Clasificarea infracţiunilor contra justiţiei potrivit legislaţiei penale a Republicii Moldova
de Eugeniu Piterschi

Introducere

În general, clasificarea reprezintă o metodă ştiinţifică de cunoaştere, care are o importanţă deosebită în instrumentarul ştiinţific, inclusiv şi din domeniul juridico-penal. De către doctrina contemporană, clasificarea este catalogată ca fiind un instrument firesc de sistematizare a obiectului de studiu, care permite cunoaşterea realităţii obiective. Doar în baza unor criterii de clasificare bine definite se face posibilă delimitarea diferitelor entităţi penale, precum şi determinarea naturii juridice a acestora. Prin urmare, metoda clasificării are o importanţă teoretico-practică semnificativă, întrucât aceasta constituie un element al activităţii umane, inclusiv şi ştiinţific⁽¹⁾.

Conţinut de bază

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

În doctrina dreptului penal au fost expuse trei puncte de vedere referitoare la clasificarea infracţiunilor contra justiţiei.

Potrivit primei accepţiuni, infracţiunile contra justiţiei sunt clasificate în funcţie de particularităţile subiectului infracţiunii. La acest aspect, infracţiunile contra justiţiei se disting în patru gupe:

1. infracţiuni comise de persoane cu funcţie de răspundere (ofiţeri de urmărire penală, procurori, judecători);

2. infracţiuni comise de către persoane particulare care au anumite obligaţii în activitatea de înfăptuire a justiţiei;

3. infracţiuni comise de către condamnaţi sau de către alte persoane în privinţa cărora au fost aplicate anumite măsuri de constrângere;

4. infracţiuni comise de către alte persoane care împiedică înfăptuirea justiţiei⁽²⁾.

După acelaşi criteriu, infracţiunile contra justiţiei sunt clasificate în trei categorii şi de către alţi autori, identificându-se:

- infracţiuni săvârşite de către persoane cu funcţie de răspundere adică de către reprezentanţii organelor de anchetă, procurori, judecători;

- infracţiuni săvârşite de către persoane private care sunt implicate în realizarea actului de justiţiei;

- infracţiuni care constau în eschivarea de la executarea pedepsei⁽³⁾.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Reieşind din semnele ce particularizează subiectul infracţiunii (autorul infracţiunii), în doctrină se propune următoarea clasificare a infracţiunilor contra justiţiei:

a. infracţiuni comise de către persoane cu funcţie de răspundere;

b. infracţiuni comise de către persoane particulare ce sunt antrenate în înfăptuirea justiţiei şi care posedă anumite calităţi speciale prevăzute de lege;

c. infracţiuni contra justiţiei săvârşite de către persoane care nu trebuie să posede anumite calităţi prevăzute de legea penală⁽⁴⁾.

O altă clasificare, după semnele subiectului infracţiunii, poate fi în ordinea care succedă:

1) infracţiuni săvârşite de către persoanele cu funcţie de răspundere, de către judecători şi de către alţi lucrători a organelor de drept;

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.