Executarea ipotecilor
În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, creditorul poate urmări bunul ipotecat, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Condiţiile executării
Executarea ipotecii nu poate fi realizată decât în virtutea unui titlu executoriu şi pentru o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
Titlurile executorii
Contractele de ipotecă valabil încheiate sunt, în condiţiile legii, titluri executorii.
Alte căi de realizare a creanţei
Dispoziţiile prezentului capitol nu aduc nicio atingere dreptului creditorului de a-şi realiza creanţa pe calea unei acţiuni personale sau de a solicita luarea oricăror măsuri necesare pentru executarea ipotecii, potrivit Codului de procedură civilă.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Interdicţia pactului comisoriu
Orice clauză potrivit căreia, pentru a garanta executarea obligaţiei debitorului său, creditorul îşi rezervă dreptul să devină proprietarul irevocabil al bunului sau să dispună de acesta fără formalităţile impuse de lege se consideră nescrisă.
Discuţiunea bunurilor mobile
Un creditor ipotecar de rang inferior poate să se opună la urmărirea bunului mobil care îi este anume ipotecat, dacă au mai rămas bunuri mobile suficiente ipotecate în favoarea creditorului de rang superior pentru aceeaşi datorie, şi poate să ceară discuţiunea prealabilă cu respectarea formalităţilor reglementate la art. 2.295. Dacă cererea este admisă, urmărirea bunului ipotecat este suspendată.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. II
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
Dreptul de urmărire - componentă a dreptului de ipotecă. Ipoteca este definită de lege drept o garanţie reală imobiliară, ce se conservă asupra imobilului în orice mână va trece, iar înscrierea acestor drepturi în cartea funciară face posibilă urmărirea imobilului, chiar dacă a fost înstrăinat. Acesta este efectul produs faţă de creditorul ipotecar ce şi-a conservat dreptul prin inscripţie ipotecară, el având dreptul să urmărească bunul în mâna oricui s-ar găsi. Este vorba de aşa-numitul drept de urmărire al creditorului ipotecar, de care acesta se bucură în temeiul legii, alături de dreptul de preferinţă faţă de ceilalţi creditori, pentru satisfacerea creanţei sale. În aceste condiţii, reţinându-se deci că asupra imobilului în litigiu au fost înscrise în cartea funciară drepturile de ipotecă ale creditorilor (dată de la care ipoteca este opozabilă faţă de terţi), rezultă că aceste drepturi îşi produc pe deplin efectele specifice, bunul ipotecat putând fi urmărit şi în mâna noului dobânditor [TS, s. civ., dec. nr. 1477/1989, în Dreptul nr. 4/1990, p. 67]. [ Mai mult... ]
.....
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1.
Executarea garanţiei ipotecare în condiţiile modificărilor aduse fondului ipotecat. Împrejurarea că garanţii ipotecari au demolat, în fapt, construcţia înscrisă în cartea funciară şi nu au operat cuvenitele rectificări în aceasta (demolarea construcţiei vechi şi intabularea construcţiei noi) nu poate atrage diminuarea valorii bunurilor ipotecate, deoarece, potrivit legii, ipoteca se întinde asupra tuturor ameliorărilor care au fost executate după constituirea ipotecii asupra fondului ipotecat, respectiv asupra adăugirilor materiale executate de proprietarii ipotecari. Pe de altă parte, garanţii ipotecari nu-şi pot invoca propria culpă (neaducerea la zi a evidenţelor de carte funciară) pentru a se apăra în faza executării silite a garanţiei ipotecare legal constituită [C.A. Braşov, s. civ., dec. nr. 418/2001, în A. Pena, op. cit. I, nr. 109, p. 233]. [ Mai mult... ]
.....
BIBLIOGRAFIE: Andreea Tabacu, Ramona Duminică, Titluri executorii în noul Cod civil, în RRES nr. 3/2011, pp. 140-154.
DOCTRINĂ
"Faţă de reglementarea anterioară, unde legea conferea contractului de garanţie reală mobiliară calitatea de titlu executoriu fără îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile, noul Cod civil condiţionează dobândirea calităţii de titlu executoriu a contractului de ipotecă de învestirea cu formulă executorie. Raţiunea unei astfel de formalităţi rezultă probabil din necesitatea verificării prealabile şi cel puţin formale a condiţiilor de valabilitate ale contractului de ipotecă, înainte ca legea să dea posibilitatea creditorului de a porni executarea. Trebuie să observăm totuşi că, în cazul învestirii cu formulă executorie, legea are în vedere examinarea condiţiilor de regularitate ale actului, nu şi a celor de legalitate, astfel încât considerăm că judecătorul învestirii nu se poate pronunţa decât pe aspecte mai mult formale, precum lipsa semnăturii, a numelui sau denumirii debitorului etc., fără a putea refuza învestirea pe motive ce ţin de fondul cauzei" [Al. Ilie, Executarea silită în materia garanţiilor reale mobiliare, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, p. 177]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
În caz de neexecutare a obligaţiilor garantate cu ipotecă, creditorul poate, în virtutea titlului executoriu, să treacă la executare silită numai pentru acele creanţe certe lichide şi exigibile. El are la îndemână fie procedura reglementată de prezentul capitol fie o acţiune personală sau, apelând la prevederile Codului de procedură civilă, va putea lua orice măsură necesară pentru executarea ipotecii. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Generalităţi. Capitolul al IV-lea intitulat „Executarea ipotecii” debutează cu o secţiune ce cuprinde dispoziţii generale referitoare la procedura şi principiile executării silite ale ipotecii. Practic, aici se va găsi „dreptul comun” în materia valorificării silite a bunului obiect al garanţiei. Conform textelor iniţiale ale Comisiei de redactare a proiectului de Cod civil, art. 2429 noul C. civ. (art. 1895 în forma sa iniţială) cuprindea atât referirea la executarea ipotecilor în general [în alin. (1)], cât şi referirea la executarea ipotecilor mobiliare [în alin. (2)], astfel că datorită separării reglementării executării ipotecilor mobiliare de cea a executării ipotecilor imobiliare, art. 1895 alin. (2) a fost reamplasat şi reformulat ca art. 2435 noul C. civ.. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. III. Art. 1650-2664. Contracte speciale. Privilegii şi garanţii. Prescripţia extinctivă. Drept internaţional privat 1.
Prevederile Codului civil urmează principiile deja consacrate de Titlul VI - intitulat "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare" - din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, dispoziţii abrogate prin art. 230 lit. u) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în sensul că reglementarea executării ipotecilor conferă creditorului garantat o serie de drepturi menite a-i facilita posibilitatea de a-şi îndestula creanţa din valoarea bunului afectat garanţiei (A. Ilie, Executarea silită în materia garanţiilor reale mobiliare, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, p. 173). [ Mai mult... ]
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
1. Generalităţi. Capitolul al IV-lea intitulat "Executarea ipotecii" debutează cu o secţiune ce cuprinde dispoziţii generale referitoare la procedura şi principiile executării silite ale ipotecii. Practic, aici se va găsi "dreptul comun" în materia valorificării silite a bunului obiect al garanţiei. Conform textelor iniţiale ale Comisiei de redactare a proiectului de Cod civil, art. 2429 C. civ.(art. 1895 în forma sa iniţială) cuprindea atât referirea la executarea ipotecilor în general [în alin. (1)], cât şi referirea la executarea ipotecilor mobiliare [în alin. (2)], astfel că datorită separării reglementării executării ipotecilor mobiliare de cea a executării ipotecilor imobiliare, art. 1895 alin. (2) a fost reamplasat şi reformulat ca art. 2435 C. civ. [ Mai mult... ]
Curs de garanţii civile
Acest mecanism este specific tuturor formelor de garanţie. Astfel, în cazul fideiusiunii, garantul execută "obligaţia debitorului"[1352] [art. 2280 NCC]; în cazul ipotecii, creditorul ipotecar poate alege să îşi exercite acţiunea reală (împotriva bunului ipotecat) sau pe cea personală (împotriva debitorului) [art. 2432 NCC], ambele acţiuni având ca scop executarea obligaţiei debitorului [art. 2429 NCC]. Deşi cele două acţiuni au regimuri juridice proprii [art. 2504 NCC], orice plată realizată în cadrul acţiunii reale va reduce în mod corespunzător sfera acţiunii personale [art. 2456 NCC]. Se observă astfel cum datoria este una singură, dar poate fi satisfăcută prin acţiuni distincte, care apără obligaţii diferite[1353]. [ Mai mult... ]
