Infracţiunea de distrugere - art. 253. Analiza elementelor constitutive. Unitate de infracţiune. Analiza legii mai favorabile/Property damage offence - art. 253. Review of the constituent elements. Unity of offences. Analysis of the more favourable law
de Ilenuţa Bădiceanu

Abstract

Paragraph (4) of art. 253 of the New Criminal Code incriminates the act of destroying, damaging or making an asset unfit for use, if the act is committed by arson, explosion or by any other such means and if it endangers other persons or goods, which was also stipulated in the 1969 Criminal Code, in art. 217 paragraph (4). The element differentiating between the two regulations concerns the incrimination, according to the New Criminal Code, of the act of destroying that can endanger other persons or goods; in the 1969 Criminal Code, the existence of the aggravated offence was conditioned by the actual occurrence of the danger, its eventuality being regarded as insufficient. For the aggravated offence stipulated in paragraph (4), the punishment is imprisonment of 2 to 7 years, unlike in the 1969 Criminal Code, where the sanction consisted of imprisonment of 3 to 15 years.

Thus, even though the act of destroying belongs to the wider category of offences against property, and the plurality of passive subjects generally determines a concurrence of offences, in this case, the accused acted on the basis of a unique criminal resolution, and the consequences for the three passive subjects occurred under the same circumstances. Hence, the plurality of passive subjects pursuant to a single act of destroying does not segregate the offence unity, since the accused cannot be held liable for a concurrence of offences, according to art. 38 paragraph (2) of the Criminal Code.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Rezumat

În alin. (4) al art. 253 NCP este incriminată distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, care se regăsea şi în Codul penal din 1969, prin dispoziţiile art. 217 alin. (4). Elementul care face diferenţa între cele două reglementări se referă la incriminarea, potrivit noului Cod penal, a faptei de distrugere care are aptitudinea punerii în pericol a altor persoane sau bunuri; în Codul penal din 1969, existenţa formei agravate era condiţionată de producerea efectivă a pericolului, nefiind suficientă numai eventualitatea producerii acestuia. Pentru varianta agravată prevăzută în alin. (4), pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, spre deosebire de Codul penal din 1969, unde pedeapsa consta în închisoare de la 3 la 15 ani.

Astfel, deşi distrugerea face parte din categoria mai largă de infracţiuni contra patrimoniului, iar pluralitatea de subiecţi pasivi determină de regulă un concurs de infracţiuni, în speţă, inculpatul a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, iar rezultatele faţă de cei trei subiecţi pasivi s-au produs în aceeaşi împrejurare, astfel că pluralitatea de subiecţi pasivi ca urmare a unei singure acţiuni de distrugere nu scindează unitatea de infracţiune, neputându-se reţine un concurs de infracţiuni formal în sarcina inculpatului, conform art. 38 alin. (2) C. pen.

(Curtea de Apel Piteşti, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, decizia penală nr. 283/A din 14 martie 2018, trimisă, în rezumat, de judecător Ilenuţa Bădiceanu*)

* Judecător la Curtea de Apel Piteşti, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, formator INM.

Constată că prin apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria H. şi inculpatul P.C., trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru 3 infracţiuni de distrugere prevăzute de art. 253 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen., se exercită calea de atac împotriva sentinţei penale nr. 4 din data de 19 ianuarie 2018 pronunţată de Judecătoria H., prin care s-a dispus: "În baza art. 386 alin. (1) C. pr. pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute prin rechizitoriu, din 3 infracţiuni de distrugere prevăzute de art. 253 alin. (4) C. pen., într-o singură infracţiune de distrugere prevăzută de art. 253 alin. (4) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. (4) C. pen. Pedeapsa va fi executată în regim de detenţie. În baza art. 399 alin. (1) C. pr. pen., menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpat.

În temeiul art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa stabilită perioada arestării preventive a inculpatului de la 25 iulie 2016 la 20 august 2016 şi de la 31 august 2017 la zi.

În baza art. 397 alin. (1) C. pr. pen. şi art. 25 alin. (1) C. pr. pen. raportat la art. 1349 alin. (1) şi (2) C. civ. şi art. 1357 C. civ., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă B.L.I. şi obligă inculpatul la plata sumei de 10.000 euro, echivalent în lei la data plăţii, cu titlu de daune morale.

În baza art. 397 alin. (1) C. pr. pen. şi art. 25 alin. (1) C. pr. pen. raportat la art. 1349 alin. (1) şi (2) C. civ. şi art. 1357 C. civ., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C.D. SA şi obligă inculpatul la plata sumei de 1.531,91 lei, cu titlu de daune materiale.

Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C.E.A. - R. SA.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Ia act că partea civilă B.C.N. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 274 alin. (1) C. pr. pen., obligă pe inculpat la plata sumei de 698 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 198 lei aferentă urmăririi penale".

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.