(1)
Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcţii publice:
a)
director general şi director general adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora;
b)
director şi director adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora;

Acesta este un fragment din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
c)
secretar al unităţii administrativ-teritoriale;
d)
director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora;
e)
şef serviciu, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia;
f)
şef birou, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
(2)
În cadrul autorităţilor administrative autonome pot fi stabilite şi funcţiile publice prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), precum şi alte funcţii publice prevăzute în reglementările specifice.
(3)
Funcţiile publice prevăzute la alin. (1) lit. a) se pot stabili şi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică locală care au un număr de minimum 150 de posturi.
Acesta este un fragment din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Alegeţi un abonament Lege6 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Statutul funcţionarilor publici (Legea nr. 188/1999) Comentarii, legislaţie, doctrină şi jurisprudenţă Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită 1.
Prin acest text este determinată sfera funcţionarilor publici de conducere. Remarcăm faptul că această sferă include de la directorul general adjunct, directorii, directorii executivi şi adjuncţii acestora, secretarii de unităţi administrativ-teritoriale, şeful de serviciu şi de birou şi funcţiile publice specifice asimilate acestora.
Se impune scoaterea în evidenţă şi a faptului că activitatea funcţionarilor de conducere nu se poate desfăşura decât sub autoritatea unui: [ Mai mult... ]
Tratat privind încetarea raporturilor de muncă - Legislaţie. Doctrină. Jurisprudenţă
În categoria funcţionarilor de conducere se includ secretarii de unităţi administrativ-teritoriale (altele decât judeţul şi municipiul Bucureşti) şi subdiviziuni ale acestora; directorii generali adjuncţi, directorii şi directorii adjuncţi din ministere şi alte organe centrale de specialitate din administraţia publică centrală; directorii executivi şi adjuncţi ai acestora din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, şefii de serviciu şi de birou (art. 13). [ Mai mult... ]
Statutul funcţionarilor publici (Legea nr. 188/1999) Comentarii, legislaţie, doctrină şi jurisprudenţă Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită 1.
Prin acest text este determinată sfera funcţionarilor publici de conducere. Remarcăm faptul că această sferă include de la directorul general adjunct, directorii, directorii executivi şi adjuncţii acestora, secretarii de unităţi administrativ-teritoriale, şeful de serviciu şi de birou şi funcţiile publice specifice asimilate acestora.
Se impune scoaterea în evidenţă şi a faptului că activitatea funcţionarilor de conducere nu se poate desfăşura decât sub autoritatea unui: [ Mai mult... ]
Buletinul jurisprudenţei 2019
Mutarea definitivă a funcţionarului public poate avea loc. pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi categorie, clasă şi, după caz, de acelaşi grad profesional, sau pe o funcţie publică vacantă de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului.
Din modul în care sunt grupate funcţiile şi atribuţiile corespunzătoare potrivit dispoziţiilor art. 9 şi 10 din Legea nr. 188/1999, rezultă că între funcţiile cuprinse la art. 13 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 188/1999 nu există egalitate ierarhică, neputându-se susţine că toate aceste funcţii de conducere sunt la acelaşi nivel. În acest mod, funcţia de şef serviciu nu este echivalentă cu cea de director executiv, existând între acestea diferenţe de poziţie ierarhică şi subordonare, precum şi de atribuţii. [ Mai mult... ]
Caducitatea actului juridic în dreptul public 239.
Potrivit art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, "Secretarul (comunei, oraşului, municipiului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a acestuia - s.n., Ov.P.) nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie[930]". Astfel, mai întâi trebuie să arătăm că, dacă o persoană este înscrisă într-un partid politic şi apoi se înscrie şi la concursul pentru un post de secretar, chiar dacă această persoană a câştigat concursul, prefectul va trebui să refuze să emită ordinul de numire în funcţie dacă această persoană nu demisionează între timp din partid. Dacă însă prefectul emite, totuşi, acest ordin, el este ilegal şi, credem noi, ar putea fi atacat în contencios administrativ de către ceilalţi concurenţi[931]. Dacă însă această calitate, de membru al unui partid politic, este dobândită de persoana în cauză ulterior numirii în funcţia de secretar, atunci noi credem că ordinul de numire este caduc sau, cel puţin mecanismul care duce la ieşirea din vigoare a actului este cel al caducităţii. Acestei afirmaţii i s-ar putea aduce cel puţin două obiecţii: (a) potrivit alin. (2) al art. 116 din Legea nr. 215/2001, dacă secretarul devine membru al unui partid politic, sancţiunea (s.n., Ov.P.) este destituirea din funcţie; or, ideea de sancţiune ne îndreaptă mai degrabă spre conceptul de revocare, decât spre acela de caducitate şi (b) dacă vom coroboraart. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statului funcţionarilor publici, potrivit căruia secretarul unităţii administrativ-teritoriale este funcţionar public de conducere, cu art. 78 alin. (2) din acelaşi act normativ "Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 77 alin. 3 lit. b)-e) (deci şi destituirea din funcţie, s.n., Ov.P.) se aplică de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică (deci prin ordin al prefectului[932], s.n., Ov.P.) numai la propunerea comisiei de disciplină", şi numai după cercetarea prealabilă şi audierea secretarului în cauză - art. 78 alin. (3). În consecinţă, ordinul prefectului, reprezentând o manifestare de voinţă, conduce, din nou, la aceeaşi idee a revocării, mai degrabă decât la aceea a caducităţii. [ Mai mult... ]