Legestart nr. 8/2014
Ce dobândă datorează statul la restituirea taxei auto?
de Mihai Sintescu
05 august 2014Referinţe articol: taxa auto
O instanţă a sesizat din oficiu Curtea Constituţională în legătură cu cuantumul dobânzii la restituirea taxei pe poluare.
Sunt de reţinut atât argumentele instanţei de trimitere, cât şi analiza Curţii, pentru temele de interes strict practic puse în discuţie.
Potrivit art. 124 alin. (1) din Codul de procedură fiscală (caseta foto de mai jos), în cazul creanţelor contribuabilului rezultate din anularea unui act administrativ-fiscal prin care au fost stabilite obligaţii fiscale de plată şi care au fost stinse anterior anulării, contribuabilul este îndreptăţit la dobândă începând cu ziua în care a operat stingerea creanţei fiscale individualizate în actul administrativ anulat şi până în ziua restituirii sau compensării creanţei contribuabilului rezultate în urma anulării actului administrativ-fiscal.
Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin. (7) şi se suportă din acelaşi buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori. Prin art. III pct. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 151/2014, cu începere din 28 februarie 2014 acest nivel este de 0,03%, faţă de procentul anterior de 0,04%.
Problema în discuţie
Nemulţumirea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate porneşte de la faptul că în interpretarea şi aplicarea acestor prevederi intervine jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene [Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată în Cauza C-565/11 - Mariana Irimie împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu - România], care, integrată în dreptul intern, respectiv în situaţia aplicării normelor legale referitoare la dobânzile în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, duce la o presupusă discriminare.
Astfel, "se naşte un drept al contribuabilului de a obţine dobânda legală aferentă sumei plătite", situaţie în care "se ajunge ca un contribuabil să beneficieze de un cuantum al dobânzii mult mai mare decât prejudiciul pe care l-ar fi încercat dacă banii de care a fost lipsit i-ar fi achitat unei persoane fizice sau juridice, alta decât statul." Ca atare, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate face o comparaţie între nivelul dobânzilor stabilit prin dispoziţiile Codului de procedură fiscală, criticate în cauză [art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală], şi nivelul dobânzilor prevăzut de normele generale, spre exemplu în materie civilă.
Compararea unor prevederi legale între ele
Raportat strict la critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unor prevederi legale are în vedere compatibilitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, şi nu compararea unor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele.
Egalitatea în drepturi
Curtea reaminteşte că, potrivit Constituţiei, egalitatea în drepturi între cetăţeni priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor.
Încălcarea principiului egalităţii s-ar putea pune în discuţie numai dacă reglementarea unei astfel de măsuri ar crea discriminări între cetăţeni. Or, nivelul dobânzilor în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget sau al celor prevăzute de normele generale în materie nu se regăseşte printre criteriile prevăzute de dispoziţiile referitoare la egalitatea între cetăţeni sau printre drepturile fundamentale.
Cauza Mariana Irimie împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu
Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată în Cauza C-565/11 - Mariana Irimie împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu - România, s-a reţinut că "dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că, în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speţă articolul 110 TFUE, acest stat este obligat să restituie cuantumul acestei taxe şi să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plăţii sale de către contribuabil".
Şi Avocatul Poporului doreşte o soluţie unitară
Răspunzând la cererea de opinie din partea CCR, Avocatul Poporului menţionează, între altele, că, referitor la interpretarea dispoziţiilor legale în baza cărora se calculează dobânzile aferente sumelor încasate şi restituite de administraţiile finanţelor publice din ţară cu titlu de taxă de poluare, taxă de primă înmatriculare şi taxă pentru emisiile poluante, a promovat un recurs în interesul legii.
Şi, totuşi, cum se soluţionează cererile de restituire la taxa de poluare şi pentru emisiile poluante de la maşini?
Potrivit art. XV alin. (1) din O.U.G. nr. 8/2014, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
De asemenea, cererile de restituire se soluţionează, conform prevederilor Codului de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu.
Sumele se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, potrivit art. XV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014.
Soluţia CCR
Având în vedere principiul priorităţii de aplicare a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, problemele învederate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate privesc aspecte ce ţin de aplicarea legii, ceea ce nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti.
Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul acestei instanţe şi a constatat că dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Decizia nr. 293/2014 a fost pronunţată în 22 mai 2014 şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 573/2014.
Lege5 Online vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.
Clienţii Lege5 Online au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.
Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.
Foto articol: Free Images