Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie | Lege 304/2022

Instanţele judecătoreşti - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
SECŢIUNEA a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 30. -

(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de conducere. Colegiul de conducere hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei stabilite de lege în competenţa acestuia.

(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.

Acesta este un fragment din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

(3) Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi 4 judecători, câte unul de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.

(4) În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.

(5) În cazul în care colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri aleşi, din motive obiective, până la constituirea colegiului de conducere potrivit alin. (3) sau (4), activitatea acestuia se desfăşoară prin participarea la şedinţele sale, cu drept de vot, a judecătorului cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător din cadrul secţiei.

Art. 31. -

(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; Puneri în aplicare (1)

b) aprobă înfiinţarea completurilor de judecată, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, după cum urmează: la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile de 5 judecători; la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile specializate; la propunerea preşedinţilor de secţie, pentru celelalte completuri de judecată din cadrul secţiilor;

c) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;

d) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

Acesta este un fragment din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

e) exercită alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia a unuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.

(4) Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.

(5) Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ţinute în sistem de videoconferinţă, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanţă, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică şi prin videoconferinţă.

(6) Membrii aleşi în Colegiul de conducere pot fi revocaţi de adunarea generală în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.

Art. 32. -

(1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:

a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;

Acesta este un fragment din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

b) aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor;

c) alegerea şi revocarea membrilor aleşi ai Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

d) alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;

e) consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

f) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Art. 33. -

(1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.

(2) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din propria iniţiativă sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor în funcţie.

Acesta este un fragment din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.

Pot fi de interes: