Aspecte controversate privind denunţul ca mod de sesizare a organului de urmărire penală
de Ioana Păcurariu

Ioana Păcurariu

Este avocat în cadrul Baroului Sibiu şi asistent universitar titular la Facultatea de Drept din Sibiu.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

I. Aspecte introductive

Codul de procedură penală indică în articolul 288 care sunt modurile de sesizare ale organelor de urmărire penală, respectiv: plângerea, denunţul, actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege, sesizarea din oficiu, plângerea prealabilă, sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege, autorizarea organului prevăzut de lege şi sesizarea comandantului doar în cazurile expres prevăzute de lege.

Rolul sesizărilor este fundamental în declanşarea procesului penal întrucât în lipsa lor nu poate exista un proces penal şi au menirea de a încunoştiinţa organul de urmărire penală că s-a comis o infracţiune.

Pentru ca o sesizare să determine organul de urmărire penală să declanşeze procesul penal prin începerea urmăririi penale in rem , aceasta trebuie să treacă prin trei filtre, respectiv: organul de urmărire penală sesizat să fie competent; sesizarea să îndeplinească condiţiile de admisibilitate şi să nu fie incidente impedimentele care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale prev. de art. 16 alin. (1) C. proc. pen.

Denunţul este un mod de sesizare a organului de urmărire penală (organ de cercetare penală sau procuror), iar potrivit alin. (1) al art. 290 C. proc. pen. constă în încunoştiinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.

Acest mod de sesizare se diferenţiază faţă de plângerea penală şi plângerea prealabilă, prin faptul că denunţătorul nu are calitatea de subiect pasiv a infracţiunii sau din punct de vedere al dreptului procesual penal, de persoană vătămată care a suferit o vătămare directă sau indirectă de pe urma activităţii infracţionale a făptuitorului.

Denunţătorul este un participant la procesul penal, care nu are aptitudinea de a participa în calitate de parte sau ca subiect procesual principal, ci acesta va figura în proces în calitate de martor, având statutul de subiect procesual secundar, de a cărei implicare depinde realizarea unei justiţii echilibrate şi eficiente.

II. Aspecte controversate

II.1. Care este natura denunţului? Este un mijloc de probă?

Denunţul nu constituie un mijloc de probă, alături de plângerea penală, plângerea prealabilă şi procesul-verbal de sesizare din oficiu, ci o sesizare adresată organului de urmărire penală.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

În schimb, înscrisurile ataşate denunţului constituie mijloace de probă, chiar şi dacă denunţul este anonim.

Referitor la enunţul anterior, dorim să expunem un exemplu din practica judiciară, constând într-o cauză penală⁽¹⁾, care ne conduce la concluzia că indiferent dacă denunţul este anonim, acesta este în măsură să conducă la sesizarea din oficiu a organului de urmărire penală, iar înscrisurile ataşate acestuia constituie mijloace de probă.

În acest sens, instanţa supremă a arătat că în ceea ce priveşte efectele juridice ale denunţului din 24.09.2014, prin încheierea penală a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş acesta nu a fost anulat, nici măcar implicit.

Pentru neîndeplinirea cerinţelor legale de formă, înscrisul intitulat "denunţ" a fost lipsit de efectele specifice unui asemenea mod de sesizare sub aspect procedural.

Persoana ce l-a semnat şi expediat prin poştă neputând fi identificată, s-a constatat că denunţul are un caracter inform, nemaiputând fi apt să stea la baza începerii urmăririi penale în cauză.

Altfel spus, chiar dacă forma ce a îmbrăcat din punct de vedere procedural informaţia ce a ajuns la cunoştinţa organului judiciar nu a fost una conformă legii procesual penale, datele şi informaţiile rămân relevante pentru organul judiciar, ce s-a şi sesizat din oficiu cu privire la aceste fapte.

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.