Dispoziţii generale - Conţinutul, întinderea şi stingerea dreptului de proprietate privată -
Stingerea dreptului de proprietate
(1)
Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.
(2)
Proprietarul poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească.
(4)
Nu pot fi supuse confiscării decât bunurile destinate sau folosite pentru săvârşirea unei infracţiuni ori contravenţii sau cele rezultate din acestea.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
BIBLIOGRAFIE: FI.-A. Baias, B. Dumitrache, Discuţii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 4/1995, p. 19; M.-L. Belu-Magdo, Exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi efectele exproprierii, în RDC nr. 4/1995, p. 84; E. Chelaru, Efectele juridice ale exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 4/1998, p. 14; I.P. Filipescu, V.M. Ciobanu, Practica Curţii Constituţionale Române privind garantarea proprietăţii, în Dreptul nr. 2/1995, p. 10; L. Giurgiu, Consideraţii în legătură cu Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 2/1995, p. 17; M. Nicolae, Discuţii cu privire la aplicarea în timp a art. 35-36 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 11/2000, p. 25; O. Puie (I), M. Nicolae (II), Regimul juridic al imobilelor expropriate în contextul dispoziţiilor constituţionale, al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi al actelor normative cu caracter reparator, în RRDP nr. 4/2008, pp. 123-188; V. Stoica, Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 5/2004, p. 28. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: Fl. Baias, B. Dumitrache, Discuţii pe marginea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 4/1995, p. 21 şi urm.; R. Chiriţă, Exproprierea de fapt. Un comentariu al hotărârii CEDO în cauza Burghelea c. România, în "Studia Universitatis Babeş-Bolyai - Iurisprudentia" nr. 2/2010, pp. 68-74; M. Nicolae, Discuţii cu privire la aplicarea în timp a art. 35-36 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 11/2000, p. 25 şi urm.; P.-E. Ispas, Exproprierea în fapt, în PR nr. 1/2020, pp. 70-78; B. Nazat, Unele consideraţii referitoare la procedura exproprierii reglementată de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în "Dreptul" nr. 5/2017, pp. 46-56; A.-M. Nicolcescu, Etapele procedurii exproprierii în dreptul comun român, în "Dreptul" nr. 8/2017, pp. 25-47; A.-M. Nicolcescu, Elemente relevante în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la expropriere, în "Dreptul" nr. 1/2018, pp. 25-36; A.-M. Nicolcescu, Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2019, passim; I.-F. Popa, Natura juridică a dreptului persoanei expropriate de a solicita retrocedarea imobilului expropriat, în "Studia Universitatis Babeş-Bolyai - Iurisprudentia" nr. 1-2/2004, pp. 2-16; I. Popa, Exproprierea în fapt - o confuzie generală a jurisprudenţei româneşti şi a Curţii de la Strasbourg, în "Revista Universul Juridic" nr. 7/2016, pp. 5-14; O. Puie (I), M. Nicolae (II), Regimul juridic al imobilelor expropriate în contextul dispoziţiilor constituţionale, al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi al actelor normative cu caracter reparator, în RRDP nr. 4/2008, pp. 123-188; V. Penteleev, Despăgubiri pentru lipsa de folosinţă. Teren expropriat în fapt. Analiză privind răspunderea statului conform art. 1 din protocolul nr. 1 la convenţia europeană a drepturilor omului, în Dreptul nr. 7/2020, pp. 172-181; I.A. Stanca, Aspecte controversate privind despăgubirea acordată în procedura exproprierii, în reglementarea comparată a Legii nr. 33/1994 şi a Legii nr. 255/2010, în D.A. Popescu, I.-Fl. Popa (coord.), Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat român în contextul federalismului juridic European, Ed. Universul Juridic, 2015, pp. 879-888; V. Stoica, Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în "Dreptul" nr. 5/2004, p. 28 şi urm.; G. Trantea, Exproprierea de fapt prin intermediul planurilor urbanistice, în RRDA nr. 8/2012, pp. 107-116. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Deşi denumirea marginală a art. 562 noul C. civ. este „stingerea dreptului de proprietate”, trebuie delimitat între cazul reglementat de alin. (1) – în care bunul piere – şi cel din alin. (2) – referitoare la abandonarea bunului mobil – singurele care corespund ipotezei textului, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, celelalte situaţii reglementate expres – renunţarea la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, uzucapiunea, exproprierea, confiscarea – care presupun, în realitate, transferul dreptului de proprietate. [ Mai mult... ]
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediţia 4
Dintre cauzele care conduc la stingerea dreptului de proprietate, art. 562 noul C. civ. menţionează expres două – pieirea bunului şi uzucapiunea. În acelaşi timp, textul citat sugerează faptul că şi alte moduri de dobândire adreptului de proprietate pot conduce la stingerea dreptului proprietarului actual. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
A. Pieirea bunului şi uzucapiunea
1.Stingerea dreptului de proprietate? Dreptul de proprietate are un caracter perpetuu [a se vedea comentariul consacrat art. 555 alin. (1) noul C. civ.]. Acesta este şi motivul pentru care oricât timp proprietarul nu şi-ar folosi bunul dreptul său nu se va stinge sau, aşa cum spun prevederile art. 562 alin. (1) noul C. civ., „dreptul de proprietate... nu se stinge prin neuz”. [ Mai mult... ]
Comentariile Codului civil. - Publicitatea drepturilor, a actelor şi a faptelor juridice (art. 18-24). Cartea funciară (art. 876-915) 165.
Funcţionarea principiului efectului constitutiv în privinţa stingerii drepturilor reale imobiliare. Publicitatea constitutivă este reglementată nu doar pentru strămutarea sau constituirea drepturilor reale imobiliare, ci şi pentru stingerea acestora. Art. 885 alin. (2) NCC prevede că "drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului, dat prin înscris autentic notarial. Acest consimţământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau, după caz, prin încetarea existenţei juridice a titularului, dacă acesta era o persoană juridică"(68). La fel cum publicitatea constitutivă presupune necesitatea înscrierii pentru transmiterea sau constituirea unui drept real imobiliar, tot astfel aceasta impune necesitatea radierii din cartea funciară pentru a se produce efectul extinctiv al unui drept tabular. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile 1.
Textul art. 562 NCC identifică următoarele moduri de stingere a dreptului de proprietate: pieirea bunului, dobândirea acestuia prin uzucapiune de o altă persoană, abandonarea bunului, renunţarea la dreptul de proprietate, trecerea bunului în proprietate publică prin expropriere şi confiscarea.
2.
Întrucât dreptul de proprietate nu poate exista distinct de obiectul asupra căruia poartă, pieirea acestuia duce la stingerea dreptului de proprietate [art. 562 alin. (1)]. "Limita temporală a existenţei dreptului de proprietate este dată, de regulă, de momentul pieirii bunului care formează obiectul său. În mod excepţional, dreptul de proprietate privată se stinge şi în ipoteza în care, deşi bunul nu a pierit, el nu mai este accesibil material pentru apropriere" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 105). [ Mai mult... ]