Transformarea unei societăţi pe acţiuni în societate cu răspundere limitată - modalitate de restructurare a întreprinderii (I)
de Rosu Claudia

I. Preliminarii

Legea nr. 31/1990 a societăţilor⁽¹⁾ a prevăzut 5 forme de organizare a societăţilor: societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă, societatea pe acţiuni, societatea în comandită pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată.

Fără îndoială, forma cea mai complexă de societate, o reprezintă societatea pe acţiuni. Pentru constituirea ei, însă, sunt necesare mobilizarea unor resurse financiare însemnate, care nu sunt în mod curent la îndemâna celor care intenţionează să constituie o societate.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Dar, chiar şi pentru cei care, constituirea unei astfel de societăţi, nu reprezintă o dificultate, pot fi confruntaţi la un moment dat, cu ipoteza în care este dificil de menţinut o formă atât de complexă. Motivele pot fi diverse, de exemplu, datorate crizei economice, sau modului de funcţionare mai facil al unul alt tip de societate.

De asemenea, datorită unei conjuncturi nefavorabile, cum ar fi pierderi masive ale capitalului social, acţionarii pot să aibă interesul să schimbe forma juridică a societăţii, pentru a se conforma astfel noilor realităţi intervenite în societate⁽²⁾.

Indiferent de motiv, se poate pune la un moment dat problema, dacă transformarea societăţii pe acţiuni într-o altă formă de societate, respectiv, a unei societăţi cu răspundere limitată, nu ar fi mai potrivită pentru asociaţi ca modalitate de restructurare a întreprinderii, de adaptare la noile realităţi economice şi pentru realizarea scopului societăţii.

II. Transformarea societăţii pe acţiuni într-o societate cu răspundere limitată

Societatea pe acţiuni este destinată realizării marilor afaceri, care necesită capitaluri însemnate. Societatea este astfel concepută ca să dreneze contribuţiile băneşti modeste pentru formarea unor capitaluri mari, necesare realizării unor investiţii de anvergură. În acest scop, societatea este autorizată să facă apel la subscripţia publică⁽³⁾.

Capitalul societăţii pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2 ani, valoarea minimă a capitalului social, ţinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro⁽⁴⁾.

Acest plafon ridicat al capitalului social poate crea unele dificultăţi în asigurarea lui de către asociaţi. De aceea, legea consacră două modalităţi de formare a capitalului social, care sunt considerate şi ca modalităţi de constituire a societăţii pe acţiuni. În acest sens, art. 9 din Legea nr. 31/1990 prevede că societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică⁽⁵⁾ .

În anumite cazuri, condiţiile economice pot determina necesitatea modificării societăţii constituită potrivit legii, pentru a fi adaptată noilor cerinţe. Într-adevăr, asociaţii pot fi interesaţi în schimbarea formei juridice a societăţii⁽⁶⁾.

Deşi capitalul social al societăţii pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei, valoarea sa neputând fi redusă, excepţia o constituie cazul când, societatea este transformată într-o altă formă⁽⁷⁾.

1. Etapele schimbării formei juridice a societăţii pe acţiuni

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

În virtutea principiului libertăţii contractuale, asociaţii pot decide schimbarea formei juridice a societăţii prin modificarea actului constitutiv al acesteia; de exemplu, din raţiuni ce ţin de capitalul social, acţionarii unei societăţi pe acţiuni pot hotărî transformarea acesteia în societate cu răspundere limitată⁽⁸⁾.

Cu specială privire asupra societăţilor pe acţiuni, se impune a fi reţinut că hotărârea privind schimbarea formei juridice a societăţii se ia în condiţiile de cvorum prevăzute pentru adunarea generală extraordinară, cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi (art. 115 din Legea nr. 31/1990)⁽⁹⁾.

Întrucât elementele care reclamă schimbarea au fost stabilite prin actul constitutiv al societăţii, modificarea societăţii impune modificarea acestui act constitutiv. De aceea, Legea nr. 31/1990 reglementează modificarea actului constitutiv, iar nu modificarea societăţii (Titlul IV)⁽¹⁰⁾ .

Trebuie observat însă că, modificarea actului constitutiv reprezintă numai mijlocul prin care se modifică societatea. Este vorba, deci, de o societate legal constituită care s-a constituit şi a funcţionat, potrivit legii şi care se modifică, pentru a o face mai eficientă în interesul asociaţilor⁽¹¹⁾.

Totodată, pentru realizarea operaţiunii trebuie îndeplinite şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma de societate pe care o va lua societatea existentă (capital social, număr de asociaţi etc.)⁽¹²⁾.

Prin această modificare a actului constitutiv se schimbă forma juridică a societăţii, fără a-i afecta personalitatea juridică. Societatea iniţială îşi continuă existenţa, dar într-un cadru nou. În acest sens, art. 205 din Legea nr. 31/1990 prevede că schimbarea formei societăţii nu atrage crearea unei persoane juridice noi⁽¹³⁾ .

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.