Amenzile judiciare
(1)
Amenda judiciară se pune în executare de către organul judiciar care a aplicat-o.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(2)
Punerea în executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală.
(3)
Executarea amenzilor judiciare se face de organul arătat la alin. (2).
Cheltuielile judiciare avansate de stat
(1)
Dispoziţia din hotărârea penală sau din ordonanţa procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală.
(2)
În situaţia în care persoana obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa de plată integrală a acestora la instanţa de executare sau la unitatea de parchet, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii sau a ordonanţei procurorului, executarea cheltuielilor judiciare se face de organul arătat la alin. (1).
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod de procedură penală adnotat, Partea specială, Analiză comparativă. Noutăţi, explicaţii, comentarii. Editura Universul Juridic, 2016, ISBN 978-606-673-365-6
Notă art. 577: Textul reproduce dispoziţiile art. 442 din legea veche. Astfel cum arătam[390], dispoziţiile art. 559 nu indică organul care execută amenda penală, astfel că prin legea care prevede acest organ, de care fac vorbire dispoziţiile alin. (2), nu se va înţelege legea procesual penală, ci legea specială care reglementează executarea silită a creanţelor fiscale. [ Mai mult... ]
.....
Notă art. 578: Textul aduce un element de noutate faţă de legea veche, în sensul că punerea în executare, prevăzută de dispoziţiile alin. (1), se face numai dacă, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii sau a ordonanţei procurorului, persoana obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa de plată integrală a acestora la judecătorul delegat cu executarea, respectiv la unitatea de parchet. Nu este însă posibilă şi o eşalonare a plăţii cheltuielilor judiciare avansate de stat. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală adnotat, Volumul II, Partea specială (1)
Dispoziţia din hotărârea penală sau din ordonanţa procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală.
(2)
În situaţia în care persoana obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa de plată integrală a acestora la instanţa de executare sau la unitatea de parchet, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii sau a ordonanţei procurorului, executarea cheltuielilor judiciare se face de organul arătat la alin. (1). [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Noua reglementare a punerii în executare a amenzilor judiciare nu aduce modificări de substanţă, singurele modificări aduse ţinând de noua numerotare a articolelor noul C. proc. pen., punerea în executare fiind efectuată de organul judiciar ce a dispus amendarea prin comunicarea unui extras din dispozitiv, fără a se mai face distincţie între organele de urmărire penală sau instanţa de judecată. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
Întrucât amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, fiind cuprinse distinct în bugetul Ministerului Public sau al Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Ministerului Justiţiei, după caz, executarea acestora se va face conform dispoziţiilor privitoare la executarea creanţelor fiscale.
Amenda judiciară aplicată prin ordonanţă ori încheiere sau dispoziţia din sentinţă ori decizie se pune în executare în momentul în care rămâne definitivă. Acest moment este diferit după cum sancţiunea a fost aplicată unui martor, expert, interpret ori avocat ori unei alte persoane, astfel: [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită 388.
Amenda judiciară. Faptele prevăzute la art. 283 CPP, săvârşite de anumiţi participanţi la activitatea procesuală penală, constituie abateri judiciare sancţionate cu amenzi judiciare. Amenda judiciară poate fi aplicată în cursul urmăririi penale de organul de urmărire penală prin ordonanţă, iar în cursul judecăţii de instanţă prin încheiere; nu este exclus ca amenda judiciară să fie aplicată şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de cel de cameră preliminară, conform art. 284 CPP, însă abaterile judiciare ce pot fi săvârşite în cursul soluţionării cauzelor de către judecătorul de drepturi şi libertăţi ori în cursul procedurii de cameră preliminară sunt limitate. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole. Art. 1-603, ediţia 3
Întrucât amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, fiind cuprinse distinct în bugetul Ministerului Public sau al Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Ministerului Justiţiei, după caz, executarea acestora se va face conform dispoziţiilor privitoare la executarea creanţelor fiscale.
Amenda judiciară aplicată prin ordonanţă ori încheiere sau dispoziţia din sentinţă ori decizie se pune în executare în momentul în care rămâne definitivă. Acest moment este diferit după cum sancţiunea a fost aplicată unui martor, expert, interpret ori avocat ori unei alte persoane, astfel: [ Mai mult... ]
Tratat de Drept procesual penal, Ediţia a 4-a.
Un alt criteriu pentru instituirea unei proceduri speciale de urmărire sau de judecată îl pot constitui infracţiunea săvârşită şi condiţiile în care a fost descoperită. Acest criteriu poate determina instituirea unei proceduri care să asigure o mai fermă şi mai rapidă apărare a unor valori avute în vedere de legea penală, prin simplificarea şi urgentarea procedurii de urmărire şi de judecată sau prin măsuri de apărare a patrimoniului statului ori a securităţii naţionale. Codul de procedură penală din 1936, în modificările aduse în anul 1957, a instituit o procedură pentru urmărirea şi judecarea infracţiunilor flagrante, simplificată faţă de procedura obişnuită, cu luarea obligatorie a măsurilor preventive şi cu reducerea duratei de urmărire şi de judecată; imediat după aceasta, în scopul apărării orânduirii socialiste, a fost introdusă o procedură specială de urmărire şi de judecată a infracţiunilor contra avutului obştesc şi a infracţiunilor pentru care legea penală prevedea executarea pedepsei închisorii într-o colonie de muncă, cu unele dispoziţii aplicabile şi infracţiunilor contra securităţii statului; de asemenea, era prevăzută o procedură specială în materie de fals, pentru infracţiunile de presă şi infracţiunile de audienţă. [ Mai mult... ]
