Creanţe bugetare. Debitor aflat în procedura insolvenţei. Acţiune în recuperarea prejudiciului. Inaplicabilitatea dispoziţiilor dreptului comun. Incidenţa prevederilor legii speciale a insolvenţei
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Decizia nr. 489 din 6 martie 2019

Recuperarea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin faptele comise în legătură cu activitatea societăţii aflate în procedura insolvenţei, nu poate fi obţinută împotriva acesteia decât pe calea procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 85/2014.

Prioritatea dispoziţiilor legii speciale a insolvenţei decurge din prevederile art. 75 din acest act normativ, textul fiind aplicabil tuturor creanţelor care pot fi invocate în raport cu societatea pârâtă, aşa încât, de la deschiderea procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014, reclamanta creditoare nu mai are deschisă calea dreptului comun în atragerea răspunderii civile delictuale a societăţii debitoare.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Situaţia de excepţie de la această regulă, reglementată prin dispoziţiile art. 75 alin. (2) din lege – potrivit căreia nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1), printre altele, acţiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului – nu este incidentă întrucât acţiunea a fost dedusă instanţelor civile în mod autonom, ca urmare a soluţionării procesului penal pe baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei societăţii debitoare raportat la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, situaţie în care latura civilă a rămas nesoluţionată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la data de 28.09.2017, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj, în reprezentarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru Statul Român a solicitat, în contradictoriu cu SC X. SRL, în insolvenţă, prin lichidator judiciar C.I.I. Y., obligarea pârâtei la plata sumelor de 748.315 lei impozit pe profit şi 2.416.009 lei TVA, la care se adaugă accesoriile aferente, începând cu data naşterii datoriei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin sentinţa civilă nr. 603 din 3.04.2018 a Tribunalului Sălaj a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea, soluţie care a fost menţinută prin decizia civilă nr. 113/A din 21.06.2018 a Curţii de Apel Cluj, Secţia I civilă, care a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii de primă instanţă.

Instanţa de recurs

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.