Art 618 Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Dreptul de trecere - Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale -
Art. 618.
- Puneri în aplicare (1)
(1) Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea.
(2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi cu plata dublului despăgubirii.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
Necesitatea ca înfundarea să nu se datoreze faptei proprietarului terenului înfundat.
1)
Pentru a se putea pretinde un drept de trecere pe fondul vecin, înfundarea fondului dominant trebuie să nu fie opera proprietarului acestuia, cu alte cuvinte, să fie străină de orice activitate a sa. În cazul în care însă înfundarea este rezultatul unei anumite conduite ori neprevederi a proprietarului însuşi, cum ar fi, de exemplu, edificarea unei construcţii de-a curmezişul ieşirii ori vânzarea unei părţi din teren, cu care ocazie proprietarul vânzător şi-a înfundat restul terenului, el nu mai este îndreptăţit să solicite un drept de trecere peste terenul vecinului. Terenul deţinut de reclamanţi nu este înfundat, aşa cum rezultă din constatările instanţei făcute cu ocazia cercetării locale efectuate în cauză. Ieşirea reclamanţilor la calea publică este asigurată direct din terenul proprietatea lor, mai exact din curte, prin cele două părţi, spre stradă. Ceea ce nu au însă reclamanţii este posibilitatea de a ajunge cu autovehiculul ori vehiculul cu tracţiune de la casa lor de locuit la partea de teren existentă după aceasta, deoarece între locuinţă şi gardul despărţitor dinspre un vecin există un culoar de numai 0,8 m, dar înspre terenul pârâţilor nu există nici măcar un astfel de culoar. Aşadar, reclamanţii solicită în realitate o a doua ieşire la calea publică, peste terenul pârâţilor, pentru a putea exploata partea de teren rămasă în spatele casei. Întrucât situaţia existentă se datorează faptei reclamanţilor care, după cumpărarea terenului, şi-au edificat casa de-a curmezişul acestuia, lăsându-şi înspre terenul rămas în spatele casei un culoar insuficient pentru trecerea autovehiculului ori vehiculului cu tracţiuni, aceştia nu sunt îndreptăţiţi să pretindă de la pârâţii-vecini trecerea peste terenul proprietatea acestora [TS, s. civ., dec. nr. 2788/1987, în RRD nr. 9/1988, p. 76; în acelaşi sens, a se vedea TS, s. civ., dec. nr. 572/1990, în Dreptul nr. 1/1991, p. 68]. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
JURISPRUDENŢĂ
DECIZII DE SPEŢĂ
1.
Necesitatea ca înfundarea să nu se datoreze faptei proprietarului terenului înfundat.
1)
Pentru a se putea pretinde un drept de trecere pe fondul vecin, înfundarea fondului dominant trebuie să nu fie opera proprietarului acestuia, cu alte cuvinte, să fie străină de orice activitate a sa. În cazul în care însă înfundarea este rezultatul unei anumite conduite ori neprevederi a proprietarului însuşi, cum ar fi, de exemplu, edificarea unei construcţii de-a curmezişul ieşirii ori vânzarea unei părţi din teren, cu care ocazie proprietarul vânzător şi-a înfundat restul terenului, el nu mai este îndreptăţit să solicite un drept de trecere peste terenul vecinului. Terenul deţinut de reclamanţi nu este înfundat, aşa cum rezultă din constatările instanţei făcute cu ocazia cercetării locale efectuate în cauză. Ieşirea reclamanţilor la calea publică este asigurată direct din terenul proprietatea lor, mai exact din curte, prin cele două părţi, spre stradă. Ceea ce nu au însă reclamanţii este posibilitatea de a ajunge cu autovehiculul ori vehiculul cu tracţiune de la casa lor de locuit la partea de teren existentă după aceasta, deoarece între locuinţă şi gardul despărţitor dinspre un vecin există un culoar de numai 0,8 m, dar înspre terenul pârâţilor nu există nici măcar un astfel de culoar. Aşadar, reclamanţii solicită în realitate o a doua ieşire la calea publică, peste terenul pârâţilor, pentru a putea exploata partea de teren rămasă în spatele casei. Întrucât situaţia existentă se datorează faptei reclamanţilor care, după cumpărarea terenului, şi-au edificat casa de-a curmezişul acestuia, lăsându-şi înspre terenul rămas în spatele casei un culoar insuficient pentru trecerea autovehiculului ori vehiculului cu tracţiuni, aceştia nu sunt îndreptăţiţi să pretindă de la pârâţii-vecini trecerea peste terenul proprietatea acestora. [TS, s. civ., dec. nr. 2788/1987, în RRD nr. 9/1988, p. 76; în acelaşi sens: TS, s. civ., dec. nr. 572/1990, în Dreptul nr. 1/1991, p. 68]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediţia 4
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2017 – Volumul I
Alineatul (1) al art. 618 reglementează o ipoteză specială de naştere a relaţiei de vecinătate care conduce la necesitatea exercitării unei servituţi de trecere: lipsa accesului este determinată ca efect al unui act juridic. În acest caz, titulari ai obligaţiei corelative dreptului de trecere nu pot fi decât cei care au dobândit partea de teren (fond aservit) pe care era anterior încheierii actului juridic trecerea. [ Mai mult... ]
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediţia 4
Jurisprudenţa afost confruntată cu cereri de constituire aunor servituţi legale de trecere, întemeiate pe prevederile art. 616 C. civ. din 1864, formulate de proprietarii care-şi obturaseră ei înşişi accesul la calea publică, cereri pe care le-a respins164. Prevederile art. 618 noul C. civ. sunt inspirate de această jurisprudenţă.
164 A se vedea C.S.J., Secţia civilă, decizia nr. 572/1990, în Dreptul nr. 1/1991, p. 68 şi I.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 2154/2005, în BC nr. 1/2006, p. 20.
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Lipsa accesului provenită din încheierea unui act juridic. Jurisprudenţa a fost confruntată cu cereri de constituire a unor servituţi legale de trecere, întemeiate pe prevederile art. 616 C. civ.., formulate de proprietari care-şi obturaseră ei înşişi accesul la calea publică, cereri care au fost respinse, cu următoarea motivare: „Pentru a da loc la un drum de trecere, înfundarea trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat. În cazul în care înfundarea este rezultatul faptului sau neprevederii proprietarului însuşi, cum ar fi împărţirea unui loc ce nu era înfundat între mai mulţi proprietari, vânzarea fondului mai multor proprietari ori edificarea unei clădiri de-a curmezişul ieşirii, din toate acestea rezultând un loc înfundat, trecerea nu ar mai putea fi cerută vecinilor fondului aşa cum el se afla în starea iniţială” (CSJ, secţ. civ., dec. nr. 572/1990, în Dreptul nr. 1/1991, p. 68. În acelaşi sens ICCJ, secţ. civ. şi de propr. int., dec. nr. 2154/2005, în BC nr. 1/2006, p. 20 şi TS, secţ. civ., dec. nr. 2228/1972, în CD 1972, p. 94). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
1.
Sunt reglementate cazuri în care lipsa accesului la calea publică nu este determinată de situarea imobilului, ci apare în urma încheierii unor acte juridice, în unele situaţii fiind identificată şi o culpă a proprietarului (care, de exemplu, şi-a înstrăinat partea din imobil care cuprindea accesul la drumul public, fără a-şi păstra vreun drept de trecere pentru restul lotului rămas înfundat).
2.
Dacă la alin. (1) este analizată situaţia proprietarului care a dobândit imobilul înfundat şi trebuie să obţină trecerea spre calea publică, alin. (2) se ocupă de proprietarul înstrăinător care, neatent sau dezinteresat, a pierdut, în urma încheierii actului juridic, calea de acces pe care a deţinut-o. [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2017 – Volumul I
Spre deosebire de noua reglementare, sub imperiul vechiului Cod civil (cu excepţia ipotezei abuzului de drept), acţiunea pentru stabilirea servituţii de trecere nu putea fi paralizată prin susţinerea faptului că prejudiciul suferit de fondul aservit este mai mare decât al altui vecin.
(decizia civilă nr. 340 din data de 22iunie 2017)
Recurenta a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la dispoziţiile art. 617 şi 618 C. civ. Recurenta a arătat că în aplicarea acestor dispoziţii: [ Mai mult... ]