Formele de organizare a învăţământului preuniversitar | Lege 198/2023

Organizarea sistemului de învăţământ preuniversitar -
CAPITOLUL II Formele de organizare a învăţământului preuniversitar

Art. 12. -

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează pe niveluri de învăţământ, prin ordin al ministrului educaţiei, în condiţiile prezentei legi. Puneri în aplicare (1)

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(3) Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ, filiere şi profiluri, după caz, asigurând condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educaţional al absolventului fiecărui nivel de învăţământ.

(4) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar, transferul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor de la o unitate de învăţământ la alta, de la o formaţiune de studiu la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta se efectuează în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

(5) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formaţiune de studiu.

Art. 13. -

(1) Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal.

(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie.

(3) Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea studiilor liceale după obţinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilaţi ca având finalizat învăţământul obligatoriu, fără a obţine o calificare de nivel 4, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (10).

Art. 14. -

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(1) Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. a).

(2) Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor. În acest scop, în unităţile de învăţământ se organizează cursuri de educaţie parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor parentale pentru părinţi şi reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinţi.

(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educaţiei elaborează Strategia naţională pentru educaţie parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3 şi asigurând selecţia formatorilor din cadrul unităţilor de învăţământ sau din cadrul altor instituţii naţionale cu rol în educaţie.

(4) La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ, directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar prevăzuţi la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de învăţământ conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional, iar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi, prin hotărâre a consiliului de administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului. Puneri în aplicare (1)

(5) În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, elevii şi, în cazul celor minori, împreună cu părinţii sau reprezentantul legal al acestora, încheie un contract educaţional, al cărui conţinut se stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Puneri în aplicare (2)

(6) Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părţi a prevederilor contractului educaţional prevăzut la alin. (4) şi (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar şi pot dispune aplicarea măsurilor sau sancţiunilor prevăzute în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(7) Pentru sprijinirea părinţilor în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor şi a respectării contractului educaţional, unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita intervenţia direcţiilor generale judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Municipiului Bucureşti de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ori a serviciilor publice de asistenţă socială.

Art. 15. -

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(1) Învăţământul preuniversitar se desfăşoară pe următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie (3 luni-6 ani), formată din învăţământul antepreşcolar (3 luni-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b) învăţământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;

d) învăţământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;

e) învăţământul postliceal, inclusiv prin învăţământul terţiar nonuniversitar, cu durată între 1 şi 3 ani.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani şi pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenţii primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal, organizat la forma cu frecvenţă redusă, respectiv la forma cu frecvenţă seral, durata învăţământului este de 5 ani.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaţionale, durata fiecărui nivel de învăţământ este aprobată prin ordinul ministrului educaţiei de funcţionare a alternativei.

Art. 16. -

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:

a) cu minimum 300 de elevi;

b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;

c) cu minimum 140 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;

d) cu minimum 120 de antepreşcolari;

e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ liceal tehnologic care şcolarizează exclusiv în sistem dual;

f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special;

g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ liceal care şcolarizează pe filiera vocaţională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera vocaţională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum şi unităţile de învăţământ special, la cererea părinţilor/reprezentanţilor legali, pot funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la cererea ministerului/instituţiei de resort, pot funcţiona cu efective mai mici de elevi şi cu menţinerea personalităţii juridice.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după caz, desfiinţarea unor structuri ale unităţii de învăţământ, fără personalitate juridică.

(7) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învăţământ, au dreptul la orar adaptat posibilităţii de deplasare a acestora la unitatea de învăţământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.

(8) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale unde funcţionează mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale, cel puţin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unice în municipiu, oraş sau comună, funcţionează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

Art. 17. -

(1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă zi, învăţământ cu frecvenţă seral şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Frecvenţa se referă la prezenţa în spaţiul şcolar.

(2) Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învăţământul liceal, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul "A doua şansă".

(3) În cazul elevilor care nu au depăşit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situaţie de abandon şcolar sau în risc major de abandon şcolar, unităţile de învăţământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenţie, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional.

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(4) În situaţii care ţin de starea de sănătate a preşcolarului/elevului, învăţământul cu frecvenţă se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispoziţiilor capitolului V secţiunea a 3-a "Şcoala din spital".

(5) În situaţia persoanelor private de libertate, învăţământul cu frecvenţă se realizează în penitenciare, centre educative şi de detenţie, conform dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 11-a "Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie".

Art. 18. -

(1) Activităţile de predare, învăţare şi evaluare din cadrul unei unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară se desfăşoară, de regulă, în spaţiul şcolar.

(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educaţie, în situaţia în care se instituie starea de urgenţă, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educaţiei dispune astfel, la cererea unităţii de învăţământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activităţile de predare, învăţare şi evaluare se pot desfăşura şi în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.

(3) Metodologia privind desfăşurarea activităţilor în sistem online sau hibrid în unităţile de învăţământ se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei. Puneri în aplicare (1)

Acesta este un fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Pot fi de interes: