(1)
Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2)
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Acesta este un fragment din Constituţia României (republicată în 2003). Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4)
Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5)
Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
Acesta este un fragment din Constituţia României (republicată în 2003). Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept, ediţia 1
690 A se vedea şi C.A. Braşov, decizia civilă nr. 90/Ap/18.09.2008, cit. supra; C.A. Bacău, decizia civilă nr. 121/29.09.2008, cit. supra.
691 C.A. Suceava, decizia civilă nr. 195/06.06.2007, soluţie menţinută în recurs prin decizia nr. 7883/21.11.2007 a I.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală: „Această prioritate este stabilită de art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, potrivit căruia prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări unionale cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”; decizia I.C.C.J. nr. 7752/15.11.2007, cit. supra; decizia I.C.C.J.nr. 2678/06.03.2009, cit. supra. [ Mai mult... ]
Constituţia României. Comentariu pe articole, ediţia 1
§ 1. Consideraţii prealabile
Comunitatea Europeană (CE) este astăzi o organizaţie internaţională de integrare, creată prin acordul statelor membre, dotată cu instituţii proprii şi o ordine juridică structurată. La originea sa a stat Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului, care a început să funcţioneze în 1952 între cele şase state fondatoare (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda), precum şi Comunitatea europeană pentru energia atomică şi Comunitatea Economică Europeană, ultimele două create prin Tratatele de la Roma din 1957. [ Mai mult... ]
Drept constituţional şi instituţii politice, Vol II, ediţia 15
Dreptul de aalege şi dreptul de afi ales în Parlamentul European trebuie analizate şi interpretate juridic în corelaţie cu Titlul VI din Constituţia revizuită, referitor la Integrarea euroatlantică. Aşa cum se precizează în art. 148 din Constituţie, aderarea României la Uniunea Europeană se realizează în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile UE, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre acompetenţelor prevăzute în tratatele constitutive ale Uniunii Europene (UE). Actul juridic prin care România aderă la Uniunea Europeană este, de asemenea, precizat în art. 148, acesta fiind un tratat internaţional, aşa cum, de altfel, sunt şi tratatele fondatoare ale acestei organizaţii supranaţionale. Tratatul de aderare afost semnat de România la data de 25 aprilie 2005, afost ratificat prin Legea nr. 157/2005 (M.Of. nr. 465 din 1 iunie 2005) şi aintrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007. [ Mai mult... ]
Uniunea Europeană. Drept instituţional, ediţia 1
Constituţiile naţionale reglementează, de regulă, raporturile între dreptul comunitar şi dreptul naţional. Conform art. 148 din Constituţia României, „ca urmare aaderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. Articolul extinde în paragraful următor această dispoziţie şi la tratatele de revizuire. [ Mai mult... ]
Constituţia României. Comentariu pe articole, ediţia 2§1
Consideraţii prealabile
Uniunea Europeană (UE) este o organizaţie internaţională de integrare, creată prin acordul statelor membre, dotată cu instituţii proprii şi o ordine juridică proprie. La originea sa a stat Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului, care a început să funcţioneze în 1952 între şase state fondatoare (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda), precum şi Comunitatea europeană pentru energia atomică şi Comunitatea Economică Europeană, ultimele două create prin Tratatele de la Roma din 1957. În timp, numărul ţărilor membre în organizaţia supranaţională a crescut de la 6 la 27, în cadrul a mai multe valuri de extinderi succesive adăugându-se Danemarca, Marea Britanie, Irlanda (în 1973), Spania, Portugalia şi Grecia (în 1980), Austria, Finlanda şi Suedia (în 1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (în 2004), Bulgaria şi România (în 2007) şi Croaţia (în 2013), în vreme ce primul stat care a demarat negocieri pentru ieşirea din UE a fost Marea Britanie (în 2017). Astăzi UE este dotată cu personalitate juridică. [ Mai mult... ]