei ce se va remite părţei, cât şi acel ce va rămânea la dosar.

Acestă ordonanţă se va transcrie în registrele de mutaţie atât ale tribunalului care a efectuat urmărirea, cât şi ale tribunalului situaţiei nemişcătorului.

Art. 559. -

În termen de 40 zile dela data transcrierei ordonanţei de adjudecare în registrele tribunalului de urmărire, datornicul urmărit, creditorii sau orice altă persoană interesată, vor avea dreptul să facă recurs în casaţie în contra ordonanţei de adjudecare.

Art. 560. -

Acest recurs se va judeca de urgenţă; el va fi suspensiv de executare.

Art. 561. -

În curgerea acestor 40 zile preţul adjudecărei se va păstra la Casa de consemnaţie şi nemişcătorul nu se va da în posesia adjudecatarului, urmând a fi conservat potrivit rânduelilor aratate în art. 517 până la 522 din această legiuire.

Art. 562. -

Ordonanţa de adjudecare sa va putea casa în cazurile următoare:

1) Când s'a calcat vreo rânduială a legei prescrisă sub pedeapsa de nulitate, potrivit articolelor de mai sus şi a articolelor 732 şi 735 din acest cod;

2) Pentru cauză de incompetenţă, exces de putere şi omisiune esenţială.

Art. 563. -

Dacă ordonanţa se casează, tribunalul care a făcut urmărirea va continua procedura şi actele urmărirei dela actul casat.

Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului.

Art. 564. -

Când cele 40 zile s'au sfârşit fără să se facă cerere în casaţie, sau când cererea aceasta s'a respins, şi s'a îndeplinit dispoziţiile art. 551 din acest cod, ordonanţa de adjudecare se va executa, de va fi loc, şi preţul se va împărţi între creditori.

Nefacerea recursului se va dovedi de partea interesată printr'un certificat dela primul grefier al Curţei de Casaţie.

XII. Efectele adjudecărei

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 565. -

Ordonanţa de adjudecare rămasă definitivă şi executată, trece adjudecatarului dreptul ce avea şi urmăritul asupra bunului vândut; imobilul însă rămâne liber de orice privilegiu sau ipotecă la care era supus.

Art. 566. -

În privinţa contractelor de închiriere sau arândare ale bunului adjudecat, se va urma potrivit rânduelilor Codicelui civil. Iar în privinţa plăţilor făcute înainte de vreme de către chiriaş sau arândaş, se va urma potrivit art. 516, al. 2 din această legiuire.

Art. 567. -

Ordonanţa de adjudecare are puterea unui titlu executoriu, observându-se însă dispoziţiile art. 564 din acest cod.

În privinţa transmiterei dreptului de proprietate şi folosinţa asupra persoanei adjudecatarului această ordonanţă are dreptul retroactiv din momentul chiar al depunerei preţului.

Art. 568. -

Orice cerere de evicţiune, totală sau părţială, a bunului adjudecat, se prescrie în termen de cinci ani din momentul executărei ordonanţei de adjudecare.

Acestă prescriptie va curge şi contra absenţilor, nevârstnicilor, interzişilor şi celor puşi sub consiliu judiciar.

Dacă cererea de evicţiune se va face înainte de împărţeala preţului adjudecărei tribunalul va putea după cererea adjudecatarului, gasind cererea de evicţiune serioasă să suspende, cu sau fără cauţie, împarţeala preţului până la judecata definitivă a cererei în revendicare.

Când cererea în revendicare va fi făcută după împarteala preţului adjudecarei, se va urma după dreptul comun.

Prescriptiile începute la epoca publicărei acestui codice se vor regula după legile cele vechi.

Cu toate acestea, prescriptiile începute mai înainte de punerea în aplicare a acestui cod, şi pentru a căror împlinire ar trebui să treacă mai mult de cinci ani, se vor împlini după trecere de cinci ani, cu începere dela data punerei în executare a legei de faţa.

CAPITOLUL V Tabloul de împarţeala preţului nemişcătoarelor

I. Deschiderea distribuţiei şi înfăţişarea titlurilor

Art. 569. -

Desfiinţat.

Art. 570. -

Înlocuit cu art. 505.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 571. -

Înlocuit cu art. 505.

Art. 572. -

Înlocuit cu art. 505.

Art. 573. -

Înlocuit cu art. 506 bis.

Art. 574. -

Îndată ce ordonanţa de adjudecare a devenit executorie, creditorii vor depune titlurile creanţei lor pentru facerea tabloului de împărţeală.

Acest tablou va cuprinde:

1) Diferitele cheltueli ale urmărirei şi plăţile agenţilor urmăritori.

2) Creanţele fiecărui creditor privilegiat sau ipotecar după rangul privilegiului sau ipotecei sale;

3) Creanţele simple sau chirografare.

Art. 575. -

Înlocuit cu art. 506 bis.

Art. 576. -

Înlocuit cu art. 506 bis.

Art. 577. -

Desfiinţat.

II. Închiderea distribuţiei şi plata creanţelor

Art. 578. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

După ce ordonanţa de adjudecare va deveni executorie judecătorul-comisar va încheia tabloul şi va regula facerea plăţilor după citarea părţilor.

Art. 579. -

El va regula suma totală a cheltuelilor sau taxelor ce au a se opri cu precădere.

Va însemna plata ce se cuvine fiecărui creditor, sau parte din astă plată, dacă preţul nu va acoperi toate creanţele.

Art. 580. -

În caz de contestaţie, judecătorul-comisar va însemna numai partea creanţelor ce sunt necontestate şi au să se plătească înaintea celor contestate.

Partea celorlalte creanţe se va păstra şi se va împărţi numai după ce s'a dat asupra contestaţiei o hotărâre definitivă.

Hotărârea tribunalului asupra contestaţiilor se dă fără drept de opoziţie cu drept de apel, recurs şi revizuire.

Termenul de apel va fi de 15 zile dela pronunţare; termenul de recurs va fi de o lună din ziua hotărârei instanţei de apel.

Art. 581. -

Dobânzile creanţelor ce se plătesc integral nu vor mai fi în sarcina datorniculul din momentul depunerei preţului adjudecaţiei la Casa de Consemnaţie, afară numai de se va fi convenit altfel.

Creditorii au dreptul numai la dobânda ce plateşte Casa de Depuneri şi Consemnatie, iar pentru restul dobânzei şi pentru plata despăgubirilor pricinuite cu întârzierea de plată, va fi ţinut contestatorul care a fost respins în cererea sa.

Art. 582. -

Dacă după plata tuturor cheltuelilor şi creanţelor a mai rămas o parte din preţul adjudecaţei, acea parte se va da datornicului urmărit.

Art. 583. -

Dupa inchiderea tabloului de împărţeală, judecătorul-comisar şi grefierul vor ingriji a se şterge din registrul inscripţiilor privilegiile sau ipotecile ce existau asupra bunurilor nemişcătoare adjudecate.

Art. 584. -

Titlurile creanţelor ce s'au plătit integral se vor depune la grefă, spre a se da datornicului urmărit.

Dacă o creanţă se va plăti numai în parte, judecătorul-comisar va însemna pe dânsa partea ca se plăteşte şi titlurile se înapoiază tot creditorului.

Art. 585. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Tribunalul, primind tabloul de împărţeala creanţelor aşa precum definitiv sunt înscrise în tablou va încheia proces-verbal despre creanţele ce au a se plăti îndată şi va da fiecărei părţi un mandat de plata cuvenită, din preţul adjudecărei, asupra Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni.

Va mai trimite către această Casă şi un extract de pe tabloul de împărteală.

Art. 586. -

Acestă Casă va plăti fiecărei părţi după mandatul său.

Fiecare parte va iscăli de primirea plăţei, atât pe mandatul de plată, cât şi pe marginea extractului din tablou.

Îndată ce toate plăţile s'au făcut, Casa de consemnaţie va înapoia tribunalului extractul de tablou care cuprinde chitanţele de plăţile făcute.

Grefierul va aşeza acest extract în dosarul adjudecăţei.

Art. 587. -

Odată ce tabloul de împărţeală s'a închis, prin încheierea procesului-verbal al tribunalului şi trimiterea extractului de tablou la Casa de Consemnaţie, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creanţe, sau a contesta creanţe înscrise în tabloul de împărteală.

Se va putea însă primi contestaţii asupra greşelilor de socoteală ce s'au putut face în tabloul de împărţeală.

Art. 588. -

Desfiinţat.

III. Regularea unor creanţe speciale

Art. 589. -

Creanţele condiţionale se vor aşeza la rândul lor ca cum ar fi creanţe simple.

Art. 590. -

Dacă condiţia va fi rezolutorie, nu se va putea libera creditorului suma cuvenită, decât dacă acel creditor va da cauţie sau o ipotecă către aceia care ar trebui să se folosească de acea sumă, în caz de împlinirea condiţiei.

Art. 591. -

Când condiţia va fi suspensivă, suma cuvenită creditorului condiţional se va da creditorilor ce vin după dânsul, dacă însă aceştia vor da acelui creditor condiţional o cauţie sau ipotecă că îi vor întoarce suma ce au primit în caz de împlinirea condiţiei.

Art. 592. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Dacă, în cazurile aratate prin cele două articole de mai sus, creditorii nu vor, ori nu pot să dea o cauţie, ori ipotecă, suma va rămâne depusă în Casa de Consemnaţie până la împlinirea condiţiei rezolutorie sau suspensivă.

Art. 593. -

Dacă creanţa este cu termen, se va înscrie la rândul ei şi se va plăti îndată, de şi termenul nu e ajuns. Dacă însă acea creanţă e fără dobândă, plata înainte de vreme nu se va face decât scăzându-se dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. Nevoind creditorul să facă scăderea, partea sa se va păstra la Casa de Consemnaţie spre a i se libera la termen.

CAPITOLUL VI Predarea silită a mişcătoarelor şi nemişcătoarelor

Art. 594. -

Dacă partea condamnată a restitui nişte lucruri mişcătoare nu voeşte a le dă în termenul prescris de judecată, nici a doua zi după somaţia ce i se va face prin un agent judecătoresc, predarea acestor obiecte către proprietarul lor se va face prin puterea şi autoritatea publică.

Art. 595. -

Se vor observa pentru predarea silită a acestor obiecte, formalităţile prescrise pentru urmărirea mişcătoarelor dela art. 411 până la art. 430 din acest cod, afară de cele ce se orânduesc de acele articole în privinţa custodelui sau punerei peceţilor.

Art. 596. -

Pe lângă procesul-verbal ce agentul judecătoresc va încheia pentru luarea obiectului din mâna datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata că ele s'au predat proprietarului.

Acesta va iscăli acest din urmă proces-verbal, care se va depune la grefa tribunalului respectiv.

Art. 597. -

Dacă partea condamnată a ieşi dintr'un bun nemişcător, sau a lăsa posesiunea unui nemişcător, sau a-l preda proprietarului, nu voeşte a lăsa imobilul în termenul însemnat de judecată, nici opt zile după somaţia ce i se va face, ea va fi gonită cu puterea şi autoritatea publică, şi nemişcătorul se va preda proprietarului său.

Art. 598. -

Spre acest sfârşit, acela care ar avea titlul executoriu de punere în posesie, se va îndrepta la tribunalul locului unde este aşezat imobilul, şi tribunalul va însărcina pe un agent de urmărire ca singur, sau însoţit de un judecător, să meargă la faţa locului spre a executa predarea nemişcătorului.

Agentul va putea lua cu sine şi agenţi poliţieneşti după trebuinţă.

Art. 599. -

Agentul va soma pe parte a ieşi de îndată din imobil, şi, nevoind, va încheia proces-verbal de împotrivirea sa, procedând în urmă cu ajutorul forţei publice la departarea lui din imobil, şi va declara pus în posesia bunului pe cel în drept.

Dacă partea lipseşte de acasă, sau nu voeşte a deschide uşile, agentul judecătoresc se va însoţi, în toate cazurile, de un comisar de poliţie ori ajutor al său, acolo unde sunt: de primar sau ajutorul său, acolo unde nu sunt comisari de poliţie¹).

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

¹) Textul vechiu al art. 599 nu cuprindea ultimul aliniat.

Art. 600. -

Dacă mobilele persoanei condamnate nu sunt urmărite pentru datorii, agentul va proceda la scoaterea mobilelor pe stradă sau pe calea publică. Şi dacă partea condamnată lipseşte de acasă şi nu e de nimeni reprezentată, se va pune un custode la aceste mobile, cu plată dela proprietarul lor.

Numirea custodelui şi predarea mobilelor în paza lui se va face potrivit art. 418 şi următorul din acest cod.

Art. 601. -

Desfiinţat.

Art. 602. -

Se va face un proces-verbal despre toate operaţiile din faţa locului, precum şi despre predarea imobilului în posesia proprietarului său.

O copie de pe acest proces-verbal se va lăsa atât la partea izgonită din imobil, cât şi la proprietarul pus în posesie.

El se va iscăli de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum şi de părţi.

Dacă acestea nu vor voi, sau nu vor putea să iscălească, se va face vorbire în procesul-verbal.

Originalul acestui proces-verbal se va depune la tribunalul prin care s'a încuviinţa executarea, şi care va trebui de îndată, la primirea procesului-verbal, să îndeplinească cele orânduite la art. 403 din acest cod.

Art. 603. -

Toate cheltuelile de executare arătate în acest titlu vor fi în sarcina deposedatului.

CARTEA VI PROCEDURI DIVERSE

CAPITOLUL I Despre oferte de plată şi consemnaţii

Art. 604. -

Când datornicul va voi să plătescă aceea ce e dator, şi creditorul nu va voi sa primească plata, datornicul e în drept a face oferta reală şi a consemna aceea ce e dator.

Art. 605. -

Spre acest sfârşit, el va face creditorului, prin mijlocirea unui agent de lângă tribunalul domiciliului acestuia, sau al domiciliului ales, o somaţie ca să primească valoarea datorită.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

În acea somaţie se va arăta ziua, ora şi locul, când şi unde suma sau obiectul oferit are să îi fie predat.

Art. 606. -

Dacă creditorul nu voeşte să se presinte sau sa primească suma sau obiectul oferit, agentul judecătoresc va încheia proces-verbal, şi va arăta dacă creditorul a iscălit ori n'a putut, sau n'a voit să iscălească.

Datornicul în aces caz, va putea, spre a se libera, să consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de depuneri sau administraţia financiară a judeţului respectiv, iar recipisa se va depune la corpul portareilor tribunalului domiciliului creditorului.

Art. 607. -

Cererea ce s'ar putea face înaintea tribunalului, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte şi consemnaţii, se va face prin osebită petiţie, după regulele stabilite pentru cererea principală.

Art. 608. -

Desfiinţat.

Art. 609. -

Se vor aplica celelalte rândueli ale codului civil, privitoare la ofertele de plată şi la consemnaţii, cuprinse în art. 1114 - 1121 inclusiv, afară de al. 8 din art. 1115 şi al. 3 şi 4 din art. 1116.

CAPITOLUL II Sechestrul asigurător şi judiciar

Art. 610. -

Proprietarii, principalii chiriaşi sau arendaşi vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplătite şi datorite, sa sechestreze, printr'o simplă petiţie dată către autoritatea judecătoresca locală, lucrurile şi fructele care se vor afla în casă, moşie sau pământul închiriat ori arendat.

Ei vor putea să sechestreze şi averea mişcătoare care se află în casă sau pe moşia lor, dar care s'a transportat în alt loc fără consimţimântul proprietarului, şi proprietarul păstrează privilegiul său pe această avere, întrucât timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codicele civil.

Acelaş drept îl au proprietarii, principalii chiriaşi şi arendaşii cari nu au contract scris; sunt însă îndatoraţi ca, odată cu cererea de sechestru, să prezinte dovada de chemare în judecată, şi să dea o cauţie fixată de autoritatea judecătorească¹).

¹) Textul vechiului art. 610 nu cuprindea ultimul aliniat.

Art. 611. -

Lucrurile sub-chiriasilor şi sub-arendaşilor, care se vor afla în locurile ocupate de dânşii, şi fructele pământului ce li s'a sub-arendat, se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzei ce datoreşte chiriasul sau arendaşul principal. Li se vor ţine însă în seamă chiriile sau arenzile ce ei au plătit de bunacredinţa pentru termenii trecuţi, nu însă şi plaţile ce vor fi făcut înainte de vreme.

Art. 612. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Aceste sechestrări se vor face printr'un agent al tribunalului unde este aşezat nemişcătorul, cu aceleaşi forme cu cari se fac şi urmăririle pentru vânzarea silită a mişcătoarelor.

Art. 613. -

Orice alt creditor, a cărui creanţă este constatată printr'un act scris şi este ajunsă la termen, va putea, de o dată cu chemarea în judecată pentru plata creanţei sale, să pună un sechestru asigurător pe mobilele datornicului său.

Acelaş drept îl vor avea şi creditorii cari n'au act scris; sunt însă îndatoraţi ca odata cu cererea de sechestru, să dea o cauţie de a treia parte din valoarea reclamată.

Art. 614. -

Acest sechestru se va pune cu încuviinţarea tribunalului domiciliului datornicului, şi creditorul va putea fi supus la o cauţie.

Art. 615. -

Ori de câte ori există un proces asupra proprietăţei sau posesiei unui lucru mişcător sau nemişcător, sau asupra administraţiei sau folosinţei unui lucru comun, judecata va putea, după cererea celui interesat şi citarea părţilor, să încuviinţeze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a căruia proprietate, posesie, administraţie sau folosinţă se discută, putând să oblige pe reclamant a da o cauţie, ca va fi fixată de judecată.

Paza bunului sechestrat poate fi încredinţată sau deţinătorului acelui bun, sau unei a treia persoane, numită de judecător, în caz de neînţelegere între părţi. Sechestrul va putea face toate actele de conservare şi administraţie. Va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabilă indrituire a autorităţei care l-a numit.

Sechestrul judiciar va încasa orice venituri şi sume datorite, va putea plăti datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu executor.

Plata sechestrului se va fixa de judecata care l-a înfiinţat. În nici un caz ea nu va putea depăşi, pe fiecare an, de zece la sută din venitul net anual al bunului, apreciat de instanţă.

Art. 616. -

Tribunalul va putea încă să încuviinţeze a se sechestra în mâinile datornicului averea sa mişcătoare, pentru creanţele arătate la art. 613, chiar când nu sunt ajunse la termen, în cazurile următoare:

1) Când datornicul a micşorat prin fapta sa asigurarile ce dedese, sau nu a dat asigurările promise;

2) Când este pericol ca datornicul să fugă, sau să-şi ascundă, ori să-şi risipească averea sa.

În ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea încuviinţa decât cu dare de cauţie, care va fi fixată de autoritatea judecătorească.

Art. 617. -

Dacă datornicul va da, în toate cazurile garanţie îndestulătoare, judecătoria va putea ridica sechestrul de asigurare.

Art. 618. -

Sechestrul de asigurare se va pune prin agenţii de urmărire, după aceleaşi forme ca şi cele cerute pentru urmărirea mişcătoarelor, şi numai pe averea mişcătoare ce se poate urmări.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 619. -

În toate cazurile aratate în acest Cap, autoritatea judecătorească va putea, după trebuinţe, şi în cazurile urgente, să dea autorităţei locale ordin în scris ca, chiar înaintea mergerei agentului, să se oprescă datornicul a scoate sau a da de oparte vre-un lucru din cele a căror sechestrare se cere.

Art. 620. -

În toate cazurile arătate în acest cap., vânzarea silită a mobilelor nu se va putea face, decât după ce creditorul va fi dobândit un titlu executor.

CAPITOLUL III Dispoziţii relative la absenţi

Art. 621. -

În cazul arătat de art. 98 din codicele civil, se va da petiţia de către partea interesată către prezidentul tribunalului ultimului domiciliu al celui presupus absent.

Acesta va înainta cererea cu actele procurorului local, care va face cuvenitele cercetări şi va raporta. Tribunalul va hotărî, după ce va asculta citirea acestui raport şi concluziile procurorului.

Art. 622. -

Aceleaşi formalităţi se vor urmă şi când va fi vorba de declararea de absenţă dela cartea I, titlul 4, cap. 2 al codicelui civil.

Art. 623. -

Tribunalul, după cererea părţei interesate, va însărcina pe unul sau mai mulţi curatori, după trebuinţă, pentru administrarea intereselor celor presupuşi absenţi.

CAPITOLUL IV Autorizarea femeei măritate de către tribunal

Art. 624. -

În cazurile când femeia măritată va trebui a fi autorizată de justiţie, ea va face mai întâi o somaţie bărbatului său prin un agent al tribunalului şi dacă bărbatul său tot nu va voi să dea autorizarea să, femeea va face cerere către prezidentul tribunalului domiciliului soţului, care va cita pe bărbat de urgenţă în camera de chibzuire, spre a arăta temeiurile nevoinţei sale.

Art. 625. -

După ce se va asculta bărbatul, sau dacă el nu va veni la ziua însemnată, tribunalul va hotărî asupra cererei femeei, ascultându-se şi concluziunile ministerului public.

Art. 626. -

Dacă bărbatul va fi presupus sau declarat absent, sau interzis, şi femeea va voi a dobândi autorizarea justiţiei, nu va mai fi nevoie de somaţie şi citaţie, urmându-se potrivit celor de mai sus.

Art. 627. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Desfiinţat.

CAPITOLUL V Despărţirea averilor dintre bărbaţi şi femei

Art. 628. -

Cererea pentru despărţirea averilor nu se va putea face decât după ce femeia va fi autorizată de prezidentul tribunalului în acest scop.

Prezidentul, mai înainte de a da autorizarea, va putea face părţei observaţiile ce va crede de cuviinţă.

Art. 629. -

Îndată ce cererea pentru despărţirea averilor se va face, grefierul va fi dator a lipi în sala şedinţelor un estract de pe cerere. Acel extract va cuprinde:

1) Data cererei;

2) Numele, pronumele şi locuinţa soţilor;

3) Cantitatea şi arătarea averei dotale după, petiţie, potrivit foaiei dotale.

Art. 630. -

Acest extract se va afişa la uşa tribunalului, la primărie şi la Camera de comerţ şi se va publica cu cheltuiala femeei în unul din jurnalele localităţei, sau, dacă acea localitate n'are jurnal, în unul din alte localităţi vecine.

Art. 631. -

Odată cu cererea de despărţirea averilor, femeea va putea cu autorizaţia tribunalului chemat a judeca cererea, să ia orice măsuri conservatoare şi asigurătoare, pentru ceeace i se cuvine în temeiul foaiei de zestre.

Hotărerea asupra cererei de despărţirea averilor nu se va pronunţa, decât o lună cel puţin după afigerea şi publicarea acelei cereri.

Art. 632. -

După hotărârea asupra despărţirei averilor dintre soţi, se va scoate un extract care se va afige de patru ori, din trei în trei luni, în sala şedinţelor tribunalului comercial, la Camera de comerţ, precum şi în sala primăriei comunei unde bărbatul îşi are domiciliul, făcându-se prima afişare până în termen de 25 de zile dela data pronunţărei hotărârei.

Femeea nu va putea să înceapă executarea hotărârei decât din ziua de când s'au împlinit formalităţile sus menţionate, şi potrivit art. 1262 Cod. civil.

Art. 633. -

După expirarea termenului de trei luni al ultimei afişări, creditorii bărbatului nu vor mai putea interveni spre a ataca hotărârea asupra despărţirei averilor.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 634. -

Despărţirea averilor între bărbat şi femee poate înceta, şi regimul creat prin contractul de casatorie poate fi iarăşi restabilit, prin consimţimântul ambilor soţi.

Art. 635. -

Spre acest sfârşit bărbatul şi femeea vor da o petiţie la tribunalul care a pronunţat separaţia, şi vor cere unirea averilor.

Art. 636. -

Părţile se vor prezenta în persoană la tribunal şi declararea verbală a voinţei lor se va constata în procesul-verbal al şedinţei.

Tribunalul va pronunţa apoi hotărârea pentru unirea averilor.

Acestă hotărâre se va publica în extract potrivit cu art. 630, ca şi aceea pentru despărţirea averilor.

Art. 637. -

Unirea averilor nu va vătăma întru nimic drepturile dobândite de cei de al treilea în timpul despărţirei averilor, potrivit art. 1265-1266 şi 1267 din codicele civil.

CAPITOLUL VI Deliberările consiliulul de familie

Art. 638. -

În toate cazurile când se cere părerea consiliului de familie, dacă hotărârea nu este dată cu înţelegerea tuturor, fiecare membru îşi va arăta părerea sa în procesul-verbal.

Tutorul, curatorul sau ori care din membrii consiliului de familie, au dreptul a ataca această hotărâre la tribunal, care se va pronunţa de urgenţă.

Art. 639. -

Când hotărârea consiliului de familie trebuie să fie supusă aprobarei tribunalului, tutorul, sau un altul însărcinat în locu-i, va prezenta originalul încheierei prezidentului tribunalului, care o va comunica procurorului.

Art. 640. -

Dacă în timp de 15 zile dela data ei, această hotărâre nu s'a prezentat tribunalului, oricare din membrii consiliului de familie are drept a cere aprobarea cuvenită.

Art. 641. -

Oricare din membri consiliului de familie are drept a interveni la tribunal şi a se împotrivi, prin motivele ce va expune în scris, a nu se aproba hotărârea consiliulul.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 642. -

Hotărârile tribunalului ce se vor încheia asupra deliberărilor consiliului de familie, vor fi supuse la apel.

CAPITOLUL VII Despre interdicţie

Art. 643. -

În petiţia care se va da pentru punerea sub interdicţie a unei persoane, se va enunţa imbecilitatea, sminteala, nebunia sau furia, se vor alătura actele justificative şi se vor însemna martorii ce vor fi a se asculta.

Art. 644. -

Prezidentul va comunica petiţia şi toate actele procurorului, care va face cercetările ce va apreţui, cerând şi părerea consiliului de familie şi părerea medicilor competenţi.

Art. 645. -

Copie de pe petiţie, de pe părerea consiliului de familie şi aceea a medicilor, se va încunostiinţa pârâtului mai înainte de a se procede la interogatorul său.

Art. 646. -

Dacă interogatorul şi actele propuse nu sunt îndestulatoare, şi dacă faptele se pot justifica prin martori, tribunalul va ordona şi ascultarea de martori în forma ordinară.

Martorii se vor asculta sau în prezenţa pârâtului, sau afară din presenţa sa, după împrejurări; în acest din urmă caz, consiliul pârâtului îl va putea reprezenta.

Art. 647. -

Se vor urma toate celelalte rândueli prescrise în codicele civil la capitolul "Despre interdicţie."

CAPITOLUL VIII Cesiunea bunurilor

Art. 648. -

Datornicii care vor fi în poziţia de a reclama cesiunea judiciară acordată de art. 1126 al codicelui civil, vor fi ţinuţi a depune la grefa tribunalului, unde această cerere va fi făcută, bilanţul lor, registrele lor, dacă au, şi titlurile lor active.

Art. 649. -

Cererea datornicului se va îndrepta la tribunalul domiciliului său.

Art. 650. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Acesta cerere va fi comunicată ministerului public. Ea nu va suspenda efectul nici unei urmăriri, afară numai dacă judecătorii chemând şi pe părţi, vor ordona ca să se suspende provizoriu această execuţie.

Art. 651. -

Datornicul admis la beneficiul de cesiune, va fi dator să declare în persoană, chemându-se creditorii în şedinţă publică a tribunalului, că voeşte a ceda bunurile sale.

Tribunalul va încheia proces-verbal după această declarare.

Art. 652. -

Hotărârea care va admite cesiunea bunurilor, dă putere creditorilor a vinde bunurile mişcătoare sau nemişcătoare ale datornicului şi se va proceda la această vânzare în formele prescrise pentru moştenitori sub beneficiu de inventar.

Art. 653. -

Nu pot fi admişi la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancruţii frauduloşi, persoanele condamnate pentru furt sau înşelăciune (escrocherie), nici contabilii, tutorii, administratorii sau depozitarii.

CAPITOLUL IX Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni

I. Punerea peceţilor după moarte

Art. 654. -

În toate cazurile când legea ordonă punerea de peceţi după moartea unei persoane, aceste peceţi se vor pune de către unul din judecătorii tribunalului de judeţ. Prezidentul tribunalului va putea însă delega această însărcinare judecătorului de ocol local în cazuri de mare urgenţă.

Art. 655. -

Pecetea ce se va pune va fi aceea a tribunalului sau a judecătoriei de ocol.

Art. 656. -

Punerea peceţilor poate fi cerută:

1) De acei care pretind drepturi în sau contra succesiunei;

2) De creditorii care au un titlu scris în contra celui încetat din vieaţă;

3) În caz de lipsă a moştenitorilor, ori a unuia din ei, de persoanele care şedeau în casă cu încetatul din vieaţă, de rudele sau amicii lui.

Art. 657. -

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Peceţile se vor putea pune chiar din oficiu.

În comunele rurale primarul comunei va putea închide şi pecetlui lucrurile defunctului, mai înainte chiar de a veni ordinul tribunalului, şi de a sosi judecătorul ce are să pună peceţile sale, vestind însă îndată tribunalul despre aceasta.

Art. 658. -

Dacă peceţile nu vor fi puse înaintea îngropărei, judecătorul va constata printr'un proces-verbal minutul când a fost chemat să le pună şi cauzele care au întârziat punerea peceţilor.

Art. 659. -

Judecătorul însărcinat cu punerea peceţilor va încheia la faţa locului un proces-verbal, care va cuprinde:

1) Anul, luna, ziua şi ora;

2) Numele, pronumele, profesia şi domiciliul persoanei ce a cerut punerea peceţilor sau domiciliul ales de dânsa în acea comună, dacă locueşte în altă parte;

3) Dacă nimeni n'a făcut asemenea cereri, procesul-verbal va spune ca peceţiile sunt puse din oficiu, după declarea procurorului, ori a primarului;

4) Arătările şi zisele persoanelor care au fost faţă la punerea peceţilor;

a) Arătarea locurilor, birourilor, lăzilor, dulapurilor pe care s'au pus peceţiile;

6) O descriere pe scurt a obiectelor care nu sunt puse sub peceţi.

Art. 660. -

Judecătorul, după trebuinţă, va da văduvei copiilor sau rudelor ce au locuit cu reposatul, cele trebuincioase pentru trai, precum şi bani de vor fi. Banii însă nu se vor da decât potrivit cu condiţia socială, cu titlul de întreţinere pe timp de o lună şi aceasta sub luare de chitanţă.

El va putea aşeza şi un custode pentru paza lucrurilor sub peceţi.

Art. 661. -

Toate cheile dela lazile, dulapurile şi locurile închise cu peceţi se vor lua de judecătorul care a pus peceţile, şi se vor depune la tribunal.

Vorbire despre luarea acestor chei se va face în procesul-verbal.

Art. 662. -

Dacă la punerea peceţilor se va găsi un testament sau alte hârtii pecetluite, judecătorul va constata forma exterioră, pecetea şi subscrierea de va fi, va parafa plicul, atât el, cât şi părţile prezente, dacă scriu sau pot iscăli, şi va arăta ziua şi ora când pachetul va fi de dânsul prezintat prezidentului tribunalului judeţean. Toate acestea se vor arăta în procesul-verbal, care va fi iscălit de părţi, sau se va face vorbire de nevoinţa ori neputinţa de a iscăli.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Art. 663. -

Obiectele mişcătoare, care nu se pot pune sub peceţi se vor încredinţa unui custode; custodele se va plăti şi lucrurile se vor întreţine cu cheltuiala moştenirei.

Art. 664. -

Când testamentul se va fi depus la tribunal, prezidentul tribunalului, după ce va chema pe persoanele ce au figurat ca părţi interesate la punerea peceţilor îl va deschide, va constata starea să materială, şi-l va conserva la tribunal, constatând toate acestea printr'un proces-verbal.

Art. 665. -

Dacă, la punerea peceţilor, porţile şi uşile se află închise, sau se iveşte alt obstacol prin care se împiedică punerea peceţilor, judecătorul le va deschide, ajutându-se la trebuinţa şi cu agenţii administraţiei locale.

II. Opoziţii la punerea peceţilor

Art. 666. -

Opoziţiile la punerea peceţilor pot fi făcute sau prin o declaraţie în procesul-verbal, sau prin o petiţie dată prezidentului tribunalului care a ordonat pecetluirea.

Art. 667. -

Judecătoria, apreţuind, va judeca de urgenţă, şi va menţine sau va suspenda operaţia punerei peceţilor.

III. Ridicarea peceţilor şi inventariu

Art. 668. -

Peceţile nu vor putea fi ridicate şi inventariul făcut, decât trei zile după ingropare, de vor fi puse înainte, şi trei zile după punere, de vor fi puse dela îngropare, afară numai de cazuri urgente.

Art. 669. -

Dacă moştenitorii sau câţiva din ei sunt nevârstnici neemancipaţi, nu se vor ridica peceţile mai înainte de a li se numi tutor, sau de a fi emancipaţi.

Art. 670. -

Ridicarea peceţilor se poate cere de orice parte interesată.

Art. 671. -

Ridicarea peceţilor se va face în urma unui ordin al tribunalului.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Tot de odată tribunalul va anunţa, pentru ca să asiste la ridicarea peceţilor, pe soţul ce va fi în viaţă, pe moştenitorii cunoscuţi sau presupuşi, pe executorul testamentar, de va fi, pe legatarii ce se vor cunoaşte, pe persoanele ce au făcut opoziţie la punerea peceţilor, sau pe ministerul public dacă moştenirea este vacantă.

Toate aceste persoane se pot prezinta înşi-le sau prin mandatar.

În ziua însemnată se va procede la ridicarea peceţilor faţă cu părţile chemate, sau în lipsa lor. Se va face un proces-verbal despre ridicarea peceţilor.

Art. 672. -

Acest proces-verbal va cuprinde:

1) data;

2) numele, profesia, locuinţa celor ce au cerut ridicarea peceţilor, dacă a fost asemenea cerere;

3) ordinul tribunalului pentru ridicarea peceţilor;

4) numele, pronumele, profesia persoanelor chemate şi care au asistat;

5) zisele şi observările lor;

6) arătarea stărei în care s'au găsit peceţile.

Art. 673. -

Peceţile vor fi ridicate una după alta pe cât se va face şi inventariul.

Art. 674. -

Inventariul se va face faţa cu persoanele ce asistă la scoaterea peceţilor.

Art. 675. -

Acest inventar va fi o descriere fidelă a tuturor obiectelor aflate sub peceţi.

El va cuprinde pe larg cele menţionate în procesul-verbal de ridicarea peceţilor, descrierea cu deamănuntul a obiectelor aflate, arătarea calitaţei şi a cantităţei lor, pe cât se va putea.

Art. 676. -

Toate pretenţiile, câte se vor ivi în timpul facerei inventariului, se vor trece în procesul-verbal, spre a se apreţui şi judeca de tribunal.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

IV. Vânzarea mişcătoarelor unei moşteniri

Art. 677. -

Când vânzarea mişcătoarelor unei moşteniri se va face în baza art. 730 al. 1, din codul civil această vânzare se va executa potrivit rânduelilor arătate pentru vânzarea silită a mişcătoarelor prin art. 437, 438, 439, 440, 443, 444, 445 din acest cod.

Art. 678. -

Partea interesată se va adresa la prezidentul tribunalului local, alegând şi un domiciliu în acel loc, dacă locueşte în altă parte.

Art. 679. -

Se va face inventariul obiectelor de vândut, după ce se va chema atât cel ce a făcut cererea, cât şi alte persoane interesate cunoscute.

Art. 680. -

Vânzarea publică se va face la locul însemnat de tribunal, potrivit art.¹) 430 din această legiuire.

¹) În textul oficial, din eroare se face trimiterea la art. 430. Această eroare de trimitere se făcea şi în textul vechiu şi de acolo a trecut şi în textul cel nou.

V. Vânzarea bunurilor nemişcătoare ale nevârstnicilor

Art. 681. -

Vânzarea bunurilor nemişcătoare ale nevârstnicilor nu va putea fi încuviinţată decât după un aviz al rudelor, arătător de natura bunurilor şi de valoarea lor aproximativă.

Acest aviz nu va fi necesar, dacă bunurile vor fi totodată şi ale vârstnicilor şi dacă vânzarea este cerută de dânşii. Se va urma atunci potrivit rânduelilor din secţia următoare.