Art 1752 Bunurile de familie | Codul Civil
Parte integrantă din Lege 287/2009
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Vânzarea moştenirii - Bunurile de familie -
Art. 1.752. -
(1) Înscrisurile sau portretele de familie, decoraţiile sau alte asemenea bunuri, care nu au valoare patrimonială însemnată, dar care au pentru vânzător o valoare afectivă, se prezumă a nu fi cuprinse în moştenirea vândută.
(2) Dacă aceste bunuri au valoare patrimonială însemnată, vânzătorul care nu şi le-a rezervat expres datorează cumpărătorului preţul lor la data vânzării.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Comentariile Codului civil - Contractul de vânzare şi contractul de schimb (art. 1650-1765)
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. III. Art. 1650-2664. Contracte speciale. Privilegii şi garanţii. Prescripţia extinctivă. Drept internaţional privat
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
Notă Art. 1752
Cu titlu de noutate, se prevede că în privinţa bunurilor de familie, care nu au o valoare semnificativă din punct de vedere patrimonial, dar au valoare afectivă pentru vânzător, operează prezumţia că acestea nu sunt cuprinse în obiectul contractului de vânzare-cumpărare a unei moşteniri. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediţia 2
Bunurile de familie. Textul art. 1752 noul C. civ. instituie o prezumţie simplă că înscrisurile sau portretele de familie, decoraţiile sau alte asemenea bunuri, care nu au valoare patrimonială însemnată, dar care au pentru vânzător o valoare afectivă, nu sunt cuprinse în moştenirea vândută.
Această prezumţie poate fi înfrântă de părţile contractante care pot conveni altfel. [ Mai mult... ]
Comentariile Codului civil - Contractul de vânzare şi contractul de schimb (art. 1650-1765)
121.
În timpul stării de indiviziune, oricare dintre coindivizari poate să dispună liber, fără acordul celorlalţi, de cota ideală de drept asupra bunului determinat sau asupra universalităţii, acest drept fiind un drept de proprietate individual, absolut şi exclusiv al fiecărui coindivizar, transmisibil între vii sau pentru cauză de moarte, iar în caz de înstrăinare, cumpărătorul se substituie în drepturile coindivizarului-vânzător. Nu se poate face confuzie între deschiderea succesiunii şi deschiderea procedurii succesorale notariale, acestea fiind instituţii diferite, cu momente şi efecte diferite. Cum la data vânzării, succesiunea autoarei era deschisă, cumpărătorul drepturilor succesorale s-a subrogat în drepturile coindivizarului-vânzător, dobândind calitatea procesuală activă de a solicita să se constate deschisă succesiunea autorului şi ieşirea din indiviziune (C.A. Craiova, s. civ., dec. nr. 40/2010, portal.just.ro şi în Contractul de vânzare, p. 467). [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. III. Art. 1650-2664. Contracte speciale. Privilegii şi garanţii. Prescripţia extinctivă. Drept internaţional privat
1.
Prezumţia relativă la care face referire alin. (1) se aplică doar în cazul bunurilor care nu au o valoare patrimonială însemnată. Prezumţia este în sensul că respectivele bunuri nu au făcut obiectul vânzării, deoarece este impropriu să se susţină că ar exista o moştenire vândută şi una nevândută. Atât valoarea patrimonială a bunurilor, cât şi cea afectivă, sunt chestiuni de fapt ce trebuie dovedite de partea care urmăreşte să răstoarne prezumţia. [ Mai mult... ]
Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia 3
Bunurile de familie. Textul art. 1752 C. civ. instituie o prezumţie simplă că înscrisurile sau portretele de familie, decoraţiile sau alte asemenea bunuri, care nu au valoare patrimonială însemnată, dar care au pentru vânzător o valoare afectivă, nu sunt cuprinse în moştenirea vândută.
Această prezumţie poate fi înfrântă de părţile contractante care pot conveni altfel.
Pentru bunurile menţionate la alin. (1), de valoare patrimonială însemnată, dispoziţiile alin. (2) stabilesc că vânzătorul care nu şi le-a rezervat expres datorează cumpărătorului preţul lor la data vânzării moştenirii. [ Mai mult... ]