Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată | Codul de Procedură Penală
Parte integrantă din Lege 135/2010
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Urmărirea penală - Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală -
Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată
Art. 340. - Puneri în aplicare (1)
(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul de procedură penală adnotat, Volumul II. Partea specială, Ed. a II-a revăzută şi adăugită
Codul de procedură penală adnotat, Volumul II, Partea specială
Noul Cod de procedură penală adnotat, Partea specială, Analiză comparativă. Noutăţi, explicaţii, comentarii. Editura Universul Juridic, 2016, ISBN 978-606-673-365-6
Introducerea plângerii împotriva dispoziţiei de clasare la prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau procurorul-şef de secţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, la procurorul ierarhic superior constituie, aşadar, o condiţie prealabilă prevăzută de lege, obligatorie pentru exercitarea procedurii reglementate în art. 340-341 C. proc. pen. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală adnotat, Volumul II, Partea specială
(1)
Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
(2)
Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală adnotat, Partea specială, Analiză comparativă. Noutăţi, explicaţii, comentarii. Editura Universul Juridic, 2016, ISBN 978-606-673-365-6
Având în vedere dispoziţiile art. 336 alin. (1), atât plângerea prevăzută de art. 339, cât şi plângerea prevăzută de textul analizat poate fi făcută numai de persoanele cărora, prin soluţia de clasare sau renunţare la urmărirea penală, li se poate aduce o vătămare intereselor lor legitime. Acestea sunt: a) în cazul soluţiei de neurmărire, persoana vătămată; b) în cazul soluţiilor de netrimitere în judecată, persoanele care în cursul urmăririi penale au avut calitatea de subiecţi procesuali principali sau de părţi. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2017 – Volumul I
Buletinul jurisprudenţei - Culegere de jurisprudenţă pe anul 2017
Procedura reprezintă o consacrare a principiului constituţional al accesului la justiţie, pe această cale fiind posibilă declanşarea şi derularea unei proceduri în faţa unui organ judiciar competent să exercite atribuţii de jurisdicţie în condiţii de independenţă şi imparţialitate (A. Crişu, Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, p. 467).
Reglementată în legislaţia anterioară prin dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. din 1968, cu denumirea marginală „Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată”, instituţia plângerii în faţa judecătorului împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată a ridicat multiple probleme în practica judiciară, majoritatea determinate de insuficienţa reglementărilor şi de susceptibilitatea reglementărilor existente de a da naştere unor interpretări diferite. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
Articolul reglementează, contrar denumirii sale marginale, numai condiţiile pentru formularea plângerii la judecătorul de cameră preliminară, după exercitarea controlului ierarhic în cadrul parchetului (procedura plângerii în cadrul parchetului fiind reglementată la art. 339 C. proc. pen..).
1. Soluţiile care pot fi atacate
1.1. Sunt supuse controlului judecătoresc numai soluţiile procesului penal de clasare, nu şi alte dispoziţii, precum disjungerea, suspendarea urmăririi penale, restituirea dosarului la organul de cercetare penală etc. Îşi menţine valabilitatea mutatis mutandis Decizia în interesul legii nr. LVII (57)/2007 (M.Of. nr. 283 din 11 aprilie 2008), potrivit căreia plângerea împotriva altor soluţii decât cele de netrimitere în judecată este inadmisibilă. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită
Secţiunea 1
Plângerea la procuror sau la procurorul ierarhic superior
Plângerea la procuror sau la procurorul ierarhic superior
51.
Condiţiile de formulare a plângerii în temeiul art. 336-339 CPP. Plângerea reglementată de dispoziţiile art. 336-339 CPP reprezintă instrumentul juridic şi modalitatea generală prin care persoana interesată, care a primit legitimare procesuală în acest sens, provoacă un control de legalitate şi temeinicie cu privire la actele şi măsurile de urmărire penală(487). [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Repertoriu anual 2017 – Volumul I
Infracţiunea de fals în declaraţii are ca subiect pasiv general statul, iar ca subiecte pasive specifice, pe de o parte, autoritatea publică sau unitatea publică abilitată să emită înscrisuri oficiale în baza unei declaraţii din partea unei persoane capabile şi îndreptăţite, potrivit legii, să dea acea declaraţie, iar, pe de altă parte, persoana fizică ori persoana juridică împotriva drepturilor sau intereselor căreia au operat consecinţele juridice produse în mod efectiv de declaraţia falsă. [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei - Culegere de jurisprudenţă pe anul 2017
Percheziţia domiciliară a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor art. 157 şi urm. C. proc. pen., putând fi dispusă "dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului". [ Mai mult... ]