Acţiunea directă în doctrină şi jurisprudenţă
de Rodica Mihaela Dobrin

Rodica Mihaela Dobrin

Este judecător în cadrul Tribunalului Dolj.

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

Una dintre categoriile de excepţii recunoscute de lege şi doctrină este cea a excepţiilor aparente, în cadrul căreia unii autori au considerat să includă şi acţiunile directe. Aceste excepţii doar dau impresia producerii efectelor faţă de terţi şi sunt cunoscute ca promisiunea faptei altuia, reprezentarea, simulaţia sau acţiunile directe⁽¹⁾.

Definirea conceptului porneşte de la interpretarea acţiunii directe ca un mecanism juridic de sine stătător structurat pe posibilitatea unui creditor de a acţiona, în baza legii, în nume şi interes propriu debitorul debitorului său, cu scopul realizării creanţei sale, fără ca între creditor şi debitorul debitorului (subdebitor) să existe vreun raport juridic. Practic, acţiunea directă este identificată prin participarea a trei actori principali pentru realizarea efectelor sale, aceştia fiind:

- creditorul, adică titularul acţiunii directe;

- debitorul, numit şi debitor intermediar;

- debitorul debitorului, numit şi subdebitor.

Între cele trei părţi menţionate se vor naşte două raporturi juridice directe: unul între creditor şi debitorul intermediar, respectiv unul între debitorul intermediar şi subdebitor. Având în vedere aceste menţiuni, legiuitorul îi oferă totuşi creditorului, care este terţ în raportul dintre debitorul intermediar şi subdebitor, abilitatea de a se prevala de forţa obligatorie a contractului şi a pretinde plata creanţei sale direct de la subdebitor prin intermediul acţiunii directe. Deoarece rolul acţiunii directe este de a ajuta creditorul la recuperarea creanţei care îi este datorată, plata făcută de sub debitor va avea drept efect stingerea obligaţiilor şi ştergerea datoriei sale, cât şi a debitorului principal. Punerea ei în practică se fundamentează pe dorinţa de atenuare sau eliminare a consecinţelor inechitabile şi rigide rezultate din aplicarea principiului relativităţii efectelor contractului⁽²⁾.

Practic, luând în considerare definiţia noţiunii, precum şi raporturile juridice născute între părţi, rezultă că acţiunea directă îşi dovedeşte calitatea de excepţie la principiul relativităţii efectelor contractului în sensul în care creditorul devine terţul beneficiar al acţiunii în virtutea contractului intermediar dintre debitorul său direct şi subdebitor. Astfel, creditorul dobândeşte capacitatea de a-şi exercita dreptul direct asupra creanţei rezultate dintr-un contract la care nu a participat, putând indisponibiliza creanţa debitorului intermediar faţă de subdebitor, prin simpla manifestare a voinţei şi, de asemenea, preluând dreptul debitorului principal, cu toate privilegiile şi accesoriile acestuia. Tot ca urmare a exercitării dreptului său, beneficiarul acţiunii directe nu va suporta concursul creditorilor debitorului intermediar, ci doar pe cel al creditorilor subdebitorului.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea practică a acţiunii directe, legea prevede doar câteva situaţii în dreptul român, prevăzute de C. civ. în cadrul articolelor 1807, 1856, 2023, 2224, 2330, precum şi în O.G. nr. 51/1997. Aceste cazuri sunt:

- Acţiunea directă a lucrătorilor împotriva beneficiarului, în contractul de antrepriză;

- Acţiunea directă a mandantului împotriva submandatarului, în contractul de mandat;

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.

- Acţiunea directă a creditorilor privilegiaţi, ipotecari şi gajişti asupra indemnizaţiei de asigurare acordate sau a despăgubirilor datorate, după caz, în ipoteza pieirii sau distrugerii bunului asupra căruia poartă dreptul, adică privilegiul, ipoteca sau gajul;

- Acţiunea directă a persoanei prejudiciate împotriva asigurătorului, în asigurarea de răspundere civilă;

- Acţiunea locatorului împotriva sublocatarului;

- Acţiunea directă a utilizatorului în contractul de leasing⁽³⁾.

..........

În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.