Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal - Acţiunea civilă -
Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile
(1)
În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.
(2)
Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(3)
În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul de procedură penală adnotat, Volumul I, Partea generală, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită (1)
În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.
(2)
Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.
(3)
În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea generală. Ediţia a II-a, revăzută şi adaugită
Recunoaşterea pretenţiilor, tranzacţia sau medierea se află sub semnul principiului disponibilităţii. Sunt preluate integral prevederile art. 161 din legea veche.
Acordul despre care face vorbire alin. (2) este necesar doar pentru a face opozabilă faţă de partea responsabilă civilmente obligaţia asumată de inculpat prin recunoaşterea, în tot sau în parte, a pretenţiilor părţii civile. Lipsa acestui acord are drept consecinţă obligarea numai a inculpatului la plata despăgubirilor în măsura recunoaşterii, afară de cazul în care au fost administrate probe care fac dovada realităţii pretenţiilor civile recunoscute de inculpat. De aceea, considerăm că administrarea de probe este posibilă nu numai cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute de inculpat, ci şi cu privire la pretenţiile recunoscute de inculpat fără acordul părţii responsabile civilmente. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
O asemenea prevedere a fost instituită pentru prima dată prin adoptarea Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.
Instanţa va lua act de încheierea tranzacţiei sau aacordului de mediere, făcând referire la conţinutul acestora în expunerea hotărârii pronunţate [art. 403 alin. (1) lit. c) noul C. proc. pen.]. În cazul în care tranzacţia sau acordul de mediere cu privire la latura civilă acauzei intervine în cursul urmăririi penale, apreciem că procurorul trebuie să facă referire la aceasta/acesta în cuprinsul rechizitoriului. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
Articolul constituie o aplicaţie a principiului disponibilităţii care implică atât subiectul activ, cât şi pe cel pasiv ai acţiunii civile. Este echivalentul dispoziţiilor art. 436 C. proc. civ..
Norma reia dispoziţiile art. 161 C. proc. pen. din 1968, introduse în anul 2010, şi este susceptibilă de aceleaşi critici ca şi acelea, întrucât modul de reglementare nu concordă cu categoriile de instituţii reglementate, raporturile dintre acestea nefiind observate corect, ceea ce dă ambiguitate textelor. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită 25.
Obiectul şi exercitarea acţiunii civile. Potrivit art. 19 alin. (1) CPP, obiectul acţiunii civile este tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. Alături de conflictul de drept penal (raport juridic penal), se poate ivi şi un conflict de drept extrapenal (un raport juridic extrapenal). Când acest raport extrapenal are caracter civil, el poate fi adus în faţa organelor judiciare în vederea obţinerii unei reparaţii pentru vătămare. Mijlocul juridic (instrumentul) care serveşte la aducerea raportului de conflict civil în faţa organelor judiciare este acţiunea în justiţie care poartă denumirea de acţiune civilă. [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2017 – Volumul I
Dacă în urma probelor administrate în cauză a rezultat că părţile civile nu au semnat contractul de tranzacţie invocat de partea responsabilă civilmente şi nici nu l-au împuternicit pe avocat în acest sens, tranzacţia nu le este opozabilă.
Dispoziţiile art. 121 alin. (6) din Statutul profesiei de avocat, potrivit cărora "În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.", dat fiind că părţile civile nu au acceptat, nici în mod tacit, încheierea contractului de asistenţă juridică, nu justifică falsificarea semnăturii acestora pe contractul de asistenţă juridică, ci presupune menţionarea în contractul încheiat între avocat şi client că o terţă persoană este beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite. [ Mai mult... ]
Tratat privind răspunderea pentru daune în raporturile de muncă - Legislaţie. Doctrină. Jurisprudenţă
Legiuitorul prevede posibilitatea introducerii în procesul penal a părţii responsabile civilmente (art. 21). Desigur că sunt posibile tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile (art. 23). [ Mai mult... ]