Art 318 Dreptul la informare | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Despre regimul matrimonial în general - Dreptul la informare -
Art. 318.
-
(1) Fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile şi datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanţei de tutelă.
(2) Instanţa poate să îl oblige pe soţul celui care a sesizat-o sau pe orice terţ să furnizeze informaţiile cerute şi să depună probele necesare în acest sens.
(3) Terţii pot să refuze furnizarea informaţiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(4) Atunci când informaţiile solicitate de un soţ pot fi obţinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt soţ, refuzul acestuia de a le solicita naşte prezumţia relativă că susţinerile soţului reclamant sunt adevărate.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil adnotat cu doctrină şi jurisprudenţă, Vol. I, Ediţia a II-a
Noul Cod Civil - Cartea a II-a. Despre familie - Art. 258-534. Comentarii, explicaţii şi jurisprudenţă
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Comentariu - art. 318
DOCTRINĂ
"Acţiunea unuia din soţi, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 NCC poate fi admisă numai dacă soţul reclamant justifică un interes legitim şi nu acţionează doar în spirit de şicană ori simplă curiozitate" [M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, p. 160]. [ Mai mult... ]
Noul Cod Civil - Cartea a II-a. Despre familie - Art. 258-534. Comentarii, explicaţii şi jurisprudenţă
1. Dreptul la informare - noutate absolută. Dreptul la informare este o instituţie juridică introdusă cu titlu de noutate absolută în legislaţia română, fiind fundamentată pe sinceritatea ce trebuie să domine raporturile dintre soţi.
Autorii Noului Cod civil au avut ca inspiraţie dispoziţiile art. 170 din Codul civil elveţian; în literatura de specialitate elveţiană[455] s-a reliefat faptul că acţiunea unuia dintre soţi, întemeiată pe dispoziţiile art. 170 C. civ. elveţian, nu poate fi admisă decât în situaţia în care reclamantul justifică un interes juridic demn de protecţie şi nu acţionează din spirit de şicană ori simplă curiozitate, deoarece trebuie respectat principiul proporţionalităţii. [ Mai mult... ]
Codul civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta. Volumul I - art. 1-952
Bibliografie: C.-M. Nicolescu, Aplicaţii ale teoriei abuzului de drept în materia raporturilor de familie, în Revista de Ştiinţe Juridice nr. 2/2015 (supliment), pp. 32-44 şi pe www.universuljuridic.ro (4.10.2016).
DOCTRINĂ
1.
"În primul rând, considerăm că textul analizat se referă la situaţia în care informaţiile solicitate, chiar dacă au legătură cu bunurile, veniturile sau datoriile unuia dintre soţi, sunt deţinute de o terţă persoană fizică sau juridică. Astfel, spre exemplu, este cazul în care unul dintre soţi este salariatul unui angajator care deţine informaţii în legătură cu nivelul veniturilor obţinute de acesta într-o anumită perioadă de timp. În asemenea situaţii, practic, suntem în prezenţa unui refuz din partea unui soţ de a cere terţului informaţiile solicitate de celălalt soţ. În cazul exemplului dat mai sus, soţul nesalariat solicită soţului salariat să ceară angajatorului punerea la dispoziţie a informaţiilor în legătură cu veniturile lui salariale, iar acesta refuză să le solicite angajatorului. Refuzul soţului de a solicita informaţiile de la terţ dă naştere, în beneficiul celuilalt soţ, prezumţiei relative că susţinerile sale sunt adevărate. Fiind în prezenţa unei prezumţii relative (iuris tantum), aceasta poate fi răsturnată prin administrarea probei contrare. În al doilea rând, fiindcă textul art. 318 alin. (4) C. civ. se referă la "soţul reclamant", desprindem concluzia că prezumţia prevăzută de acest text ia naştere numai dacă refuzul de a solicita furnizarea informaţiilor are loc în cadrul unui proces, întrucât numai în cadrul acestuia putem vorbi de reclamant sau pârât". [T. Bodoaşcă, Dreptul familiei, cit. supra, pp. 114-115]. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiaţia, ediţia 5
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Comentariile Codului civil - Familia (art. 258-534)
Reglementând independenţa patrimonială a soţilor, noul Cod civil statuează, ca regulă, atâta vreme cât prin lege nu se prevede altfel, că fiecare dintre soţi poate încheia orice acte juridice cu celălalt soţ sau cu terţe persoane, poate face singur, fără consimţământul celuilalt, depozite bancare, precum şi orice alte operaţiuni în legătură cu acestea, chiar şi după desfacerea sau încetarea căsătoriei, în lipsa unei dispoziţii contrare prin hotărâre judecătorească executorie. [ Mai mult... ]
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiaţia, ediţia 5
Dreptul la informare. Cu toată autonomia profesională şi patrimonială, la cerere, soţul este dator să-şi informeze partenerul conjugal cu privire la bunurile, veniturile şi datoriile sale; în caz de refuz nejustificat, asemenea informaţii pot fi obţinute cu sprijinul instanţei (art. 318 C. civ..). De pildă, oricare dintre soţi poate solicita celuilalt să-i dezvăluie existenţa şi cuantumul depozitelor bancare al căror titular este acesta din urmă; instituţia bancară nu va divulga asemenea date soţului netitular de cont – este oprită de obligaţia de păstrare asecretului profesional – afară de cazul în care acesta face dovada că aintrodus în instanţă ocerere de împărţire abunurilor comune, sau la solicitarea instanţei319.
319 O.U.G. nr. 99/2006, republicată, art. 113 alin. (2) lit. d).
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]
Călăuza juristului. Cereri şi actiuni în justiţie, ediţia online martie 2016
Strâns legat de autonomia patrimonială asoţilor este şi dreptul la informare, astfel cum acesta este reglementat de art. 318 C. civ.., conform căruia: [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Dreptul la informare. Dreptul la informare, consacrat de dispoziţiile art. 318, având ca sursă de inspiraţie art. 170 din Codul civil elveţian, constituite reversul independenţei patrimoniale a soţilor. Exercitarea libertăţii individuale a fiecăruia dintre soţi este astfel adaptată statutului de persoană căsătorită, în interesul armoniei conjugale. Utilitatea practică a dispoziţiilor art. 318 este incontestabilă. Dat fiind caracterul general al reglementării analizate, ea ar putea fi invocată de soţul interesat în nenumărate situaţii concrete (spre exemplu, pentru a obţine de la celălalt informaţii vizând existenţa şi cuantumul unor depozite bancare al căror titular este acesta din urmă). Refuzul abuziv al unuia dintre soţi de a furniza celuilalt aceste informaţii poate fi cenzurat de instanţa de tutelă, astfel încât soţul pârât sau terţul deţinător al informaţiilor poate fi obligat să le prezinte. Textul soluţionează şi problema specială care se poate ivi în cazul în care se constată că terţul refuză să furnizeze informaţiile solicitate, opunând secretul profesional, astfel încât, practic, informaţiile nu pot fi obţinute decât la solicitarea soţului pârât. În acest caz, se instituie prezumţia relativă potrivit căreia susţinerile soţului reclamant sunt adevărate. Având în vedere finalitatea edictării dispoziţiilor art. 318, apreciem că acţiunea unuia dintre soţi, întemeiată pe aceste prevederi, poate fi admisă numai dacă soţul reclamant justifică un interes legitim şi nu acţionează doar din spirit de şicană (a se vedea M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, p. 160).
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]
Comentariile Codului civil - Familia (art. 258-534)
Terţul are posibilitatea de a refuza furnizarea informaţiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional. În această situaţie, întrucât informaţiile solicitate de un soţ pot fi obţinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt soţ (cum ar fi, spre exemplu, informaţii legate de operaţiunile bancare efectuate de un soţ în legătură cu conturile personale), terţul deţinător al informaţiilor solicitate opunând secretul profesional, refuzul soţului de a le furniza instituie prezumţia că susţinerile soţului reclamant sunt adevărate. Prezumţia are caracter relativ, în sensul că poate fi răsturnată prin proba contrară, care revine soţului care a refuzat furnizarea informaţiilor. [ Mai mult... ]