(1)
În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea de afaceri, fie încetarea reorganizării şi trecerea la faliment, potrivit prevederilor art. 145.
(2)
Pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, sub rezerva prevederilor art. 85 alin. (5). Acţionarii, asociaţii şi membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activităţii ori în administrarea averii debitorului, cu excepţia şi în limita cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege şi în planul de reorganizare.
Acesta este un fragment din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă . Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
Debitorul va fi obligat să îndeplinească, fără întârziere, schimbările de structură prevăzute în plan.
Prin excepţie de la dispoziţiile art. 77, judecătorul-sindic poate, la cererea furnizorului, să dispună ca debitorul să depună o cauţiune la o bancă, drept condiţie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfăşurării procedurii de reorganizare judiciară. O astfel de cauţiune nu va putea depăşi 30% din costul serviciilor prestate debitorului şi neachitate ulterior deschiderii procedurii.
(1)
Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere.
(2)
Înregistrarea cererii prevăzute la alin. (1) nu suspendă continuarea activităţii debitorului până când judecătorul-sindic nu hotărăşte asupra ei, prin încheiere.
(3)
Titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.
(1)
Debitorul, prin administratorul special, sau, după caz, administratorul judiciar va trebui să prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobării de către comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor.
(2)
Administratorul judiciar va prezenta şi situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, care va fi avizată de comitetul creditorilor.
Acesta este un fragment din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă . Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
În termen de 5 zile de la aprobarea rapoartelor, comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta măsurile luate de debitor şi/sau de administratorul judiciar, efectele acestora, precum şi să propună motivat alte măsuri.
Acesta este un fragment din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă . Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul insolvenţei comentat, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită 1.
Supravegherea activităţii debitorului de către administratorul judiciar. Confirmarea planului de reorganizare marchează trecerea din perioada de observaţie în cea de reorganizare. Conducerea activităţii debitorului revine administratorului judiciar inclusiv în ipoteza în care prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei dreptul de administrare i-a fost ridicat[562]. Având în vedere faptul că transpunerea în practică a planului de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic presupune îndeplinirea întocmai şi la timp a unor activităţi, legea stabileşte că debitorul persoană juridică (deoarece persoanele fizice sunt excluse de la aplicarea procedurii reorganizării judiciare) îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi exclusiv în conformitate cu prevederile planului confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea comercială, fie încetarea reorganizării judiciare şi trecerea la faliment. Administratorul judiciar are sarcina de a supraveghea modul în care debitorul realizează cerinţele planului de reorganizare, el având obligaţia de a sesiza judecătorului-sindic orice încălcare a planului de către debitor şi orice altă problemă care necesită o rezolvare din partea instanţei. Judecătorul-sindic poate decide trecerea la faliment în cazurile în care debitorul are pierderi sau nu se conformează planului. [ Mai mult... ]
.....
Art. 142 din Legea nr. 85/2014 consacră o excepţie de la dispoziţiile art. 77 din aceeaşi lege, conform cărora "orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea – nu are dreptul, în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau averea acestuia, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii" (s.n.). Prin derogare de la aceste dispoziţii, art. 104 din Legea nr. 85/2006 prevede că, la cererea furnizorului, judecătorul-sindic poate obliga debitorul să depună o cauţiune la o bancă într-un cuantum care nu poate depăşi 30% din costul serviciilor prestate debitorului şi neplătite ulterior deschiderii procedurii insolvenţei. Este vorba despre furnizorii de servicii de electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea, care sunt esenţiale pentru succesul planului de reorganizare. Cererea furnizorului cu privire la depunerea unei cauţiuni va fi admisă de judecătorul-sindic în toate cazurile în care furnizorul va reuşi să probeze faptul că există un risc substanţial ca serviciile prestate de el către debitor să nu poată fi achitate. În funcţie de datele şi împrejurările cauzei, judecătorul-sindic va stabili un cuantum al garanţiei, care nu poate depăşi pragul de 30% din costul serviciilor debitorului şi neachitate ulterior deschiderii procedurii. Procentul va fi mai apropiat de cel maxim în situaţia în care riscul neachitării serviciilor este unul ridicat şi mai scăzut în acele cazuri în care un asemenea risc este mai mic. [ Mai mult... ]
..... 1.
Modificări legislative. Principala schimbare faţă de reglementarea anterioară constă în introducerea unui nou alineat [alin. (3)] în cuprinsul art. 143 din Legea nr. 85/2014.
1.1.
Neconformarea debitorului la prevederile planului de reorganizare. În practică pot fi întâlnite şi cazuri în care debitorul nu se conformează obligaţiilor rezultate din planul de reorganizare sau derulează o activitate ce produce pierderi averii sale. "Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum şi administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condiţiile art. 107 şi următoarele". [ Mai mult... ]
..... 1.
Prezentarea rapoartelor trimestriale. Un instrument eficace prin intermediul căruia este supravegheată activitatea debitorului îl constituie raportul trimestrial asupra situaţiei financiare a averii debitorului. Rezultatele reorganizării debitorului pot fi pozitive sau negative, ele relevând în multe cazuri existenţa sau nu a şansei redresării activităţii. În vederea cunoaşterii acestora, Legea prevede că debitorul, prin administratorul special, sau, după caz, administratorul judiciar va trebui să prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobării de către comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor. Rapoartele asupra situaţiei financiare evidenţiază modul de îndeplinire a planului de reorganizare, anume dacă obiectivele planului au fost sau nu atinse. Dacă obiectivele planului sunt atinse, reflectate în principal prin obţinerea resurselor pentru plata creanţelor, concluzia este că redresarea societăţii a avut loc, iar în cazul în care obiectivele nu au fost atinse, fapt care reiese din neobţinerea lichidităţilor necesare pentru acoperirea creanţelor, înseamnă că planul nu a fost realizat. [ Mai mult... ]
Codul insolvenţei. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Comentariu pe articole, ediţia 5
Creanţele şi drepturile creditorilor vor fi definitiv modificate prin prevederile planului, iar în cazul intrării în faliment după eşecul planului, sentinţa de confirmare a planului va constitui titlul executoriu.
Planul nu are nicio influenţă asupra raporturilor dintre creditori şi codebitori sau fideiusorii debitorului. Creanţele iniţiale nu vor suferi modificări ca urmare a planului în ce priveşte drepturile creditorilor de a-şi valorifica creanţele contra codebitorilor şi a garanţilor fideiusori. [ Mai mult... ]
Tratat practic de insolvenţă - Volumul I. Ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită
Odată cu momentul confirmării planului de reorganizare, debitorul va trebui să îndeplinească, fără întârziere, toate măsurile şi schimbările structurale prevăzute în planul de reorganizare.
Bazat pe votul de încredere al creditorilor săi, şi ţinând cont de faptul că reorganizarea reprezintă ultima şansă pentru un profesionist onest de a-şi redobândi poziţia în piaţa pe care activează, odată cu momentul confirmării planului de reorganizare, administratorul special trebuie să dovedească faptul că merită această şansă. Ca atare, în primul rând trebuie implementate modificările operaţionale asumate, pentru că acestea pot conduce, cel mai sigur, la remedierea greşelilor din trecut. În al doilea rând, dacă planul de reorganizare implică operaţiuni societare - de tipul fuziunii sau divizării - trebuie demarate procedurile de înregistrare a acestora, având în vedere faptul că planul de reorganizare confirmat reprezintă o hotărâre judecătorească executorie şi opozabilă. De asemenea, dacă este cazul, trebuie notificat Consiliul Concurenţei, în condiţiile în care operaţiunile preconizate reprezintă o concentrare economică. [ Mai mult... ]
Codul insolvenţei. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Comentariu pe articole, ediţia 5
Creanţele şi drepturile creditorilor vor fi definitiv modificate prin prevederile planului, iar în cazul intrării în faliment după eşecul planului, sentinţa de confirmare a planului va constitui titlul executoriu.
Planul nu are nicio influenţă asupra raporturilor dintre creditori şi codebitori sau fideiusorii debitorului. Creanţele iniţiale nu vor suferi modificări ca urmare a planului în ce priveşte drepturile creditorilor de a-şi valorifica creanţele contra codebitorilor şi a garanţilor fideiusori. [ Mai mult... ]
Tratat practic de insolvenţă - Volumul I. Ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită
Odată cu momentul confirmării planului de reorganizare, debitorul va trebui să îndeplinească, fără întârziere, toate măsurile şi schimbările structurale prevăzute în planul de reorganizare.
Bazat pe votul de încredere al creditorilor săi, şi ţinând cont de faptul că reorganizarea reprezintă ultima şansă pentru un profesionist onest de a-şi redobândi poziţia în piaţa pe care activează, odată cu momentul confirmării planului de reorganizare, administratorul special trebuie să dovedească faptul că merită această şansă. Ca atare, în primul rând trebuie implementate modificările operaţionale asumate, pentru că acestea pot conduce, cel mai sigur, la remedierea greşelilor din trecut. În al doilea rând, dacă planul de reorganizare implică operaţiuni societare - de tipul fuziunii sau divizării - trebuie demarate procedurile de înregistrare a acestora, având în vedere faptul că planul de reorganizare confirmat reprezintă o hotărâre judecătorească executorie şi opozabilă. De asemenea, dacă este cazul, trebuie notificat Consiliul Concurenţei, în condiţiile în care operaţiunile preconizate reprezintă o concentrare economică. [ Mai mult... ]
Codul insolvenţei. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Comentariu pe articole, ediţia 5
Creanţele şi drepturile creditorilor vor fi definitiv modificate prin prevederile planului, iar în cazul intrării în faliment după eşecul planului, sentinţa de confirmare a planului va constitui titlul executoriu.
Planul nu are nicio influenţă asupra raporturilor dintre creditori şi codebitori sau fideiusorii debitorului. Creanţele iniţiale nu vor suferi modificări ca urmare a planului în ce priveşte drepturile creditorilor de a-şi valorifica creanţele contra codebitorilor şi a garanţilor fideiusori. [ Mai mult... ]
