(1)
Când nu există o copie oficială de pe înscrisul dispărut, se procedează la reconstituirea acestuia.
(2)
Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea înscrisurilor pe care le conţinea.
(3)
În vederea reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de probă prevăzute de lege.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
(4)
Rezultatul reconstituirii se constată, după caz, prin ordonanţa procurorului sau prin hotărârea instanţei dată cu citarea părţilor, după ascultarea acestora şi a procurorului.
(5)
Neprezentarea părţilor legal citate nu împiedică judecarea cauzei.
(6)
Hotărârea de reconstituire este supusă apelului.
(7)
Împotriva ordonanţei procurorului privind rezultatul reconstituirii orice persoană care justifică un interes legitim poate face plângere, dispoziţiile art. 336-339 aplicându-se în mod corespunzător.
Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Codul de procedură penală adnotat, Volumul II. Partea specială, Ed. a II-a revăzută şi adăugită
În temeiul art. 547 din acelaşi cod, după ce s-a procedat la reconstituirea dosarului sau a înscrisului, rezultatul reconstituirii se constată prin hotărârea instanţei, hotărârea de reconstituire fiind supusă apelului. Încheierea prin care instanţa respinge, ca nefondată, cererea de reconstituire a dosarului sau înscrisului nu poate fi atacată separat cu apel, ci numai odată cu sentinţa pronunţată asupra fondului cauzei (Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1990/2008, conform www.scj.ro). [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală adnotat, Volumul II, Partea specială (1)
Când nu există o copie oficială de pe înscrisul dispărut, se procedează la reconstituirea acestuia.
(2)
Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea înscrisurilor pe care le conţinea.
(3)
În vederea reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de probă prevăzute de lege.
(4)
Rezultatul reconstituirii se constată, după caz, prin ordonanţa procurorului sau prin hotărârea instanţei dată cu citarea părţilor, după ascultarea acestora şi a procurorului. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală adnotat, Partea specială, Analiză comparativă. Noutăţi, explicaţii, comentarii. Editura Universul Juridic, 2016, ISBN 978-606-673-365-6
Unele dintre formulări sunt însă discutabile. Astfel, deşi, potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (2) lit. f), mijloacele de probă pot fi şi altele decât cele prevăzute de lege, în mod cu totul nejustificat, dispoziţiile alin. (3) limitează mijloacele de probă folosite pentru reconstituirea înscrisului sau dosarului dispărut la cele prevăzute de lege[359]. Or, interesul reconstituirii reclamă folosirea oricărui mijloc de probă care nu este interzis prin lege. [ Mai mult... ]
Noul Cod de procedură penală. Note. Corelaţii. Explicaţii, ediţia 1
Întregul capitol VII al noul C. proc. pen. reproduce capitolul V, art. 508-512 C. proc. pen. din 1968, titlurile fiecărui articol şi conţinutul fiind identice. Reconstituirea în parte adosarului şi în raport cu noul C. proc. pen. face imposibilă condamnarea inculpatului, deoarece este nelegală soluţia de condamnare, dacă dosarul de fond dispărut afost reconstituit numai în parte, iar rezultatul reconstituirii nu s-a constatat prin hotărârea instanţei care este supusă căilor ordinare de atac. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia 2
1. Aplicabilitate. În cazul înscrisului dispărut, procedura reconstituirii este subsidiară înlocuirii acestuia, putând fi utilizată numai în cazul în care nu există o copie oficială a înscrisului dispărut. În cazul dosarului judiciar, reconstituirea constituie singura procedură disponibilă, aceasta realizându-se prin reconstituirea înscrisurilor pe care le conţinea.
2. Procedură. În vederea efectuării reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de probă prevăzute de lege. A fost arătat că se pot audia martori, părţile, persoana vătămată, se pot efectua expertize şi, de asemenea, se pot consulta diferite evidenţe ale organelor judiciare care conţin date cu privire la înscrisul dispărut, se pot obţine copii cu caracter neoficial, dar cu conţinut relevant supus ulterior verificărilor (A. Crişu, Drept procesual penal, ed. a 3-a, op. cit., 2011, p. 740). În practica judiciară s-au exprimat şi opinii contrare, instanţa, în cadrul procedurii de reconstituire a dosarului de urmărire penală, după ce a obţinut toate înscrisurile aflate în copie la sediul parchetului, a constatat că este inadmisibil a se proceda la readministrarea acestor probe în faza de cercetare judecătorească, de instanţa de apel, întrucât ele sunt date prin dispoziţiile Codului de procedură penală în competenţa exclusivă a organului de urmărire penală, sunt specifice unei faze a procesului penal care a fost finalizată prin emiterea rechizitoriului şi nu mai este posibilă reconstituirea lor prin reaudierea părţilor şi martorilor. Mai mult, a arătat instanţa, administrarea de probe ca activitate procesuală dată de lege în competenţa instanţei a fost efectuată de către instanţa de fond, al cărei dosar se află ataşat în întregime prezentului apel şi conţine declaraţiile tuturor părţilor şi martorilor, administrate în dovedirea acuzării şi apărării, care au fost considerate necesare şi utile soluţionării cauzei [C.A. Oradea, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, decizia nr. 559/R din 30 octombrie 2008(www.legalis.ro)]. În privinţa declaraţiilor persoanelor, susţinem a doua opinie (a se vedea supra comentariul art. 544 pct. 2) şi considerăm că o veritabilă refacere a unei declaraţii poate fi realizată numai prin utilizarea mijloacelor de probă care sunt apte să recreeze relatarea persoanei de la momentul ascultării [spre exemplu, utilizarea înregistrărilor audiovideo din cursul audierii conform art. 110 alin. (5) C. proc. pen..]. [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală comentat ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită 353.
Precizări prealabile. În cursul procesului penal sau după finalizare, organele judiciare pot constata direct sau pot fi sesizate cu dispariţia unor înscrisuri judiciare dintr-un dosar penal sau chiar a întregului dosar. Deoarece dispariţia înscrisurilor sau a dosarului poate paraliza desfăşurarea activităţilor procesuale în cauza respectivă, legea procesuală penală cuprinde dispoziţii speciale privind remedierea acestor situaţii, dispoziţii care derogă de la procedura obişnuită(2120). Se consideră că această procedură nu este una specială, propriu-zisă, ci o procedură specială asimilată, prin intermediul ei rezolvându-se alte probleme decât cele legate de tragerea la răspundere penală(2121). [ Mai mult... ]
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole. Art. 1-603, ediţia 3
1. Aplicabilitate. În cazul înscrisului dispărut, procedura reconstituirii este subsidiară înlocuirii acestuia, putând fi utilizată numai în cazul în care nu există o copie oficială a înscrisului dispărut. În cazul dosarului judiciar, reconstituirea constituie singura procedură disponibilă, aceasta realizându-se prin reconstituirea înscrisurilor pe care le conţinea.
2. Procedură. În vederea efectuării reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de probă prevăzute de lege. A fost arătat că se pot audia martori, părţile, persoana vătămată, se pot efectua expertize şi, de asemenea, se pot consulta diferite evidenţe ale organelor judiciare care conţin date cu privire la înscrisul dispărut, se pot obţine copii cu caracter neoficial, dar cu conţinut relevant supus ulterior verificărilor (A. Crişu, Drept procesual penal, ed. a 3-a, op. cit., 2011, p. 740). În practica judiciară s-au exprimat şi opinii contrare, instanţa, în cadrul procedurii de reconstituire a dosarului de urmărire penală, după ce a obţinut toate înscrisurile aflate în copie la sediul parchetului, a constatat că este inadmisibil a se proceda la readministrarea acestor probe în faza de cercetare judecătorească, de instanţa de apel, întrucât ele sunt date prin dispoziţiile Codului de procedură penală în competenţa exclusivă a organului de urmărire penală, sunt specifice unei faze a procesului penal care a fost finalizată prin emiterea rechizitoriului şi nu mai este posibilă reconstituirea lor prin reaudierea părţilor şi martorilor. Mai mult, a arătat instanţa, administrarea de probe ca activitate procesuală dată de lege în competenţa instanţei a fost efectuată de către instanţa de fond, al cărei dosar se află ataşat în întregime prezentului apel şi conţine declaraţiile tuturor părţilor şi martorilor, administrate în dovedirea acuzării şi apărării, care au fost considerate necesare şi utile soluţionării cauzei [C.A. Oradea, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, decizia nr. 559/R din 30 octombrie 2008 (www.legalis.ro)]. În privinţa declaraţiilor persoanelor, susţinem a doua opinie (a se vedea supra comentariul art. 544 pct. 2) şi considerăm că o veritabilă refacere a unei declaraţii poate fi realizată numai prin utilizarea mijloacelor de probă care sunt apte să recreeze relatarea persoanei de la momentul ascultării [spre exemplu, utilizarea înregistrărilor audiovideo din cursul audierii conform art. 110 alin. (5) C. proc. pen.]. [ Mai mult... ]
Tratat de Drept procesual penal, Ediţia a 4-a. 631.
Constatarea dispariţiei dosarului sau înscrisului judiciar. Neglijenţa în păstrarea dosarelor penale, erorile în repartizarea corespondenţei la dosarele la care se referă, sustragerea şi distrugerea unora dintre înscrisurile judiciare esenţiale ale unei cauze penale sau chiar a unui dosar întreg pot atrage, în caz de interes justificat, necesitatea înlocuirii sau reconstituirii acestor dosare sau înscrisuri. Când dispariţia se referă la un dosar în curs de urmărire şi de judecată în momentul constatării dispariţiei, se procedează potrivit procedurii obişnuite de a se depune la dosar înscrisurile oficiale aflate asupra participanţilor din proces şi la organele judiciare sau copii legalizate ale acestora. Când înlocuirea sau reconstituirea nu este posibilă prin procedura obişnuită, se foloseşte procedura specială. Această procedură se utilizează şi în cazul înscrisurilor sau dosarelor definitiv soluţionate; de exemplu, în caz de reabilitare, când se cere depunerea unei copii a hotărârii definitive de condamnare, în caz de introducere a unei revizuiri în favoarea celui condamnat, pentru obţinerea unui înscris depus în original într-un dosar penal sau a unei copii legalizate a acestuia. [ Mai mult... ]