Phoenix. Revista de insolventa (Universul Juridic) nr. 68/2019
Garanţiile atipice în cadrul procedurii de insolvenţă. Garanţiile constituite anterior deschiderii procedurii/Atypical guarantees during insolvency procedures. Guarantees created before the start of the procedure
de Flavius-Iancu Moţu
28 iunie 2019În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Judecător-sindic
FLAVIUS-IANCU MOŢU
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
Tribunalul Specializat Cluj
ABSTRACT
As opposed to a typical preference case, on a determined individual asset, atypical guarantees are characterized by "fluidity", as they cover universalities of assets or receivables assigned as guarantees. There are no specific provisions in the New Civil Code or in Law no. 85/2014 on the crystallization of asset universality with such atypical preference or the realization of receivables guaranteed against receivables assigned as guarantee. Herein we analyse the rights of creditors holding such atypical preference cases created before the start of the insolvency procedure.
KEYWORDS: Romanian Insolvency Act no. 85/2014 • security interests over universalities of assets, as a whole • security interests over accounts receivable or contracts rights • crystallization • creditors’ rights
1. Consideraţii introductive
Legea nr. 85/2014 reţine, cu valoare de principiu, în art. 2, necesitatea acordării unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară.
Tot cu valoare de principiu, art. 4 pct. 6 din Legea nr. 85/2014statuează recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, având la bază un set de reguli clar determinate şi uniform aplicabile, iar pct. 8 propune, tot cu valoare de principiu, asigurarea accesului la surse de finanţare în procedurile de prevenire a insolvenţei, în perioada de observaţie şi de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creanţe.
În cadrul unei proceduri de insolvenţă, desigur, contrarietatea intereselor debitorului şi a intereselor prezumat convergente ale creditorilor conduce, în numeroase situaţii, la coliziunea acestor principii.
Dacă am figura sub forma unei linii interesele realizării creanţelor, debitorul şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă s-ar situa la cele două capete ale liniei: debitorul are interesul legitim al prezervării patrimoniului său, pentru a salva afacerea, pe când creditorii garantaţi au interesul legitim al valorificării cu maximă celeritate a bunurilor care formează garanţiile lor, pentru a-şi realiza în mod eficient creanţele. Celelalte categorii de creditori (negarantaţi) au şi ele, desigur, interesul legitim de a îşi realiza cu maximă celeritate creanţele, însă, depinzând de bunurile neafectate de garanţii din averea debitorului şi de sumele de bani rezultate din continuarea afacerii debitorului, inclusiv pe durata unui plan de reorganizare, au şi interesul legitim al păstrării în patrimoniul debitorului a acelor bunuri obiecte ale garanţiilor care sunt necesare continuării afacerii debitorului.
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.
2. Cauze de preferinţă atipice
Art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014 defineşte creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă ca fiind acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 C. civ., şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Potrivit art. 2.327 C. civ., cauzele de preferinţă sunt privilegiile, ipotecile şi gajul, respectiv operaţiunile asimilate prevăzute de art. 2.347 C. civ.
Dacă ipoteca asupra unui bun individual determinat se caracterizează prin tipicitatea maximă, la celălalt capăt al spectrului cauzelor de preferinţă se situează ipotecile mobiliare asupra universalităţilor de bunuri şi, respectiv, ipotecile asupra creanţelor şi cesiunile de creanţă în scop de garanţie - operaţiuni asimilate cauzelor de preferinţă. Caracterul lor atipic, aşa cum se va arăta în continuare, este determinat de o trăsătură comună pe care, în lipsa unui termen juridic consacrat, o putem asocia cu fluiditatea.
Dezvoltând acest concept al fluidităţii, o universalitate de bunuri, atunci când este grevată de o cauză de preferinţă, permite creditorului să valorifice oricare dintre bunurile individual determinate care intră în componenţa sa, însă ipoteca asupra universalităţii de bunuri nu se reduce la o sumă de ipoteci asupra bunurilor aflate în universalitatea respectivă la un moment dat; dimpotrivă, până la momentul executării silite a garanţiei debitorul poate, de regulă, să dispună liber de oricare dintre bunurile aflate în universalitatea grevată de ipotecă, iar dacă între momentul constituirii garanţiei şi cel al executării sale silite în universalitatea respectivă au intrat bunuri care nu se regăseau la momentul constituirii garanţiei, şi acestea vor fi grevate de cauza de preferinţă arătată.
În mod similar, ipotecile asupra creanţelor, respectiv cesiunile de creanţă în scop de garanţie, pe lângă faptul că pot greva, la rândul lor, universalităţi de creanţe, poartă asupra unor drepturi deja născute în patrimoniul debitorului, dar pe care debitorul le va realiza în viitor, în limita solvabilităţii propriului său debitor. Din această perspectivă, şi ipotecile asupra creanţelor/cesiunile de creanţă în scop de garanţie pot fi caracterizate ca fiind fluide.
..........
În versiunea gratuită textul este afişat parţial. Pentru textul integral alegeţi un abonament Lege6 care permite vizualizarea completă a documentului.