Interesul persoanei vulnerabile, vector al noului regim al ocrotirii persoanei fizice
de Cristian Paziuc

Lector univ. dr. CRISTIAN PAZIUC

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

L’INTÉRÊT DE LA PERSONNE VULNÉRABLE, VECTEUR DU NOUVEAU RÉGIME DE PROTECTION DE L’INDIVIDU

RÉSUMÉ

La récente réforme des moyens civils de protection des personnes vulnérables et de la capacité civile présente des lacunes importantes, parfois surprenantes, par rapport à l’importance de la matière traitée. Les imperfections de cette structure de droit positif créent toutefois un espace important pour que des valeurs extrapositives correctives se manifestent. Cette valeur fondamentale est, dans le cas présent, la protection prioritaire des membres vulnérables de la communauté. Cette valeur, qui a la nature d’un principe, joue un rôle d’analyse normative souvent plus important que les expressions positives par lesquelles le législateur entend la protéger. Dans ce document, nous avons essayé d’argumenter cette thèse en montrant que, dans la marge d’imprécision causée par la déficience de la réglementation existante, le principe de la prééminence de l’intérêt de la personne protégée exige des solutions techniques et pratiques, entre autres: (i) champ d’application de la consultation juridique, de la tutelle spéciale et du mandat de protection; ii) durée maximale et possibilité de prolongation (successive) de la consultation juridique et de la tutelle spéciale; iii) effets des mesures de curatelle restrictives de capacité sur la conclusion d’actes juridiques de la personne protégée et conséquences de la violation des règles établies par la loi à cet effet.

Mots-clés: personne physique; mesures civiles de protection; principe de prééminence de l’intéręt de la personne vulnérable; capacité; acte juridique.

THE INTEREST OF THE VULNERABLE PERSON, A VECTOR OF THE NEW REGIME OF PROTECTIVE MEASURES FOR INDIVIDUALS

ABSTRACT

The recent reform of the civil protective measures for vulnerable individuals and of civil capacity has substantial deficiencies, sometimes surprising, considering the importance of the subject. The imperfections of this body of positive law do, however, create space for the manifestation of corrective extrapositive values. One such fundamental value, in the examined subject matter, is the preeminent protection of vulnerable members of the community. This value, which has the legal nature of a principle, fulfils a function of normative analysis which is often more important than the positive expressions through which the legislator aims to protect it. In this paper, I attempt to argue this thesis by showing that, within the margin of uncertainty caused by the deficiencies of existing regulations, the principle of the preeminent interest of the protected person dictates technical and practical solutions for, among other issues: (i) the domain of judicial counselling, special tutorship and the protective mandate; (ii) the maximum duration and the possibility of (successive) extensions of judicial counselling and special tutorship; (iii) the effects of protective measures which restrict capacity with respect to the conclusion of the individual’s legal acts, and the consequences of the violation of legal rules concerning such acts.

Keywords: individual; civil protective measures; principle of preeminent protection of the interest of the vulnerable individual; capacity; legal act.

I. Introducere. Pozitiv şi normativ în ocrotirea persoanei fizice

Într-o formulare categorică, nemodificată de Legea nr. 140/2022^[1], art. 104 alin. (1) C. civ. proclamă interesul persoanei fizice ocrotite drept unic criteriu de configurare a oricărei măsuri de ocrotire. Acest criteriu este însă mai fluid decât ar lăsa să se înţeleagă fermitatea textului. Însăşi expresia sa pozitivă originară în noul Cod civil, în componenta constând în regimul detaliat al ocrotirii persoanei fizice prin instituţia punerii sub interdicţie, a fost socotită de către Curtea Constituţională a fi contrară valenţelor normative ale aceluiaşi principiu. Punerea sub interdicţie – reţine Curtea prin Decizia nr. 601/2020^[2] – „(...) nu are în vedere faptul că pot exista diferite grade de incapacitate şi nici diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pentru o perioadă determinată de timp şi nu este supusă unei revizuiri periodice. Orice măsură de ocrotire trebuie să fie proporţională cu gradul de capacitate, să fie adaptată la viaţa persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp, să fie revizuită periodic şi să ţină cont de voinţa şi preferinţele persoanelor cu dizabilităţi. (...) [D]iferitelor grade de dizabilitate trebuie să le fie ataşate grade de ocrotire corespunzătoare, legiuitorul în reglementarea măsurilor juridice trebuind să identifice soluţii proporţionale.”.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Legea nr. 140/2022, păstrând declarativ principiul preeminenţei interesului persoanei ocrotite, a schimbat înfăţişarea pozitivă a acestuia, printr-o diversificare a măsurilor de ocrotire care a marcat – în cuvintele redactorilor noilor texte – „desprinderea definitivă de regimul (unic şi inflexibil) actual de ocrotire repudiat de instanţa noastră de contencios constituţional”^[3]. Conform opticii care a stat la baza noii reglementări a măsurilor de ocrotire, această diversificare permite instituirea şi configurarea măsurilor de ocrotire cu respectarea a trei „piloni fundamentali” care, împreună, asigură întâietatea interesului celui ocrotit: necesitate, subsidiaritate şi proporţionalitate^[4], principii de reglementare enunţate, în principal, în textele nou introduse în art. 104 alin. (3)-(5) C. civ.

În ciuda adoptării emfatice, la nivel declarativ, a principiului analizat, înfăţişarea pozitivă a regimului ocrotirii persoanei fizice vulnerabile păstrează, sub mai multe aspecte, o marjă semnificativă de imprecizie: numeroase norme care compun acest regim rămân susceptibile de interpretări variate, adesea – din păcate – ca urmare a unei redactări vădit deficitare. În acest context, teza simplă pe care o susţinem este aceea că preeminenţa interesului persoanei vulnerabile ocrotite este relevantă nu atât în expresia sa pozitivă constând în „bucătăria” regulilor detaliate privind formele de ocrotire a persoanei fizice, mobilată în mod imperfect de Legea nr. 140/2022, cât în calitatea de vector de analiză normativă. În marja de interpretare mai largă sau mai restrânsă pe care, în funcţie de calitatea redactării lor, o lasă în mod inevitabil normele de drept pozitiv privind ocrotirea persoanei fizice, principiul preeminenţei interesului celui ocrotit acţionează drept criteriu primar de selecţie a soluţiei preferabile. Tehnic, principiul enunţat se inserează în analiza normelor prin metoda interpretării teleologice, căreia îi conferă însă prioritate nu numai prin sursa sa constituţională^[5], ci şi prin însăşi natura sa de principiu director^[6]. Mai multe exemple din noul regim al ocrotirii persoanei fizice, abordate succint în continuare, ilustrează această valenţă a interesului persoanei ocrotite, subestimată, aparent, chiar de către Curtea Constituţională în critica sa aspră privind instituţia punerii sub interdicţie a persoanei fizice.

II. Principiul preeminenţei persoanei vulnerabile, vector de analiză normativă – exemple

Fără a încerca o abordare exhaustivă a problemelor de interpretare pe care le-a creat sau amplificat noul regim al ocrotirii persoanei fizice, ne propunem să ilustrăm funcţia interpretativă a criteriului interesului persoanei vulnerabile pe baza mai multor exemple privind domeniul de aplicare a noilor măsuri de ocrotire introduse prin Legea nr. 140/2022, durata lor, precum şi efectele pe care le produc în ceea ce priveşte capacitatea de exerciţiu a celui ocrotit şi, în consecinţă, regimul actelor juridice ale acestei persoane.

A. Probleme privind domeniul de aplicare a măsurilor de ocrotire

Reforma legislativă privind ocrotirea persoanei fizice generează dificultăţi în delimitarea sferei de aplicare a noilor măsuri de ocrotire, sub aspectul beneficiarilor măsurilor, atât în cazul consilierii judiciare şi al tutelei speciale, cât şi în cazul mandatului de ocrotire. Prioritatea interesului persoanei vulnerabile furnizează o cheie esenţială de interpretare a domeniilor acestor noi instituţii.

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.