PROCEDURA ÎN FAŢA CURŢII DE JUSTIŢIE | Tratat

Acesta este un fragment din Tratatul dintre Reg Belgiei, R Cehă, Regatul Danemarcei, R Federală Germania, R Estonia, R Elenă, Reg Spaniei, R Franceză, Irlanda, R Italiană, R Cipru, R Letonia, R Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, R Ungară, R Malta, Regatul Ţărilor de Jos, R Austria, R Polonă, R Portugheză, R Slovenia, R Slovacă, R Finlanda, Reg Suediei, Reg Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale UE) şi R Bulgaria şi România privind aderarea R Bulgaria şi a României la UE din 25.04.2005 . Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

PROTOCOL DE STABILIRE A STATUTULUI CURŢII DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE - AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice: -
TITLUL III PROCEDURA ÎN FAŢA CURŢII DE JUSTIŢIE

ARTICOLUL 19

Statele membre şi instituţiile Uniunii sunt reprezentate în faţa Curţii de Justiţie de un agent desemnat pentru fiecare caz în parte. Agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.

Statele care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, altele decât statele membre, precum şi Autoritatea de supraveghere a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), menţionată de acordul arătat, sunt reprezentate în acelaşi mod.

Celelalte părţi trebuie să fie reprezentate de un avocat.

O parte poate fi reprezentată sau asistată în faţa Curţii numai de un avocat care are competenţa de a profesa în faţa unei instanţe a unui stat membru sau a unui alt stat care este parte la Acordul privind Spaţiul Economic European.

Agenţii, consilierii şi avocaţii care compar în faţa Curţii beneficiază de drepturile şi garanţiile necesare exercitării funcţiilor lor în mod independent, în condiţiile stabilite în regulamentul de procedură.

În raport cu consilierii şi avocaţii care se prezintă în faţa sa, Curtea beneficiază de competenţele general recunoscute în acest domeniu pentru curţi şi tribunale, în condiţiile stabilite în regulamentul de procedură.

Profesorii universitari resortisanţi ai statelor membre a căror legislaţie le acordă dreptul de a pleda beneficiază, în faţa Curţii, de drepturile recunoscute avocaţilor prin prezentul articol.

ARTICOLUL 20

Procedura în faţa Curţii implică două etape: o etapă scrisă şi una orală.

Procedura scrisă cuprinde comunicarea către părţi, precum şi către instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii ale căror acţiuni sunt judecate, a cererilor, declaraţiilor, probelor de apărare şi observaţiilor şi, eventual, a replicilor, precum şi a tuturor probelor şi documentelor justificative sau a copiilor legalizate ale acestora.

Grefierul asigură efectuarea comunicărilor menţionate în ordinea şi la termenele stabilite prin regulamentul de procedură.

Procedura orală cuprinde citirea raportului prezentat de judecătorul raportor, audierea de către Curte a agenţilor, consilierilor şi avocaţilor şi a concluziilor avocatului general, precum şi, dacă este cazul, audierea martorilor şi a experţilor.

În cazul în care consideră că un caz nu ridică nici o problemă nouă de drept, Curtea poate decide, după audierea avocatului general, ca respectivul caz să fie judecat fără concluziile avocatului general.

ARTICOLUL 21

Curtea de Justiţie este sesizată printr-o cerere adresată grefierului. Cererea trebuie să indice numele şi domiciliul reclamantului şi calitatea semnatarului, partea sau părţile împotriva căreia sau a cărora este formulată cererea, obiectul litigiului, concluziile şi o prezentare succintă a motivelor invocate.

Dacă este cazul, cererea trebuie să fie însoţită de actul a cărui anulare se solicită sau, în situaţiile prevăzute la articolul III-367 din Constituţie, de un document justificativ cu privire la data la care instituţia în cauză a fost invitată să acţioneze conform articolului menţionat anterior. În cazul în care documentele menţionate nu au fost anexate cererii, grefierul solicită părţii în cauză să le prezinte într-un termen rezonabil, dar, în acest caz, drepturile părţii nu sunt anulate nici chiar în cazul în care documentele se prezintă după expirarea termenului de acţiune.

ARTICOLUL 22

În cazurile menţionate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea de Justiţie este sesizată printr-o acţiune adresată grefierului. Acţiunea trebuie să indice numele şi domiciliul reclamantului şi calitatea semnatarului, hotărârea împotriva căreia este formulată acţiunea, părţile procesuale, obiectul litigiului, concluziile şi o prezentare succintă a motivelor invocate.

Acţiunea trebuie să fie însoţită de o copie legalizată a deciziei comitetului de arbitraj care este contestată.

În cazul în care Curtea respinge acţiunea, decizia comitetului de arbitraj devine definitivă.

În cazul în care Curtea anulează decizia comitetului de arbitraj, procedura poate fi reluată, dacă este cazul, la iniţiativa uneia din părţile procesuale, în faţa comitetului de arbitraj. Acesta trebuie să se conformeze hotărârilor Curţii privind aspectele de drept.

ARTICOLUL 23

În cazurile prevăzute la articolul III-369 din Constituţie, hotărârea unei instanţe naţionale de a suspenda procedura şi de a sesiza Curtea de Justiţie este notificată acesteia de către instanţa naţională respectivă. În continuare, grefierul Curţii de Justiţie notifică hotărârea în cauză părţilor implicate, statelor membre şi Comisiei, precum şi instituţiei, organului, oficiului sau agenţiei Uniunii care a adoptat actul a cărui valabilitate sau interpretare este contestată.

În termen de două luni de la data notificării menţionate anterior, părţile implicate, statele membre, Comisia şi, dacă este cazul, instituţia, organul, oficiul sau agenţia Uniunii care a adoptat actul a cărui valabilitate sau interpretare este contestată, au dreptul să înainteze Curţii memorii sau observaţii în scris.

În plus, grefierul Curţii de Justiţie notifică hotărârea instanţei naţionale statelor care sunt părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, diferite de statele membre, precum şi Autorităţii de supraveghere a AELS prevăzută de acordul menţionat anterior care, în termen de două luni de la data notificării şi în cazul în care este vorba de unul din domeniile de aplicare a Acordului, pot înainta Curţii memorii sau observaţii în scris. Prezentul paragraf nu se aplică în cazurile care intră în sfera de aplicare a Tratatului CEEA.

În cazul în care un acord cu privire la un domeniu specific, încheiat de Consiliu cu una sau mai multe ţări terţe, prevede faptul că acestea din urmă au dreptul de a înainta memorii sau observaţii în scris în cazul în care o instanţă naţională a unui stat membru înaintează Curţii o întrebare preliminară privind domeniul de aplicare a acordului, hotărârea instanţei naţionale care cuprinde chestiunea menţionată este, de asemenea, notificată ţărilor terţe în cauză care, în termen de două luni de la data notificării, pot înainta Curţii memorii sau observaţii în scris.

ARTICOLUL 24

Curtea de Justiţie poate solicita părţilor implicate să prezinte toate documentele şi să furnizeze toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare. Curtea ia act de orice refuz al părţilor în acest sens.

De asemenea, Curtea poate solicita statelor membre şi instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii care nu constituie părţi la proces orice informaţii pe care aceasta le consideră necesare în scopul procesului.

ARTICOLUL 25

Curtea de Justiţie poate încredinţa în orice moment realizarea unei expertize oricărei persoane, organ, autorităţi, comitet sau altei organizaţii pe care le alege.

ARTICOLUL 26

Martorii pot fi audiaţi în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedură.

ARTICOLUL 27

În privinţa martorilor/care refuză să se prezinte, Curtea de Justiţie beneficiază de competenţele acordate în general în acest domeniu curţilor şi tribunalelor şi poate aplica sancţiuni pecuniare în condiţiile stabilite de regulamentul de procedură.

ARTICOLUL 28

Martorii şi experţii pot fi audiaţi sub prestare de jurământ în forma stabilită de regulamentul de procedură sau în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei interne a martorului sau a expertului.

ARTICOLUL 29

Curtea de Justiţie poate dispune ca un martor sau un expert să fie audiat de autoritatea judecătorească în raza căreia se află domiciliul acestuia.

Acest ordin este adresat autorităţii judecătoreşti competente în vederea punerii în aplicare, în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedură. Documentele rezultate din activitatea comisiei rogatorii se transmit Curţii în aceleaşi condiţii.

Curtea suportă cheltuielile aferente, sub rezerva posibilităţii de a le atribui în sarcina părţilor, dacă este cazul.

ARTICOLUL 30

Fiecare stat membru tratează orice încălcare a jurământului depus de martori şi experţi ca pe o încălcare similară a legii comisă în faţa unei instanţe naţionale de drept civil. În urma denunţului din partea Curţii de Justiţie, persoanele care comit un astfel de delict sunt urmărite în justiţie de instanţa naţională competentă.

ARTICOLUL 31

Şedinţa este publică, cu excepţia cazurilor în care Curtea de Justiţie decide contrariul în baza unor motive grave, din proprie iniţiativă sau la cererea părţilor.

ARTICOLUL 32

Pe parcursul dezbaterilor, Curtea de Justiţie poate audia experţii, martorii, precum şi părţile implicate. Cu toate acestea, părţile implicate se pot adresa Curţii de Justiţie numai prin intermediul reprezentantului lor.

ARTICOLUL 33

Pentru fiecare şedinţă se întocmeşte un proces-verbal semnat de preşedinte şi de grefier.

ARTICOLUL 34

Preşedintele hotărăşte ordinea cazurilor pe rol.

ARTICOLUL 35

Deliberările Curţii de Justiţie sunt şi rămân secrete.

ARTICOLUL 36

Hotărârile Curţii sunt motivate în mod corespunzător. În hotărâri se indică numele judecătorilor care au deliberat în cazul respectiv.

ARTICOLUL 37

Hotărârile sunt semnate de preşedinte şi grefier. Acestea sunt citite în şedinţă publică.

ARTICOLUL 38

Curtea de Justiţie decide cu privire la cheltuielile de judecată.

ARTICOLUL 39

În temeiul unei proceduri sumare care poate deroga, în măsura în care este necesar, de la anumite norme prevăzute de prezentul statut şi care este prevăzută de regulamentul de procedură, preşedintele Curţii de Justiţie poate pronunţa o hotărâre fie în vederea obţinerii unei suspendări prevăzute la articolul III-379 alineatul (1) din Constituţie şi la articolul 157 din Tratatul CEEA, fie cu privire la aplicarea unor măsuri provizorii în temeiul articolului III-379 alineatul (2) din Constituţie sau chiar în vederea suspendării executării silite în conformitate cu articolul III-401 al patrulea paragraf din Constituţie sau cu articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.

În cazul în care preşedintele nu poate participa la deliberări, acesta este înlocuit de un alt judecător în condiţiile stabilite de regulamentul de procedură.

Dispoziţia emisă de preşedinte sau de înlocuitorul acestuia este provizorie şi nu anticipează în nici un caz hotărârea adoptată de Curte cu privire la fondul cauzei.

ARTICOLUL 40

Statele membre şi instituţiile Uniunii pot interveni în litigiile înaintate Curţii de Justiţie.

Organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi orice altă persoană dispun de acelaşi drept în cazul în care pot dovedi faptul că au un interes în soluţionarea litigiului înaintat Curţii. Persoanele fizice sau juridice nu pot interveni în litigiile dintre statele membre, dintre instituţiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, şi instituţiile Uniunii, pe de altă parte.

Fără a aduce atingere dispoziţiilor celui de-al doilea paragraf, statele care sunt părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, diferite de statele membre, precum şi Autoritatea de supraveghere a AELS prevăzută de acordul menţionat anterior, pot interveni în litigiile înaintate Curţii, în cazul în care acestea privesc unul din domeniile de aplicare a acordului în cauză. O cerere de intervenţie nu poate avea alt obiect decât acela de a sprijini poziţia uneia dintre părţi.

ARTICOLUL 41

În cazul în care partea acuzată care este citată în mod corespunzător nu îşi depune concluziile în scris, hotărârea se pronunţă din oficiu faţă de partea în cauză. Hotărârea poate fi contestată în termen de o lună de la data notificării. În cazul în care Curtea de Justiţie nu decide altfel, contestaţia nu suspendă punerea în aplicare a hotărârii luate din oficiu.

ARTICOLUL 42

În cazurile şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedură, statele membre, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi orice alte persoane fizice sau juridice se pot constitui ca terţe părţi pentru a contesta hotărârile Curţii emise fără ca acestea să fi fost audiate, în cazul în care hotărârile menţionate aduc atingere drepturilor lor.

ARTICOLUL 43

În cazul în care înţelesul sau sfera de aplicare a unei hotărâri ridică dificultăţi, Curtea de Justiţie o interpretează la cererea unei părţi sau a unei instituţii a Uniunii care dovedeşte că are un interes în acest sens.

ARTICOLUL 44

Revizuirea unei hotărâri poate fi solicitată Curţii de Justiţie numai în cazul în care se descoperă un fapt care, prin natura sa, are o influenţă decisivă în acest sens şi care nu a fost cunoscut de Curte şi de partea care solicită revizuirea, înainte de pronunţarea hotărârii.

Procedura de revizuire se deschide printr-o hotărâre a Curţii în care se constată în mod expres existenţa faptului nou menţionat, recunoscându-se caracteristicile acestuia care determină deschiderea procedurii de revizuire, şi în care se declară că cererea poate fi admisă din acest motiv. Nici o cerere de revizuire nu se poate înainta după expirarea unui termen de zece ani de la data adoptării hotărârii în cauză.

ARTICOLUL 45

Regulamentul de procedură prevede perioade de graţie din considerente de distanţă. Expirarea termenelor nu aduce atingere nici unui drept în cazul în care partea în cauză dovedeşte existenţa unui caz fortuit sau de forţă majoră.

ARTICOLUL 46

Acţiunile intentate împotriva Uniunii în cazuri determinate de răspunderea extracontractuală se prescriu la cinci ani de la data săvârşirii faptei care a determinat acţiunea. Termenul de prescripţie este întrerupt fie printr-o cerere formulată în faţa Curţii de Justiţie, fie printr-o cerere prealabilă pe care partea vătămată o poate adresa instituţiei competente a Uniunii. În acest ultim caz, cererea trebuie formulată în termenul de două luni prevăzut la articolul III-365 din Constituţie. Se aplică articolul III-367 al doilea paragraf din Constituţie.

Prezentul articol se aplică de asemenea în cazul acţiunilor împotriva Băncii Centrale Europene în materie de răspunderea extracontractuală.

Pot fi de interes:

Tratat:

INFORMAŢII DESTINATE PARLAMENTELOR NAŢIONALE

COOPERAREA INTERPARLAMENTARĂ

STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI AL AVOCAŢILOR GENERALI

ORGANIZAREA CURŢII DE JUSTIŢIE

PROCEDURA ÎN FAŢA CURŢII DE JUSTIŢIE

TRIBUNALUL

DISPOZIŢII FINALE

DISPOZIŢII COMUNE

DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI ŞI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD

DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REPUBLICII ELENE

DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REGATULUI SPANIEI ŞI A REPUBLICII PORTUGHEZE

DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA ŞI A REGATULUI SUEDIEI

TITLUL I

TITLUL II

DISPOZIŢIILE PRIVIND COMISIA, INCLUSIV MINISTRUL DE AFACERI EXTERNE AL UNIUNII

Apariții în text	Restrâns	Extins
Modificări
Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare
Admiteri hotărâri prealabile
Admis recurs în interesul legii
Punerile în aplicare
Derogări
Legislație conexă
Respingeri de neconstituționalitate
Respingeri hotărâri prealabile
Respins recurs în interesul legii
Referințe
Referințe reviste
Referințe în doctrină
Menționări generale
Resurse (modele, proceduri, Q&A, menţionări, proiecte legislative)
Comentarii Indaco
Comentariile experților
Comentariile personale
Comentariile partajate
Jurisprudență, hotărâri instanță
Formă anterioară / ulterioară paragrafe (amendamente) cu text tăiat

Structură document

Configurări

Caută în document